Page 35 - 1955-10

Nr. 526
PE T E M E DE P A R T I D
In înlîmpinarea L@ngr@sulyi
Zilele treou/te, în toate raioanele s-au
ţinut şedinţe plenare cu activele comite-
Iteiar raionale de partid, unde s-au pre­
lucrat planurile de măsuri întocmite în
vederea întîmpinării zilei de 7 Noiembrie
şl a celui de al Il-loa Congres al Partidu­
lui Muncitoresc Român. La aceste şedinţe
au luat parte delegaţii la Congres aleşi
!la conferinţa regională de partid, mem­
bri ai comitetelor raionale #de partid, lu­
crătorii de partid, secretarii organizaţiilor
de bază, preşedinţii sfaturilor populare,
conducători de întreprinderi şi instituţii',
preşedinţi ai comitetelor sindicale, ingi­
neri şi tehnicieni, fruntaşi în producţie,
fruntaşi ai recoltelor bogate, etc.
Pe baza studierii posibilităţilor existen­
te în raioane^ comitetele de partid în pla­
nurile de măsuri au itrecut sarcini concrete,
menite să ducă la îndeplinirea şi depă­
şirea planului la toţi indicii în industrie;
la terminarea muncilor agricole de toam­
nă, precum şi !La ridicarea la un nivel mal
înalt a muncii de partid.
In domeniul industrial, planurile de mă­
suri ale comitetelor raionale de partid
cuprind obiective o a : folosirea tuturor
rezervelor interne ale întreprinderilor;
scăderea locaţiilor şi a cheltuielilor ne­
productive, reducerea preţului de cost la
produse, obţinerea de economii, pentru
a se ajunge La cât mai multe acumulări
•socialiste peste plan.
La Hunedoara de pildă, sânt prevăzute
măsuri pentru lichidarea muncii în asalt
şi a rămânerii în urmă la unele sectoare
din Combinatul siderurgic „Gheorghe
Gheorghiiu-Dej“, depăşirea planului de
producţie la oţelăria Siemens-Martdn cu
500 tone oţel, depăşirea planului de către
Serviciul do exploatare căi ferate Sdmeria
cu 6%, precum şi realizarea de acumulări
socialiste peste plan pe raion, în valoare
de 14.500.000 lei.
In raionul Alba, de asemenea s-a
prevăzut realizarea de acumulări socialiste
în valoare de 14.000.000 lei. In oraşul
Deva, numai organizaţia de bază a între­
prinderii „Abator“ s-a angajat să dea
350.000 led acumulări peste plan, iar fa­
brica „Toba" din raionul Sebeş încă
500.000 lei.
In agricultură, planurile de măsuri
prevăd sarcini cum s în t: în raionul Alba
şi Sebeş, terminarea însămînţărilor de
toamnă pînă la data de 1 noiembrie, în­
deplinirea planului de colectări !La păioase
pînă la 1 noiembrie, la cartofi până la
5 noiembrie, la porumb pînă la 15 noiem­
brie, iar la toate produsele animale pînă
la 13 decembrie. ,;
Să traducem în fapte sarcinile ce ne revin
în cadrul Lunei curăţeniei
In întreaga regiune se desfăşoară luna
curăţeniei, acţiune prin care se urmăreşte
îmbunătăţirea condiţiilor igienico-sanitare, ri­ (gunoaielor), în centrul preocupării lor fiind
dicarea nivelului cultural-sanitar al popu­
laţiei, salubrizarea şi înfrumuseţarea centre­
lor populate.
In acest scop s-au luat o serie de măsuri.
In unele raioane, ca în raionul Petroşani,
pentru depozitarea gunoaielor s-au instalat
primele lăzi din prefabricate corespunzătoare
din punct de vedere sanitar. De asemenea
pentru îndepărtarea gunoaielor, întreprinde­
rile au pus la dispoziţia comandamentelor
orăşeneşti, camioane şi alte mijloace de
transport. Datorită preocupării sfatului popu­
lar regional, serviciile de salubritate din
principalele localităţi au fost înzestrate cu
autocamioane noi.
Echipe sanitare formate din personal sani­
tar şi din activul sanitar de masă, au vizitat
mii de locuinţe în cartierele oraşelor din
întreaga regiune.
In oraşul Alba-Iulia echipele sanitare din
cartier, sub conducerea şi îndrumarea medi­
cului dr. Cădariu Ioan, au desfăşurat o fru­
moasă activitate în străzi şi instituţii.
In Hunedoara, s-a pus un deosebit accent
pe repararea drumurilor, factor principal în
schimbarea aspectului oraşului şi în menţine­
rea curăţeniei.
Unele unităţi sanitare au început lucrări
de amenajare şi curăţenie. In sprijinul ac­
ţiunii, s-a difuzat mult material de propa­
gandă sanitară pe tema curăţeniei, iar sta­
ţiile de radioficare transmit cu regularitate
„sfatul medicului“.
Cu toate acestea. în regiunea noastră exista
serioase ramîneri în urmă în ceea ce prl
veşle acţiunea curăţeniei. Astfel, comitetele
executive ale sfaturilor populare raionale şi
orăşeneşti nu au reuşit să activizeze toţi
factorii răspunzători în această acţiune. In
mediul rural multe băi comunale nu au fost
puse în funcţiune. Unele secţii sanitare ra­
ionale nu şi-au dat Interesul pentru a an­
trena toţi muncitorii sanitari la reuşita ac­
ţiunii. Conducerile întreprinderilor au dat o
contribuţie prea mică în desfăşurarea ac­
ţiunii curăţeniei.
