Page 34 - 1955-10
P. 34
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 526
Toata fertile peoitris îndeplinirea planului la însămlnţări î Ce sa citim t—Din viaţa studenţilor mineri
— I.A. GONCEAROV — Oblomov. •ir ----------------------------------------------1— ®---------------
Două comune cu aceleaşi posibilităţi Tovarăşul Fărău ioan preşedintele sfatu — A.P. CEHOV — „Opere" voi. LA ÎNCEPUT DE AN ŞCOLAR De obicei temele sînt interesante mai ales
dar cu rezultate diferite lui popular dedîndu-se la unele acte ce sînt III. pentru studiul practic pe care-1 necesită cit
incompatibile cu activitatea unui preşedinte Greutăţi se ivesc mai întotdeauna, la în şi pentru faptul că adesea tratarea unei a-
de sfat a scăpat din vedere probleme atît — I.E. REPIN — Amintiri dragi. ceputul oricărei acţiuni, dar rar se întîmplă semenea teme cere cunoştinţe mai vaste deci*
de importante ca : însămînţările, recoltările, să nu fie înfrînte printr-o luptă perseverentă cele obţinute în şcoală şi prin aceasta refe
Comunele Livadia şi Pul din raionul Ha ziua de 26 octombrie de pildă, aproape toţi colectările, arăturile adinei, etc. Un prost — M. GORKI — Mama. Aşa s-a întîmplat şi la Institutul de mine ratul aduce multe lucruri noi.
ţeg; sint vecine. Au aceeaşi climă, aceeaşi ţăranii muncitori din Livadia se aflau la în- exemplu în faţa deputaţilor şi funcţionarilor ,.Gh. Gheorghiu-Dej” din Petroşani. La In
structură de sol, cu alte cuvinte au ace sămînţat în timp ce în comuna Pui puteau l-a dat tovarăşul Juncu Constantin secretarul — /. EHREN BURG - „Opere" ceput absenţe multe, pregătire superficială Activitatea studenţilor în cadrul unor a-
leaşi condiţii pentru realizarea planului de fi văzute pe cimp doar citeva pluguri. Or sfatului. In timpul cît răspundea de satul voi. I. pentru seminarii, lipsă de disciplină. semenea cercuri are ca rezultat îmbogăţirea
însămînţări şi colectări. ganizaţiile de bază şi sfatul popular din co Ponor în ioc să se ocupe de mobilizarea ţă cunoştinţelor lor şi satisfacerea curiozităţii
muna Livadia acordă o mare atenţie şi pro ranilor muncitori din acest sat la însămîn —K. SIMONOV — „Versuri alese". Comitetul U.T.M. al institutului, a discu şi dorinţei de a cunoaşte, atît de caracteris
Cu toate acestea rezultatele obţinute de blemei popularizării fruntaşilor la însămin- ţări şi colectări s-a apucat să scoată cartofii tat toate aceste probleme într-o şedinţă la tică tineretului.
cele două comune diferă mult unele de al ţări şi colectări, ceea ce constituie un fapt socrului său din pămint. — V. ERMILOV — N.V. Gogol — care au participat şi responsabilii profesio
tele. In comuna Livadia, planul însămînţă- mobilizator. Monografie. nali de an. S-a hotărît aci să se organizeze ACTIVITATE CULTURAL-SPORTIVA
rilor de toamnă a fost realizat pînă în ziua Comitetul executiv al sfatului popular a consfătuiri cu fruntaşii, lucru care s-a şi
de 27 octombrie în proporţie de peste 80 Dacă în felul acesta se munceşte în co scăpat din vedere şi problema luptei de — N. ABALKIN — Sistemul lui făcut. Spre deosebire de anii trecuţi însă. Deşi nu există un club corespunzător ce
la sută. In aceeaşi proporţie era realizat muna Livadia, apoi în comuna Pui situaţia clasă alunecînd pe panta împăciuitorismului. Stanislavski şi Teatrul sovietic. consfătuirile din anul acesta s-au făcut după rinţelor, totuşi, în sala de cinematograf au
Ia data respectivă şi planul de colectare a e cu totul alta şi de aceea şi rezultatele sint Aşa se explică faptul că în comună sînt chia alte criterii. Nu s-au mai întîlnit studenţii a- loc adesea acţiuni menite să recreeze oa
cartofilor, iar planul] de colectare la alte boa diferite. In satele aparţinătoare comunei Pui buri care nu au fost obligaţi să-şi predea — — Despre munca scriito nului I cu studenţii cei mari, anul IV sau menii, să-i facă să petreacă plăcut timpul
be era depăşit cu 75 Ia sută. Mai slab se munca politică este neglijată. Ţăranii mun cotele. Chiaburul Ciucurescu Coman din sa rului. V, ci studenţi ai anului II, exploatări mi liber. O conferinţă urmată de film, o reuni
pfezenta colectarea porumbului. citori nu sint lămuriţi despre importanţa a- tul Galaţi de pildă, mai are de predat 1.800 niere de pildă, cu studenţi ai anului III ex une studenţească...
