Page 32 - 1955-10

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 525

Scrisoarea adresată de preşedintele Consiliului In „spiritul Note şi comentarii
de Miniştri al U. R. S. S., N. A. Bulganin,
preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Opinia publică engleză consideră că toate problemele internaţionale pot Cu privire Ia controlul internaţional
Dwight D. Eisenhower şi trebuie să fie rezolvatepe oalea tratativelor
asupra dezarmării
LONDRA (Agerpres). — TASS conferinţei miniştrilor în problema germa­
Excelentei Sale, După cum s-a mai anunţat, la Londra a nă, participanţii la miting subliniază strîn- Prezentînd propunerile cu privire la duce la inspecţie şi la declararea ar­
avut loc un miting la care au participat sa legătură a problemei unificării Germa­ reducerea armamentelor şî forţelor ar­ mamentelor existente, la strîngerea de
Dwight D. Eisenhower, 2.000 de persoane şi în cadrul căruia- s-a niei cu problema securităţii europene şi ne­ mate, interzicerea armelor atomice şi cu informaţii militare. Dar un astfel de con­
adoptat în unanimitate un mesaj adresat cesitatea „de a se pune capăt scindării Eu­ hidrogen, instituirea unui control inter­ trol internaţional nu poate să facă să
preşedintele Statelor Unite ale Americii conferinţei miniştrilor Afacerilor Externe al ropei în două blocuri ostile". naţional eficace, Uniunea Sovietică ţine progreseze nici măcar cu un singur pas
celor patru puteri care se va deschide în în primul rînd seama de situaţia inter­ problema dezarmării, căci el nu este în ­
Stimate domnule preşedinte, curlnd la- Geneva. Mesajul subliniază în continuare apro­ naţională existentă in prezent, de rapor­ soţit de măsuri concrete pentru reduce­
pierea punctelor de vedere ale părţilor în tul dintre state. Acest lucru se referă şi rea armamentelor şi pentru întărirea în­
Vă mulţumesc pentru scrisoarea din 12 octombrie în problemele, dezarmării. Voi La miting au luat cuvîntul cunoscutul problema dezarmării şi consideră posibilă la problema controlului internaţional a- crederii între state. Acest „control” se
aştepta momentul cînd veţi putea expune toate considerentele dvs. în această ches­ savant englez lordul Bertrand Russel, pro­ o înţelegere cu privire ia reducerea- arma­ swpra dezarmării, care reprezintă o par­ reduce la strîngerea în mod legal a unor
tiune, aşa cum intenţionaţi să faceţi. Mă bucură că acordaţi o importanţă' atît de fesorul S. F. Powell, vicepreşedinte al Co­ mentelor clasice, distrugerea armei nuclea­ informaţii secrete.
m&ţe acestor probleme. Nu poate să încapa îndoială că tot ceea ce vor putea face mitetului englez pentru apărarea păcii, şî re şi la sistemul unui control eficient. te importantă a întregii probleme a de­
guvernele ţărilor noastre pentru a opri cursa înarmărilor şi a stabili în acest. scop con­ Richard Coppok, preşedintele Federaţiei zarmării. Uniunea Sovietică leagă în- In timp ce Stassen vorbeşte de contro­
trolul necesar va corespunde celor mai înalte interese şi aspiraţii ale popoarelor. naţionale a lucrătorilor din industria con­ In domeniul stabilirii contactelor între tr-un singur tot sistemul controlului in­ lul internaţional, care este prezentat ca
strucţiilor. Răsărit şi Apus, mesajul se pronunţă pen­ ternaţional şi aplicarea unor măsuri în­ un procedeu împotriva primejdiei de
Constat cu.satisfacţie atitudinea dvs. binevoitoare faţă de propunerile noastre cu tru măsuri îndreptate „spre extinderea vi­ dreptate spre destinderea încordării in­ război, „mîinile" comandanţilor militari
privire la postuftle de control, care au drept scop să preîntîmpine un atac prin sur­ Mesajul adoptat la miting cheamă pe zitelor şi schimbului de informaţii între po­ ternaţionale şt întărirea încrederii între din S.U.A. efectuează o sporire necontro­