plicării regulilor agrotehnice. Tovarăşul Va- kg. cartofi, cca. 600 kg. lapte de oaie şi în — E.P. KIRILIUK — Taras Sev- ploatări miniere. S-au putut astfel discuta
La aceeaşi dată în comuna Pui planul în- sioni Ioan secretarul organizaţiei de bază semnate cantităţi de alte produse. cenko — Monografie. problemele cele mai arzătoare pentru cei Nu de mult a fost ţinută în faţa studen
sămînţărilor nu era realizat nici în proporţie din satul Galaţi nu are nici o preocupare faţă din anul II, iar studenţii anului III aveau ţilor de către tovarăşul Stanciu, asistent la
de 24 la sută. Colectarea cartofilor şi a de instruirea agitatorilor, faţă de activitatea —O— ¦O------- proaspete cunoştinţele şi experienţa anului catedra de exploatare minieră, interesanta
celorlalte produse este de asemeni extrem gazetei de perete precum şi faţă de alte sar 'trecut. S-a discutat cum se întocmeşte un conferinţă „Ce este preţul de cost al cărbu
de mult rămasă în urmă. La porumb de pil cini ce revin organizaţiei de bază în această Colectiviştii fruntaşi Din activitatea conspect, felul cum trebuie învăţat la ma nelui şi care sînt căile pentru reducerea lut”
dă pianul de colectare abia este realizat în campanie. Acelaşi lucru se poate spune şl unui ocol silvic teriile mai grele pentru a fi cuprinsă şi asi urmată de filmul „Sub oraş“. Şi asemenea
proporţie de 5 la sută. despre tovarăşul Ghiula Ioslf secretarul or la însămînţări milată întreaga materie. Aceste consfătuiri manifestări nu sînt rare.
ganizaţiei de bază din Pui. Ca urmare a Ocolul silvic Baia de Criş a obţinut pînă n-au fost singurele care au contribuit la
Cum ,a reuşit comuna Livadia s-o ia atît de unei educaţii nesatisfdcătoare, în această co Membrii gospodăriei colective ,,Pe- în prezent rezultate frumoase în munca de îmbunătăţirea muncii în institut. Dar excursiile, cît de frumoase sînt ex
mult înaintea comunei Pui ? In această co mună există membri de partid şi deputaţi tofi Sandor“ din oraşul Deva, luptă plantare, întreţinere şi îngrijire a păduri cursiile pe care le fac la munte — iarna la
mună deputaţii şi membrii de partid desfă care nu constituie exemplu uersonai la însă să întîrnpine ziua de 7 Noiembrie şi lor din raza sa de activitate. Insistîndu-se Discutarea de către întreaga grupă a to schi, toamna de dragul naturii — sau ex
şoară o largă muncă politică. mînţări şi colectări. cel de al II-lea Congres al P.M.R., cu în direcţia îndeplinirii planului de producţie varăşilor care absentează nemotivat sau vin cursii la diferite mine unde sînt atîtea de
noi realizări în muncă. şi investiţii, s-a reuşit ca la 28 aprilie a.c. nepregătiţi la seminarii a dat de asemenea văzut şi învăţat.
Ei sint totodată exemplu personal atît Realizarea planului de însămînţări şi co să se îndeplinească planul cincinal la pro rezultate bune.
ia însămînţări cît şi la colectări. Tovarăşul lectări în comuna Pui este ţinută în loc şi de Folosind cu pricepere toate atelajele ducţie, urmînd ca în viitorul apropiat să se Studenţii fac şi sport şl echipele lor sînt
Crăciunescu Ştefan secretarul organizaţiei faptul că comitetul executiv lucrează la în- şi muncind organizat pe echipe, ei au îndeplinească şi la investiţii. Acum frecvenţa s-a îmbunătăţit mult, se- fruntaşe. Cea de volei, rugbf, tir şi bas
de bază din Livadia şi tovarăşul Faur îoan tîmplare. Funcţionarii care sint numiţi prin terminat însămînţările de toamnă în minariile sînt vii, se poartă discuţii intere chet sint cele mal bune. Studenţi fruntaşi
preşedintele sfatului popular controlează în decizii să răspundă de cîte un sat în aceas ziua de 24 octombrie. A fost însămîn- In vederea unei mai bune aprovizionări a sante, lucruri care denotă că oamenii s-au la învăţătură ca Bitir Pavel, Iliaş Tiberiu,
permanenţă felul în care se desfăşoară mun tă campanie nu sint controlaţi. Nu sînt de a- ţată o suprafaţă de 55 hectare cu grîu, oamenilor muncii cu produse de larg consum apucat de muncă. Manţ Alexandru, Beca Petrlşor şi Vlad
cile de însămînţări şi colectări. Zilnic el semenea controlaţi colectorii, iar lipsa de con 5 ha. cu orz de toamnă şi 1 ha. cu se din lemn, la acest ocol se produc însemnate Paul sînt şi fruntaşi în sport.
pot fi văzuţi la cîmp unde stau de vorbă cu trol a dus Ia o slabă activitate a acestora. cară. cantităţi de spiţe pentru roţi, butoaie, pu CEA MAI BUNA GRUPA
ţăranii muncitori asupra acestor probleme. Mai mult, unii funcţionari ca Pelan Z. Dan tini, oişti, coşuri de nuiele, mături, etc. Sînt frumoşi anlî de studenţie, sînt de
Funcţionarii sfatului popular fiind controlaţi, care, răspunde de satul Pui se ocupă de beţii Colectiviştii Gregus Anton şi Lovas In anul III exploatări miniere, sînt două neuitat pentru cei care au ştiut să îmbine
se achită cu cinste de sarcinile ce le au în în loc să se ocupe de însămînţări şi colec Ferdinand, care au muncit de la înce In perioada actuală se duce o luptă sus grupe de învăţătură: grupa 309 şi grupa 310. într-un moi! armonios activitatea şcolară cu
această campanie. tări. perea însămînţărilor şi pînă la termi ţinută în vederea combaterii dăunătorilor în cea extraşcolară.
narea lor pe semănătoare, s-au evi special a omidei stejarului ((lymantria dis Sîntem abia la început de an şcolar dar
Astfel, se reuşeşte ca zilnic hotarele co denţiat în această muncă. par) care a apărut în unele puncte din re lupta pentru titlul de „cea mai bună grupă" CĂMINUL CEL NOU
munei Livadia să fie pline de pluguri. In giune şi care atacă de altfel şi alţi arbori e în plină desfăşurare. Pînă în prezent gru
Pentru a feri pădurile de distrugerile pro pa 310 se anunţă a fi mai bună. Seminarul» Anul acesta a fost dat în folosinţă stu
---------¦¦¦ vocate de această omidă, s-au luat o serie ei sînt la un nivel înalt, iar frecvenţa şl denţilor căminul cel nou. O clădire frumoa
disciplina îi situează pe studenţii acestei să, bine amenajată, care asigură cele mal
»Timpul este de vină« de măsuri tehnlco-organizatorice, iar acolo grupe de asemenea printre fruntaşi. bune condiţii pentru studiu şi odihnă.