prindere al unei ţări împotriva alteia. Consider că un acord în această problemă ar poarele din întreaga lume". state. lată a forţelor armate. Reiese aşa dar că
avea o mare Importanţă pentru a realiza un progres în rezolvarea problemei dezarmării. miniştrii Afacerilor Externe ai celor patru acela care vorbeşte cel mai m ult despre
In încheierea mesajului se exprimă spe­ Este întru totul firesc ca orice organ controlul internaţional ca o sarcină cen­
Noî toţi la Moscova aşteptăm restabilirea cît mai grabnică a sănătăţii dvs. puteri să realizeze acorduri „care să ex­ ranţa că „guvernul american va recunoaşte de control să fie creat pentru a controla trală în rezolvarea problemei dezarmării,
guvernul de la Pekin şi va accepta admi­ ceva. Există, de pildă, un control inter­ doreşte cel mai puţin acest control şl
Soci, 20 octombrie, 1955, Cu sinceră stimă, cludă posibilitatea conflictelor militare". terea sa în O.N.U.". naţional asupra aplicării acordurilor de tinde spre o cursă necontrolată a arma­
*N. BULGANIN la Geneva cu privire la Indochina. Pen­ mentelor. Nu este oare limpede că un
Caracterizînd sarcinile care stau în faţa tru a institui acest control, trebuia în control internaţional, fără să fie însoţit
de acţiuni concrete pentru reducerea ar­
Populaţia saareză a respins „statutul european" Germani din ambele părţi ale ţării se unesc pentru rezolvarea justă primul rînd să se adopte la Geneva ho- mamentelor, reprezintă o negare a în­
al Saarului ¦a problemei reunificării Germaniei tărîrile cu privire la încetarea operaţiu­ săşi ideii controlului internaţional ?
nilor militare. Nimănui nu i-a venit ideea
S A A R B R U E C K E N (Agerpres).— rente plnă la numirea guvernului provizoriu. BERLIN (Agerpres). — In întreaga Ger­ trimită la conferinţa de la Geneva o dele­ de a crea un control internaţional în In- Trebuie să presupunem că apropiata
Această soluţie a fost însă’ respinsă de re­ manie sînt alese numeroase delegaţii care gaţie a muncitorilor feroviari din' întreaga ăochina înainte de a fi luat sfîrşit ope­ conferinţă a miniştrilor Afacerilor Ex­
La 23 octombrie a avut loc referendumul vor pleca la Geneva pentru a transmite celor Germanie, pentru a exprima miniştrilor de raţiunile militare. terne ai celor patru puteri, pornind de
cu privire la aşa-zisul statut european al Sa- prezentanţii celor trei partide progermane patru miniştri de Externe cererea poporului Externe dorinţa lor ca Germania să fie reu- la directivele conferinţei de la Geneva
aruluî. Rezultatele provizorii ale referendu­ din Saar, care au cerul constituirea imediată german ca problema germană să-şi găsească nificată în cadrul unui tratat de securitate In legătură cu declaraţia făcută la 7 a şefilor guvernelor celor patru puteri,
mului, anunţate de directorul operaţiunilor e- a unui cabinet de tehnicieni sub preşedinţia rezolvarea justă. coloctivă în Europa. octombrie de Stassen, reprezentantul se va călăuzi în rezolvarea problemei
lectorale, arată că din cele 663.565 persoane S.U.A. în subcomitetul Comisiei O.N.U. contactului internaţional de cererea in ­
înşcrise pe listele electorale au votat 640.742, lui Welsch, preşedintele oficiului pentru se­ Membrii consiliilor comunale din centrele Hotărîri similare au luat muncitorii de Ia pentru dezarmare, se constată că State­ sistentă a popoarelor de a se pune ca­
adică 96,60 la sută. Dintre acestea, 201.975 curitatea socială din Saar. textile Gronau (Germania occidentală) şi tramvaie din Ludwigshafen (R. F. Ger­ le Unite nu fac altceva decît să vorbească păt cursei înarmărilor şi de a se rezol­
sau 32,30 la sută s-au pronunţat pentru sta­ Wardau (R.D. Germană) s-au pronunţat în mană) şi Dresda (R D Germană). Munci­ despre controlul internaţional, fără a va problema dezarmării în interesul des­