unde au apărut sînt distruse cu substanţe
L>a 25 aatamibrfe, însămfeţăimle ide toam tul adus de respectivii cum că „na au lul cum munceşte comisia de femei şi oum Dar deşi grupa 310 e bună şi are elemente Camere mici, luminoase, curate; aci stu
nă trebuiau să fie terminate. Insă nici timp“ şi nu a mai căutat alte căi de acti este ea ajutată de sfatul popular. şl produse chimice. Pînă la 30 septembrie s-a care-i fac cinste cum ar fi: Damlan Ale denţii se odihnesc. Pentru studiu la fieca:e
pînă acum, în regiunea noastră nu s-a fă vizarea lor. Acest lucru, tovarăşii din sfa executat lucrări de combatere pe o supra xandru, Sziiszer Andrei şi Opincaru Zoia, etaj sînt cîte 3 camere special amenajate,
cut însămiînţarea suprafeţei planificate. tul popular au datoria să-l facă cît mai Despre munca nesaitisfăcătoare a orga faţă de 40 ha. la Brălişa-Secătura, iar în mai sînt ad şi studenţi care n-au nimic co Totul este cît se poate de confortabil. Că
Unele comune sînt chiar m ult rămase în degrabă. nizaţiei de bază şi mai convingător ne luna octombrie se vor mai executa lucrări pe mun cu elanul ce însufleţeşte pe ceilalţi cl minul este situat în imediata apropiere a
urmă. Cunoaştem că ploile au avut vorbeşte slaba activitate a organizaţiei da o suprafaţă de cca. 150 ha. Măsurile luate se complac într-o stare de amorţeală care institutului şi cantinei şi toate la un loc
O altă posibilitate de mobilizare a ţă tineret. Nici nu se cunoaşte că în comu prevăd ca pînă la 15 noiembrie să se ter nu le va procura nici o bucurie la sfîrşltul într-o splendidă pădure de brazi, un parc
o oarecare influenţă în neexecuitarea ranilor muncitori şi în special a femeilor na Vingard există o organizaţie U.T.M sesiunii de examene. Aceştia, ce-i drept sînt natural de toată frumuseţea, în care studen
la timp a lucrărilor. Cu toate acestea, da la executarea la timp a muncilor agricole, Tinerii n-au fost antrenaţi şi n-au ajutat mine toate aceste lucrări pe întreaga supra puţini şi bine ar fi să înţeleagă şi el că ţii pot merge oricînd să respire aerul proas
că se folosea toată capacitatea utilajelor şi este şi folosirea comisiei de femei. In a- aproape cu nimic sfatul popular în acţiu faţă-aparţinătoare Ocolului silvic Baia de pregătirea pentru colocvii şi examene în păt cu miros de răşină care le înviorează
sfaturile populare organizau mad temei cetastă comună, însă, comisia de femei a- nile sade. Secretarul organizaţiei de bază Criş. Dat fiind caracterul periculos al ac cepe chiar din prima zi de şcoală. Şl pen trupul şi spiritul.
nic muncile de toamnă, însămînţările pu proa-pe că este inexistentă. Pe ultim a P.M.R., la fel ca secretarul sfătuitul,, are ţiunii omidei stejarului, s-a luat iniţiativa tru că nu sînt sigură că aceste rîndurl nu
impresia că a făcut totul, dar că timpul vor stîrni nedumeriri şi cei vizaţi se vor Şi poate primăvara, şi studenţii Institutu
teau să fie mult avansate sau chiar term i perioadă, nici nu a avut plan de muncă nefavorabil i-a ţin u t pe loc. Explicaţia este să se formeze comitete comunale care să recunoaşte de la bun început, e mal bino lui de mine „Gh. Gheorghiu-Dej" vor planta'
nate. Există însă obiceiul la unii condu sau dacă a avut. — aşa cum spune tova alta. Organizaţia de bază, nu s-a postat sprijine acţiunea de combatere a dăunătorilor să-i enumerăm: Gherman Ioan. Brănîşcan în continuare pe celelalte dealuri puîeţi de
cători ad sfaturilor populare ca să pună răşa Cenuşă Letiţia responsabila comisiei pe treapta de îndrum ător şi conducător Tiberiu şi Bulzan Mircea. brazi din care va creşte o pădure unde se
pe seama timpului nefavorabil rămânerea — acest plan nu mal există nici la sfat, politic aşa cum trebuia să fie, fapt care acolo unde au apărut şi să ia măsuri pentru vor adăposti alte lăcaşuri de cultură, aşa
în urmă, fără să analizeze profund lipsu nici la responsabilă. Cine ştie prin ce ser ni-1 dovedeşte neactivotatea organizaţiilor Spunînd cele de mal sus nu am avut in cum generaţii de elevi de-a rîndul au plan
rile d.in munca lor care de fapt constituie tar zace ? de masă precum şi complacerea atît a prevenirea apariţiei lor. tenţia să declar categoric că grupa 309 nu tat pădurea în care se răsfaţă azi institutul.
adevăratele cauze în rămânerea în urmă membrilor de partid din oadrul sfatului are şanse să ajungă sau chiar să întreacă
la lucrările agricole de toamnă, precum şi Că munca comisiei de femei este inexis popular cît şt a ceforlalţî membri de partid Ţărani muncitori I abonaţi-vă la ziarul grupa 310. F.xamenele sînt acelea care vor PRINTRE CELE BUNE...
la recoltări şi colectări. tentă, o dovedeşte însăşi faptul că respon din sat, în situaţia existentă. „AGRICULTURA NOUA" organul hotărî definitiv.
sabila nu cunoaşte nici măcar femeile ...văzute şl enumerate mai sînt şî unele
Ducă vorbim de felul cum se desfăşoa din comi-sie, Şl în această direcţie sfatul In această direcţie trebuie am intit şi Ministerului Agriculturii şi Silvicul CERCURILE ŞTIINŢIFICE lucruri rele. „Ghimpele”, gazeta de satiră a in
ră munca în comuna Vdngard, radonul popular trebuie să lichideze cu lipsurile ce faptul oă instructorul comitetului raio turii din R.P.R. stitutului, caută să îndrepte aceste lucruri,
Sebeş, ne putem da seama tnal bine de le are şî să activeze comisia. nal de partid tov. Sălişteanu Simion, cu Anul trecut au funcţionat în cadrul in să îndrepte obiceiurile rele ce mai dăinuiesc
acest luciru. In întreaga comună, la 24 toate că a stat mult timp în comună, In coloanele lui sint dezbătute cele stitutului 3 cercuri ştiinţifice. Anul acesta în rîndurile studenţilor noştri, prin critică.
octombrie, din cele 1117 hectare planifi Despre lipsuri ce cauzează Întârzierea pînă când a venit instructorul regional de mai înaintate reguli agrotehnice şi s-a hotărît înfiinţarea unei asociaţii ştiinţi
cate în sectorul individual, abia 756 de însămînţărilor în această comună, se pot partid, a lăsat lucrurile eă se desfăşoare zootehnice. fice în care îşi vor desfăşura activitatea cinei Tovarăşii Ardeleanu Ioan, Dumbrăveanu
ha. erau însămânţate, iar la gospodăria vorbi mai multe. însuşi sfatul popular ra în aceeaşi monotonie. cercuri. Unele s-au deschis, iar altele urmea Teodor, Mureşan Iulian, Negoiescu Victor.
agricolă colectivă numai 25 de ha. din ional, prin elaborarea unor decizii ne Abonamentele se primesc la ţoale ză să se deschidă. Agafie Dumitru, Ploscaru Ioan şi Micul Ilie
cele 49 planificate. judecate — aşa cum a fost decizia care Iată deci adevăratele cauze oare au centrele de difuzare a presei. din grupele 210 şi 211 nu cred că vor mai
prevedea culesul viilor la 16 octombrie — făcut ca înisămînţările de toamnă şi recol E interesant şi atractiv să activezi în ca dormi de acum înainte la ora 10 în timp
Şi aded secretarul sfatului popular Ce a făcut ea recoltatul porumbului şi carto tările de porumb şi cartofi să fie întâr drul unui cerc ştiinţific. Fiecare cerc are în ce colegii lor sînt la cursuri.
nuşă Ioan, susţine că timpul e de vină. filor ca şi însămiînţatui să fie întrerupte, ziate, iar planul de predarea cotelor de tocmit un plan de muncă pe un an de zile.