tut, iar 423.440 sau 67,70 la sută, au votat Cercurile guvernamentale de la Bonn au cadrul unei întruniri comune pentru un con­ prezenta vreo propunere concretă pen­
contra. In felul acesta, statutul european al tact strîns între germanii din cele două părţi torii din Salzgitter (Germania occidentală) tru reducerea armamentelor şi forţelor tinderii continue a încordării interna­
Saarului a fost respins de populaţia saareză. declarat că după rezultatul referendumului ale ţării în vederea reunificării Germaniei şi armate.
a menţinerii păcii- in Europa. şi Eisleben (K. D. Germană) au trimis o ţionale şi întăririi încrederii între state.
După rezultatele provizorii ale referendu­ din Saar, trebuie să se împiedice înrăutăţi­ După părerea lui Stassen, totul se re­
mului de la 23 octombrie, postul de radio Feroviarii din Hamburg (R.F. Germană) scrisoare pe adresa conferinţei de la Geneva
saarez a difuzat o declaraţie a guvernului rea relaţiilor dintre Franţa şi Republica Fe­ şi Schwerin (R.D. Germană) au hotărît să
Saarului, condus de Hoffman, care anunţă în care cer să se respecte dorinţa de pace
demisia guvernului, crearea în curlnd a unui derală Germană. Luni dimineaţa, guvernul
guvern de tranziţie şi organizarea cît mai a poporului german.
grabnică a alegerilor legislative pentru re­ Republicii Federale Germane va ţine un con­
înnoirea dietei saareze. Guvernul Hoffman ...şi împotriva „spiritului Genevei“ Situaţia ţăranilor din statele
urmează să asigure rezolvarea afacerilor cu­ siliu extraordinar pentru a examina rezul­ Americii Latine
tatele referendumului. Cercurile interesate în menţinerea încordării internaţionale
îşi continuă uneltirile pentru intensificarea „războiului rece“
Ministerul de Externe francez a dat pu­
blicităţii o declaraţie în care nu-şi ascunde LONDRA (Agerpres). — In preajma scaldă în climatul destins al slăbirii încor­ In toate ţările Americii Latine, fără menţine ridicate preţurile la produsele
regretul provocat de respingerea „Statutului conferinţei de la Geneva, paralel cu creşterea dării internaţionale, cei răspunzători de apă­
european“ al Saarului. curentului larg de opinie favorabil rezolvării, rarea lor manifestă o îngrijorare crescîndă“. excepţie, ţăranii duc o lipsă acută de agricole.
cu succes a tuturor problemelor ce urmează In legătură cu aceasta atrage atenţia declara­
să fie discutate de miniştrii Afacerilor Ex­ ţia făcută de feldmareşalul Montgomery, ad­ pămînt. Pămîntul, vitele şi .uneltele a- ¦ Ţăranii din satele Americii Latine nu
terne ai celor patru puteri, în ţările occdien- junctul comandantului suprem al forţelor
tale se intensifică campania dezlănţuită de N.A.T.O. Potrivit agenţiei United Press, el gricole se concentrează tot mai mult în se împacă c u ,situaţia lor şi luptă pentru
cercurile ostile reglementării problemelor in­ a spus: „Nu trebuie să lăsăm ca şpriţul Ge­
ternaţionale, pentru intensificarea „războiului nevei să ne facă să pierdem perspectiva sau mîinile marilor moşieri şi în gospodă­ pămînt. La începutul anului curent, in
să ne întunece problema reală”. Explicînd ce
rece'1. înţelege prin problema reală, Montgomery a riile ăe tip capitalist. departamentele Tolima şi Văile del
Ocupîndu-se de această stare de spirit reluat din nou tezele cunoscute privind ne­
cesitatea sporirii pregătirilor militare ale pu­ In Brazilia, unde numărul ţăranilor Cauca (Columbia) a izbucnit o răscoală
existentă îndeosebi în rîndul conducătorilor terilor occidentale.
militari, ziarul englez „Observer“ scria re­ lipsiţi de pămînt este de peste 9 milioa­ ţărănească. Ţăranii şi-au apărat cu ar­
cent: „In timp ce -popoarele Occidentului se
ne. există 170.000 de moşieri (8,2 la sută mele în mîini dreptul la pămîntul care,

din toţi proprietarii de pămînt posedă pe baza hotărîrii autorităţilor guverna­

175.7 milioane de hectare, adică 75,6 la mentale, le-a fost confiscat pentru con­

!PARIS. La Paris a aviuit loc o înitiîlnire că în urm a rezultatelor „referendumulud1' sută din pămîntul arabil). In Uruguay, struirea de aerodroame, poligoane, ca­
între Pinay, ministru! Afacerilor Externe a! din Vietnamul de sud, guvernul francez 16.8 la sută din toţi proprietarii de pă- zărmi şl alte instalaţii militare In Mexic
Franţei, şi von B-ren-tamo, mimiisfoul Afa­ a luat hotărârea de a considera de acum m int stăpînesc 84,2 la sută din întrea­ devin tot mai dese cazurile cînd ţăranii
cerilor Externa» a! R.F. Germane. P otri­ înainte ca „şef al statului“ pe actualul ga suprafaţă de pămînt. In Ecuador, 60 pun stăpînire. pe pămînturi moşiereşti
vit agenţiei France Presse, se crede că la sută din pămînt se află în mîinile o părăginite.
îniKUrjlrea a avut ca obiectiv discutarea prim-ministiru Ngo Dimh Dietm.
probdeaned. Salarului.
BUtENOS AIE'HES. In cadrul u- Conferinţa separata a miniştrilor de Externe 4 la sută dintre proprietarii de pămînt In Brazilia se extind lupta maselor ţă­
NEW YORK. Corespondentul de la O.N.U. ai S. U. A., Franţei şi Angliei
al ziarului „Nev/ York Herald Tribune“, nui discurs televizat, preşedintele Ar­ etc. răneşti şi mişcarea forţelor progresiste
Chapman, relatează oă m inistrul Afaceri­ gentinei, EddardJo Lonardii, a averti­
lor- Externe al Egiptului, Pavai, a decla­ zat că Argentina „va trebui să uirmeze un PARIS (Agerpres). — La 24 octombrie Presa occidentală subliniază că miniştrii Rînduielile iobagiste din ţările Ameri­ pentru o reformă agrară, pentru desfiin­
rat că propunerile Occidentului de a a- regim de austeritate... pentru a putea ieşi a început la Paris conferinţa separată a mi- de Externe occidentali intenţionează ca în cii Latine şi lipsa de pămînt au o în- ţarea marii proprietăţi funciare. A fost
corda arm am ent Egiptului' rsînt inaccep­ din situaţia economică extrem de critică“ piştrilor..AfacerilQr Externe ai S.U.A., Fran­ cadrul acestor conferinţe să coordoneze pla­ rîurire nefastă aşupţfi vieţii maselor ţă­ creată Uniunea progresistă a ţărănilor şi
tabile. Egiptul, a spus el, „cumpără tot in oare se află. Lonardd a spus.-că pentru ţei- .şUMarii...Britanii.. .. .... . nurile lor pentru conferinţa de la Geneva. răneşti. Ţăranii din Brazilia, Mexic, Co­ argaţilor. Conform hotărîrii acestei uni­
ceea ce este necesar pentru apărare când restabilirea economiei sale -„Argentina--va lumbia-şi-din-alte^state părăsesc în masă uni, în întreaga ţară se desfăşoară strîn-
va crede de cuviinţă şi unde va găsi ne­ avea nevoie de un ajutor intens din stră­ La reuniunea Miniştrilor Afacerilor Exter­ Agenţia France Presse anunţă că cei trei Iqqurile-naţaţe. Potrivit datelor Direcţiei gerea a 5 milioane de semnături pe o
cesar“. inătate“. Referindu-se la viitoarele alegeri ne participă de asemenea Wilson, ministru! miniştri de Externe au examinat un memo­ petiţie în favoarea reformei agrare. In
ce urmează să stabilească guvernul care de Război al S.U.A. Totodată, cei trei miniş­ randum alcătuit de grupurile de experţi care generale de statistică din Mexic, în pe­ sprijinul acestei campanii s-au pronunţat