B ar să vedem ce a făcut sfatul popular rămânând în urmă. porumb şi cartofi precum şi da alte pro Temele sînt date pentru studiu la grupe de De asemenea nici dormitorul tovarăşului
pentru ca zilele în -care se putea lucra duse să rămână mult în urmă faţă de pro studenţi care vor dezbate şi analiza proble Markovski nu cred să mai constituie motivul
să fie folosite din plin ? Dar să vedem în ce măsură a fost aju centul de recoltare. Sfatul popular co ma atît din punct de vedere teoretic cît şl unei caricaturi în dreptul căreia să stea men
tat sfatul popular comunal de către or munal, şi organizaţia de bază, ajutate de practic. îndrumătorul ştiinţific cît şl profe ţiunea : „Aşa arată un dormitor „model",
Vorbind de deputaţii comunali, putem ganizaţia de bază. instructorul comitetului raional de partid sorii vor ajuta grupul de studenţi în cer unde este responsabil tovarăşul Markovski
spune, că înitr-o oarecare măsură, sfatul trebuie să se folosească din plin de po cetarea temei, iar aceştia vor întocmi un Igor".
popular a reuşit să-i folosească în mobi Fără să greşim, putem spune că orga sibilităţile ce le au pentru intensificarea referat pe care-1 vor expune apoi şl susţine
lizarea ţăranilor muncitori. Mai sînt însă nizaţia de bază nu a făcut totul pentru însămînţărilor şi arăturilor adinei de în faţa membrilor cercului. Critica este un leac cu gust nu prea plă
deputaţi cum este tovarăşul Ursu Ioan ajutorul ce trebuia să-l dea sfatului popu toamnă, să îndrume ţăranii muncitori pen cut, pentru năravuri vechi, dar care dă mai
(membru şi în comitetul executiv) şi Pe- tru a-şl preda obligaţiile faţă de stat, fă totdeauna cele mal sigure rezultate.
truiţ Parasc-hiva, care nu muncesc în cir lar. Dacă am vorbit de neaotivifaitea comi ră să mai spună că : „timpul e de vină“.
cumscripţiile lor. S. SILVIA
siei de femei, apoi aici se oglindeşte şl lip R . B U D IN .
Sfatul popular -s-a m ulţum it cu pretex
sa organizaţiei de bază (seoretar Todeasă
Gheorghe), oare n-a analizat niciodată fe
ytnd am ajuns în Poiana, prin nsemnări despre oam eni şi locuri
dea să se însereze. De pe
P oiana este mare, înlinzîndu-se dernă, care va putea rivaliza cu e bun şi invăţînd tot ce e de învăţat. toată ţara constituie specificul locu In clişeu : în timpul pauzei dintre repetiţii,
munţi, ceafa cobora grăbită şi în cu- în lungul şoselei pe o dis multe săli de spectacole din ţară. In Mi-a fost dat să ascult într-o seară lui, un specific legat de ocupaţia coristele citesc „Scînteia”
rînd s-a înserat. Abia dacă o mai ză tanţă de aproape 5 km. Privind ca colo nici o clădire deosebit de im o seamă de amintiri ale lui Ion O- poienarilor care-i obligă să plece cu
reai la cîţiva paşi. Si fusese o zi a- sele arătoase îţi dai seama de la bun punătoare. Şi fie că o iei pe Vlaşin, turmele din loc în loc. In comună funcţionează 12 cercuri
tit de frumoasă I Drumul pînă la prea, oier bătrîn şi care-şi ţine acum de citit şi tot cercuri de citit se
început că aci trăiesc oameni gos pe Părăul şcolii sau pe Vadu, peste bătrineţele pe acasă — la oi i-au luat Dacă se întîmplă însă să nime cheamă şi grupurile ce se formează
Poiana a fost o adevărată plăcere. podari, chibzuiţi. Cînd s-a oprit ma lot te înlîmpină casele acelea ară locul feciorii. M-a purtat cu po reşti în Poiana într-o zi cînd la că la cămin în pauzele din seri cu repe
Zi de toamnă, plină de lumină. De la şina s-au strîns în juru-i mulţi ce toase care mi-au atras atenţia de ta vestirile lui în toată ţara şi mai ales minul cultural au loc repetiţiile co tiţii, cînd tinerii dornici să vadă ce
Sălişte drumul începe să urce. Tre tăţeni din comună. De undeva de început. în Dobrogea care a fost leagănul rului şi să treci pe acolo, ţi-este dat mai scrie ziarul îl iau şi-l citesc în
cem prin Tilişca apoi prin Rod şi în celor mai multe întîmplări din viaţa atunci să trăieşti o mare desfătare. comun.