PARIS. Potrivit relatărilor agenţiei va înlocui actualul regim provizoriu^ Lo- tri vor întîlni pe von Brentano, ministrul urmează să fie prezentat'de cei trei miniş­ rioada 1942-1951 aproximativ 800.000 de numeroşi deputaţi, oameni de ştiinţă, ac­
France Presse, în Maroc continuă consul­ nardi a spus că nu se va permite parti­ Afacerilor Exierne al Republicii Federale tri de Externe occidentali în cadrul confe­ ţărani mexicani cu pămînt puţin şi ar­ tivişti sindicali, o serie de alunări le­
tările în vederea formării guvernului ma­ delor comunist şi peronist să prezinte can­ Germane. rinţei de la Geneva. gaţi au emigrat în statele din sudul gislative ale statelor. Forţele progresiste
rocan. A fost dat publicităţii un comuni­ S.U.A. în căutare de lucru. din Argentina. Cuba, Venezuela şi alte
cat privitor la aitribuiţdile pe oare le va didaţi. .. ţări latino-americane cer de asemenea
avea consiliul de regenţă. Aceste atribuiţii Totodată, în ţările Americii Latine efectuarea unei reforme agrare.
sîrit: dreptul de graţiere, desemnarea gu­ NEW YORK. După cum transm ite a- Un puternic sprijin dai de ţările arabe acordului există o mare suprafaţă de pămînt nefo­
vernului marocan-, num irea adm inistrato­ dintre Siria şi Egipt losit. Potrivit datelor O.N.U., în Argenti­
rului zonei internaţionale Tanger, numi­ gemiţia United Press, delegatul guvernului na. Mexic, Brazilia şi Columbia este lu­ Popoarele din aceste ţări îşi dau tot
rea de judecători în Tanger, numi­ regal al Cambodgiei la recenta sesiune a crat respectiv numai 20,7 la sută, 16,7 la
rea preşedinţilor consiliului ulemilor, rati­ comitetului consultativ al „planului Co­ sută, 10,7 la sută şi 7,5 la sută din pă­ mai bine seama că fără lichidarea marii
ficarea convenţiilor cu privire la zona lombo“ a declarat că Oamtoodgia. nu va a- mînt. Marii proprietari funciari şi ca­
franCeză a Miaracului încheiate de guver­ dera la S.E.A.T.O. (blocul m ilitar pentru. PARIS (Ageinpres). — Dppă cum -reiese ei-Fadi, a declarat că acest acord este proprietăţi funciare<şi a dominaţiei mo­
nai francez. Asia de isud-est -— N.R.) şi că în prezent din informaţiile agenţiei France Presse, în „singurul acord încheiat în Orientul apro­ pitaliştii ţin în rezervă milioane de hec­
„ea duce o politică de strictă neutralitate11. seara ziilei de 23 octombrie, ambasadorii piat fără să fi fost inspirat de o putere nopolurilor străine, fără împroprietări­
PARIS. Agenţia France Presse anunţă tuturor statelor membre ale Ligii! ţărilor s t r ă i n ă “. tare de pămînt şi nu-l lucrează pentru a
arabe acreditaţi la Oa-iro ou excepţia am ­ rea ţăranilor nu se pot crea condiţiile
basadorului Irakului, au făcuit declaraţii la Ambasadorul Libanului, Takeddiin, a sub­
-postul de nad-io Cairo, arătând oă guver­ necesare pentru progresul economic şi
nele lor sprijină acordul încheiat recent liniat că guvernul său are o atitudine fa­
între Egipt şi Siria. vorabilă faţă de încheierea noilor acor­ social. (Agerpres).
duri bilaterale între ţările arabe în dome­
^ARŞOVIA. Ziarele poloneze anunţă că Ambasadorul Arabiei Saudiite, Ab-duHa SPOR
organele securităţii de stat din Polonia au niul politic, economic şi militar.
arestat pe agenţii am ericani.J. Diaczuk şi
C. Biardski, aparţinînd centrului de spio­