sfîrşit Poiana. Fiind zi de duminică aproape răzbeau acorduri de vioară N-am spus nimic despre şcoală lui. Şi sînt frumpase şi interesante Un cor bun, a cărui faimă a stră
ţi se oferă un spectacol minunat. pînă la noi. Vioara scotea sunete deşi s-ar fi cuvenit s-o far. mai din întîmplările din viaţa oierilor, viaţă bătut ţara în lung şi în lat întocmai Ţ \ ar cel mai interesant lucru al aces-
vesele care se îmbinau într-o me tim p ; sînt două şcoli pentru că sint atît de neobişnuită. Frumos este şi ca ciobanii cu oile lor, iţi dă posi U tei comune este muzeul etnogra
Din loc in loc, în fa(a porţilor, gru lodie extrem de vioaie şi peste care copii mulţi — azi mai mulţi ca ori portul, frumoase sînt şi locurile, chi bilitate să asculţi cîntece minunate fic local. El cuprinde o mulţime de
puri de oameni gătiţi în straie de se ridicau şi mai vesele chiotele flă cînd — dornici să înveţe carte. tecele şi obiceiurile poienarilor. Por şl să gîndeşli admirativ la ceea ce obiecte începînd de la cele casnice:
sărbătoare, strălucitoare ca spuma căilor. tul lor mărginenesc în care iile şi că au fost în stare aceşti oameni să linguri, blide, ceşti de lemn : dife
laptelui „stau la poveşti", cum spun Ocupaţia de bază a poienarilor este măşile sînt cusute cu negru ce con realizeze. Şi cel mai frumos dintre rite obiecte de gospodărie ; pîlnii din
ei, după cum e datina. Trecerea ma De cum cobori, — există o staţie creşterea oilor. Ţi-e mai mare trastează cu albul strălucitor al pîn- cîntece rămîne fără îndoială „Suita lemn, felinare, sfeşnice, furci, plug
şinii e un adevărat eveniment care dragul să stai de vorbă cu ei pentru zei, îmbracă flăcăi şi fete frumoase, de cîntece ciobăneşti pentru cor, so de lemn şi multe altele pînă la arme
tulbură pentru cîtăva vreme liniş pentru autobusul IRTA — în dreap atît de frumoase de parcă ar fi fost lişti şi fluieraşi". ale poienarilor cu care au luptat în
tea satului. că sînt oameni dezgheţaţi, la care 1848 şi arme ale haiducilor, deve
ta este sfatul popular, iar alături anume alese. Corul acesta a luat fiinţă încă din niţi azi legendari, Dăian, Pui-Băiat
Intre aceste sate şoseaua şerpuieş se vede cît de colo că au colindat Să mergi duminica la horă să-i 1945 cu vîrstnici. A parcurs de a- şi Cozma.