naj din regiunea F rankfurt pe Main.

cresc ¦ B B u aaH B B 8 sn H n 4

Festivitatea consacrată celei de a 10-a nere a păcii cum s î n t : hotărârea din 1947 prevăzute de Cartă. Fapte de necontestat (După faza regională a campionatului de cros „Să întîmpinăm
aniversări a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la interzicerea oricărei forme de dovedesc că ţara noastră este îndreptăţită 7 Noiembrie“
propagandă în favoarea războiului, rezo­ să facă parte din Naţiunile Unite. Poporul
Suib auspdiaidle Asociaţiei pentru Naţiunile tic : ambasadorii extraordinari şi pleni- luţia cu privire la elaborarea unei con­ rornîn şi-a adus contribuţia de sânge la Faza regională a crosului pe echipe „Să maţi de victoria celor pe care îi susţineau,
venţii internaţionale în problema dezar­ victoria Naţiunilor Unite împotriva fas­ întîmpinăm 7 Noiembrie1' a reunit la ştart intrau pe traseu, cînd cursa respectivă nu
Unite din R.P.R., lunJi după-amiiază a avut potenţijairi ai R.P.D. Coreene — Den Em, mării şi interzicerii armelor de exterm i­ cismului. un număr de 164 concurenţi care s-au în­ era încă terminală, îngreunînd astfel îm­
nare în masă, convocarea conferinţei pen­ trecut pe distanţele de 300 rri., 1.200 m., părţirea numerelor indicatoare la sosire.
Iote în sala Teatrului C.C.S. din Capitală R.-D. Germane — W. Eggarath, R.P. Un­ tru folosirea în scopuri paşnice a ener­ Scopul politicii externe a R-omîniei este 2.000 m. şi 5.000 m.
giei atomice oare a avut loc acum două activa participare la lupta pentru o pace Considerăm că în etapele anterioare nu s-a
feBtiviiitatea consacrată celei de a 10-a ani­ gare — L. Paitakdi, R. P. Bulgaria — S. luni la Geneva şi altele. durabilă, la dezvoltarea legăturilor de Desfăşurarea competiţiei de cros a dat acordat atenţia cuvenită vizitei medicale, uniî
prietenie între popoare, pentru lărgirea re­ naştere la o luptă strînsă pe traseu, cîştigă- dintre concurenţi — cum a fost eleva Po-
versări a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Pavtov, R. Cehoslovace — J. Sedivy, R.P. Popoarele lumii cer oa toate aceste ho­ torii probelor respective liind cunoscuţi abia pescu spre exemplu din Alba-Iulia, au aban­
tărâri să fie puise în practică şi oa m ă­ laţiilor de afaceri şi a schimburilor cultu­ la intrarea în ştart. Aceasta dovedeşte că donat.
In prezidiul adunării festive au luat loc: Polone — J. Izyidorkzyk, Uniunii Sovietice suri eficace să fie luate în vederea înce­ rale cu toate ţările, pe baza respectării majoritatea colectivelor sportive s-au preo­
tării cursei înarmărilor care apasă greu principiului suveranităţii, neamestecului cupat de pregătirea fizică a concurenţilor Cu toate aceste lipsuri nu se poate spune
Stelian Niţuitesciu, preşedintele Asociaţiei — A.A. Epişev, A. Filz — însărcinatul cu pe umerii popoarelor, pentru reducerea în treburile interne, egalităţii şi avantaju­ şi şi-au dat interesul pentru a asigura baza că concursul nu şi-a atins scopul. Străduinţa
forţelor armate şi a armamentelor, pentru lui reciproc. materială pentru această probă. Consiliului sindical regional — secţia de
pentru Naiţhmile Unite diin R.P.R., acad. afaceri al Austriei, Salaah Saber — însăr­ interzicerea arm elor atomice şi instituirea cultură fizică şi sport — şi a C.C.F.S. re­
unul control eficace în aceste domenii. Po- Poporul rornîn — a spus în încheiere Prezentarea concurenţilor, ţinuta lor şi gional a fost rezolvată prin asigurarea con­
prof. M. Rialea şi prof. univ. M. Gheime- cinat cu afaceri ad-dnterim aii Egiptului, pprul român sprijină pe deplin propune­ vorbitorul — aderă cu toată hotărârea la cunoaşterea regulamentului au asigurat, la diţiilor de cazare, hrană şi obţinerea unor
rile făcute de delegaţia Uniunii Sovietice telurile O.N.U. El este profund interesat început, o desfăşurare normală a acestei performanţe valoroase din partea concuren­
geamiui, viicepreşediiniţi ai Asociaţiei pentru Matti Pyyko — însărcinat cu afaceri ad- la O.N.U. în aceste chestiuni. în continua consolidare a acestei organi­ competiţii. Insă în timpul de la prezentarea ţilor.
zaţii, astfel ca ea să devină un puternic concurenţilor şi pînă la terminarea competi­
Naţiunile Uniite din R.-P.R., M. Macavai, interim al Finlandei, Lin Ţin — prim - Este în interesul întăririi.rolului interna­ ţiei, s-au manifestat şi unele lipsuri de ordin Faptul că nu s-au produs depăşiri de tra­
ţional a! O.N.U. şi al eficacităţii sale, a instrum ent de pace şi securitate. La a 10-a organizatoric, în ce priveşte disciplina pe seu „sau tăierea traseului“, respectarea in-
preşedinte de onoare al Institutului român secreitar al ambasadei R.P. Chineze, Elloana spuis în continuare vorbitorul, de a se pune aniversare, urăm Organizaţiei Naţiunilor traseu, etc. dicaţiunilor de regulament privitoare la
capăt situaţiei actuale în care numeroase Unite succes în activitatea ei pe acest vîrsta participanţilor, pregătirea morală a
pentru relaţiile culturale cu străinătatea, Margal-it — prim -secretar al legaţiei Is­ state asiatice şi europene îndreptăţite să drum larg şi luminos. Astfel, comisia de organizare pe lîngă fap­ lor, dovedeşte că s-a muncit mai mult în
facă parte din O.N.y. sî-nt ţinute în afara tul că n-a fost prezentă la timp pentru în­ anul acesta pentru a asigura campionatului
B. Bereianu, secretar al Asociaţiei pentru raelului, Stevan Soci — secretar al am ­ acestui for internaţional. Cuvântarea a fost subliniată de puternice ceperea concursului, venind la teren cu o oră de cros un nivel de desfăşurare mai înalt.
aplauze. mai lîrziu, s-a orientat nejust şi în alegerea Aici merită menţiuni deosebite colectivele
Naţiunile Unite din R.P.R., general locote­ basadei R.P.F. Iugoslavia, şi alţi membri Ţara noastră a fost printre primele oare traseului. Dacă traseul prezenta caracteristi­ sportive de Ia Şcoala pedagogică mixtă Deva,
au cerut — încă din anul 1947 — admi­ Scriitoarea Lucia Demetrius, laureată a cile unui teren accidentat, indicat alergăto­ colectivul „Avîntul“ Sebeş şi Şcoala medie
nent în rezervă Radu D. Rusesou, L uda ai corpului diplomatic. terea în O.N.U. Guvernul rornîn a decla­ P-remiuilui de Stat, a dat apoi citire unui rilor de cros, nu s-au respectat însă condiţiile de 10 ani Petroşani.
ra t întotdeauna că îşi asumă obligaţiile mesaj adresat O.N.U. cu prilejul celei de-a de igienă. (Pe lîngă traseu erau bălţi, por­
Sturza Biulamldra, artistă a poporului, Va- Cuvî-nitul de deschidere a fost rostit de 10-a aniversări a intrării în vigoare a Car­ ţiuni de teren pe care păşteau oile, gîştele, Echipele care s-au clasat pe locul I sînt
tei Naţiunilor Unite. etc.). Pe lîngă aceasta, ordinea în timpul următoarele :
lerian Zaharia, episcop al Oradiei, Jeian acad. M. Raleia, vicepreşedinte al Aso­ sosirii concurenţilor a lăsat mult de dorit.
Comisia de organizare nu a asigurat oameni Juniori Minerul Petroşani.
LAvescu, rectorul Universităţii „A. I. Cuza“ ciaţiei pentru Naţiunile Unite din R.P.R., pentru pază şi ordine. Spectatorii entuzias- Junioare Şcoala pedagogică Deva
Seniori Metalul Hunedoara
din Iaşi, M artin Kovacs, m em bru în P re­ c a re .a subliniat că poporul rornîn, pro­ Senioare Avîntul Sebeş.