te prin pădure la marginea căreia noul cămin cultural in construcţie, tuncl un drum lung şi glorios. Cîte
zăreşti mesteceni cu coafa lor aibă, ţara în lung şi-n lat culegind tot ce vezi veselindu-se, nu-i mai poţi uita. aplauze la spectacole date în diferite rp J ca s-a scris în aceste rînduri nu
aluni încărcaţi cu fructe. îmbrăcată o clădire nespus de frumoasă, mo Jocurile lor se deosebesc de celelal locuri şi împrejurări şi cîte premii -* sînt decît citeva însemnări suma
în haine de sărbătoare, pădurea în- te din regiune pentru că au fost în cucerite la !diferite concursuri în tot re despre o comună aşezată în to
tîmpină toamna. Frunze de un ro? In clişeu : Corul din Poiana in timpul unei reprezentaţii. mare parte importate din alte col acest răstimp / Locul multora dintre curi nespus de pitoreşti, cu oameni
ţuri ale tării şi cîntecete sînt fru cei bâtrîni a fost luat de tineri, harnici şi veseli care au drept prie
aprins, altele bătînd în ruginiu, toa moase şi deosebite fie că sînt doine ceea ce nu însemnează însă că nu teni bîia şi fluierul, munţii cu florile
te nuanţele de galben şi mai puiuţ pline de dor, fie că nu dau astîmp&r mai sînt coriştii ce au trecut de 60 şi cîniecele cu jocurile.
verde, această minunăţie de haină nici băirînului ce stă într-un colţ şi de ani. Traian Ban şi-a adus cele
pe care pare că un pictor iscusit şi-a ascultă rezemat în bîtă. Şi obiceiu două fete dar continuă să cînte şi el S. SIMŢEA
încercat culorile, soarele o scălda in rile... nesecat este izvorul lor atît deşi a împlinit 60 de ani. Nicolae
lumină, lumină multă care îi mărea sini de multe : la nunţi şi Ia sărbă Ban a venit şi el cu două fete, iar ..-râT T JZ U —
strălucirea. tori şi-n toate împrejurările. Şi pe cit Gheorghe Bozdog cu doi flăcăi. Lis
sînt de multe, altele noi se stabilesc. ta nu sfîrşeşte aici şi ceea ce vroiam
Unul din basmele care mi-a incin Dar, unde mai bine poţi cunoaşte să remarc este dragostea nespusă a
lat anii copilăriei vorbeşte despre toată această bogăţie fără seamăn poienarilor pentru tot ce e frumos şi
Făt-Frumos care, după ce a scăpat decît la căminul cultural ? mai ales pentru cîntec şi joc.
pe Ileana Cosînzeana de sub tira
nia zmeului, a fugit cu ea spre me Aci, echipa de dansuri a pregă Mai sînt în comună de vizitat —
leagurile pămîntene. Şi prin cîte nu tit multe jocuri frumoase, reînviind pentru a-ţi forma o imagine mal cu
i-a fost dat să treacă voinicului în prinzătoare asupra ei — biblioteca şi
acest drum ? A străbătut un codru unele foarte vechi pe care doar bu- muzeul.
trînii de-abia şi le mai aminteau. U-
de aramă, un codru de aur şi unu! nul dintre aceste jocuri este „Ostro- De mergi ta bibliotecă ai să con
de argint... Iată că aceste minunăţii veanca" adus de cine ştie ce genera staţi că esie bogată în cărţi şi citi
le aveam în faţa ochilor. Adevărat ţie de flăcăi de prin Dobrogea, sau tori. Numai Ia concursul ,,Iubiţi car
codrul din basm ; razele soarelui fă „Oină" despre a cărui, origină se tea" sînt înscrişi peste 50 de citi
ceau pădurea să pară cind de mir. tori. Bibliotecarul iubeşte rartea şi
vorbeşte ca fiind rusească. Apoi al aceeaşi dragoste caută s-o insufle
cînd de aramă, cînd de argint. Ad tele multe care se joacă şi azi cum oamenilor din sat.
mirînd locurile acestea cu fruinuse sint .Jicnească", „Tontoroiul", „In-
ţile lor, am cugetat că numai în a-
semenea locuri, se pot naşte aseme virlila". Cântece şi jocuri de prin
nea basme.