zidiu! C.-C.S., Gh. SaiVin, preşedintele Ca­ fund ataşat păcii şi colaborării între po­

merei de Comerţ a R.P.R., Luicia Deme- poare, sprijină Carta Naţiunilor Unite, ale

trims, soriitoiare, laureată a Premiujui de cărei principii sî-nt traduse în viaţă în ţa­

Stat, M aria Z-iidaru, preşedinta G.A.C. din ra noastră şi stau la baza politicii externe

comuna Păuleşti, regiunea Baia Mare, P. a R.P.R.

Ştetfăneiscu-Goangă, artist al poporului-, A luat apoi cuvântul Stelian N-iţulesou,

Mihoi Ştefan, miner fruntaş de la mina preşedintele Asociaţiei pentru Naţiunile

Petrila, E. Robotoş, redactor-şef al ziaru­ Unite din R.-P.R. Crearea O.N.U., în anul

lui „Elore“, Ligia Macovei, artistă eme­ 1945 — a spus vorbitorul — a corespuns Mesajul adresat O. N. U.

rită, Elena Chi-şiu, texM istă fruntaşă, şi necesităţilor vitale ale omenirii, năzuinţe­

Maria Păuna, mamă eroină. lor sale fierbinţi pentru pace şi muncă Asociaţia pentru Naţiunile Unite din Republica Populară Romînă cu prilejul
adunării festive organizate la Bucureşti în 24 octombrie 1955 pentru a sărbători cea
La festivitate au participat de asemenea constructivă. Carta Naţiunilor Unite, sta­ de-a 10-a aniversare a intrării în vigoare a Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite îşi
exprimă ataşamentul său faţă de ţelurileşi principiile însorise în Carta Naţiunilor
acad. prof. dr. C. I. Parhan, preşedinte de tornicind scopul m arii organizaţii interna­ Unite.

onoare ol Academiei R.P.R., Constanţa ţionale, prevede că O.N.U. se creează ca

Crăciun,, m inistrul Culturii, Gr. Preoteasa, ¦ să m enţină pacea şi securitatea internaţio­

ministrul Afacerilor Externe, Marcel Po- nală, să dezvolte relaţii prieteneşti între Asociaţia pentru Naţiunile Undite din R.P.R. îşi exprim ă speranţa că actuala ? •k
sesiune a Adunării Generale a O.N.U., ţinînd seama de principiile Cariei, de nece­
pescu, m inistrul Comerţului Exterior, Gh. naţiuni, să asigure colaborarea dintre state sitatea ""tăririi eficacităţii şi prestigiului O.N.U. şi acţionînd în vederea destinderii • Sportivii satelor noastre îndrumaţi de jocuri sportive. Rezultate frumoase au obţi­
continue a situaţiei internaţionale 'şi a întăririi relaţiilor de colaborare între toa­ consiliul regional al asociaţiei „Recolta", în nut aci tovarăşul Gurză Petru şi Doderi Au­
Diaccnesou, m inistrul Justiţiei, T. lordă- în rezolvarea problemelor internaţionale te ţările, va admite ca membri ai Organizaţiei Naţiunilor Unite, R.P.R. şi celelal­ cadrul lunii prieteniei se întrec la diferite rel din colectivul „Recolta11 Bărăbanţ, care
discipline sportive. In raionul Alba-Iulia a a aruncat greutatea la 10,80 m. La volei, jo­
chescu, acad. prof. dr. Şt. Milcu, C. Paras- cu caracter economic, social cultura! şi u- curile au fost câştigate de echipa colectivului
fost desfăşurată faza raională a spartachia- sportiv „Recolta" Alba, iar la fotbal de că­
chivescu-Băiăeeann, Iordaehe Gra-rna, Şte­ m anitar, să constituie centrul de coordo­ dei de toamnă a satelor la care au parti­ tre colectivul sportiv „Recolta1' Bărăbanţ.
cipat peste 120 de concurenţi, la următoa­
fan Ţone, numeroşi oameni de ştiinţă, artă nare a acţiunilor în vederea realizării a- te state îndreptăţite la aceasta. rele ramuri de sp o rt: greutate, alergări şi

şi cultură, jurişti, -reprezentanţi ai oultelor, cestor ţeluri comune.

ziarişti, studenţi, oameni -ai muncii din în­ Vorbitorul a subliniat că în cei 10 ani de Asociaţia pentru Naţiunile Unite din Republica Populară Romînă urează Or­

treprinderile Capitalei. existenţă, O.N.U. a luat' o serie de hotă­ ganizaţiei Naţiunilor Unite ca activitatea sa să ducă la înfăptuirea înaltelor ţeluri

Au asistat membri ai corpului diploma­ rîri im portante pentru acţiunea de -menţi­ însorise în Carta O.N.U. (Agerpres)

Redacţia şi Adm. ziarului sir, 6 Mailie, nr, 9 Telefon: 188 189. Taxa plătită In numerar cont. agrobării Di:ecţiunii Generale S.l.l.R . nr, 236,320 din 6 noiembrie 1919 — Tiparul intrepr. Pullyaficâ de Stat DEVA.