Ori, este îndeobşte cunoscut că, răspîndl-
rea gunoaielor pe străzi sau în locuri vi­
rane, nerespectarea curăţeniei în localurile
publice, pe lingă faptul că pune în pericol
viaţa locuitorilor favorizînd dezvoltarea mi­
crobilor dă şi un aspect urii oraşului sau
satului respectiv. De aceea datoria fiecărui
cetăţean este sa vegheze la curăţenia gos­
podăriei şf a cartierului în care locuieşte.
Sarcini deosebit de Importante revin or­
ganelor sanitare din regiunea noastră. Cen­
trele sanitare şi antiepidemice (sanepiduri)
trebuie să urmărească felul în care servi­
ciile de salubritate ale sfaturilor populare
In raionul Ilia, în vederea întăririi eco-
nomico-organizatorică a întovărăşirilor a-
griccie şi zootehnice, s-a prevăzut înca­
sarea fondurilor de bază în cursul lunii
noiem brie; iar în întovărăşirile zooteh­
nice din satele Micăneşti, Lăpugiul de sus,
Dumhrăviţa şi altele se vor construi şi da
în folosinţă saivane pentru oi.
Angajamente asemănătoare au fost tre­
cute şi în planurile de măsuri ale comite­
telor raionale de partid din Haţeg, Brad
Orăştie şi Petroşani
Pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute
în planurile de acţiuni şi a angajamentelor
luate de cei care s-au înscris la cuvânt în
şedinţele cu activul, toate comitetele raio­
nale de partid au prevăzut o serie de mă­
suri ce vor duce la îmbunătăţirea muncii
de partid.
Astfel, comitetele raionale de partid
din Hunedoara şi Sebeş vor analiza me­
todele de muncă ale lucrătorilor de partid
şi a principalelor organizaţii de bază din
aceste raioane.
In vederea ridicării rolului de condu­
cător politic al organizaţiilor de pârtii,
se vor face analize în adunările organi­
zaţiilor de bază, asupra felului cum sînt
folosite activele fără de partid, precum şi
felul în oare activează membrii de partid
în organizaţiile de masă, în special în sin­
dicat şi U.T.M.
Pentru îmbunătăţirea muncii politice
de masă, Comitetele raionale Hunedoara,
Alba şi Sebeş, au planificat ţinerea unor
cioluri de conferinţe pe teme de politică
internă şi internaţională', consfătuiri cu
agitatorii pe ramuri de producţie şl pe
centre de comune, consfătuiri ale colec­
tivelor de redacţie ale gazetelor de perete,
etc.
Intre 5 şi 15 noiembrie, în adunările ge­
nerale ale organizaţiilor se va prelucra
din nou proiectul Statutului modificat şi
proiectul Directivelor celui de al H-lea
Congres, insistindu-se asupra felului cum
membrii de partid s-au ridicat la înăl­
ţimea sarcinilor prevăzute în aceste docu­
mente ale partidului.
Cei ce au participat la aceste plenare
lărgite, au dovedit un viu interes faţă de
prevederile planurilor de măsuri, iar în
urma discuţiilor, punctele prevăzute de
comitetele raional© de partid au fost mă­
suri pentru îmbunătăţirea muncii organi­
zaţiilor de bază completate cu noi anga­
jamente, lucru oare oglindeşte hotărârea
fermă a participanţilor de a întâmpina
Congresul partidului cu noi şi însemnate
succese în muncă.
duc acţiunea de salubrizare, felul în care
se rezolvă problema îndepărtării rezidurilor
în primul rînd unităţile de producţie şi des­
facere a alimentelor.
Medicii şefi de raioane, au datoria ca prin
comandamentul antiepidemic să urmăreas­
că descoperirea la timp a îmbolnăvirilor, fo­
losind în acest scop activele sanitare dc
masă. Acestea trebuie temeinic instruite
pentru ca să devină într-adevăr ajutoare
preţioase ale cadrelor medico-sanîtare.
Secţiile sanitare raionale se vor îngriji ca
echipele care vor acţiona în teren, să aibă
toate materialele necesare pentru lucru. In
unităţile de copii (creşe, cămine, şcoli), se
vor urmări cu stricteţe aplicarea tuturor mă­
surilor privitoare la prevenirea şi combaterea
bolilor transmisibile. Cadrele didactice vor tre­
bui instruite pentru a putea da ajutor me­
dicilor şcolari în aplicarea măsurilor
privind apărarea sănătăţii elevilor.
In vederea atragerii maselor largi în ac­
ţiunea de curăţenie, tuturor cadrelor medi*
co-sanitare le revine sarcina de a desfăşura
o intensă muncă educativ-sanitară pentru
ridicarea nivelului cultural-sanitar al popu­
laţiei. In acest scop e necesar a se folosi
pe scară largă de presa locală, de staţiile
de radioficare, diapozitive, la cinematografe,
cnoferinţe publice, broşuri şi afişe.
Dar în afara sarcinilor, importante ce le au
unităţile sanitare în desfăşurarea acţiunii
lunei curăţeniei, o serie de alţi factori de
asemenea trebuie să-şi dea contribuţia. Este
¦necesar în primul rînd a se realiza o strînsă
colaborare între toate organizaţiile de masă
Interesate: comisiile de femei de pe lîngii
sfaturile populare, organizaţiile de cruce ro­
şie. organizaţiile sindicale şi organizaţiile
U.T.M.
Comitetelor executive ale sfaturilor popu­
lare, care coordonează întreaga acţiune, le
revine un rol de mare însemnătate în im­
pulsionarea acelor organe care trebuie să
ducă la îndeplinire măsurile elaborate de
comandamentele raionale şi orăşeneşti. Ele
vor trebui să dea toi ajutorul organelor sa­
nitare în vederea rezolvării salubrizării uni­
tăţilor de alimentaţie publică, întreprinderi,
instituţii, cartiere, asigurînd în acest scop şi
mijloacele materiale necesare.
Alături de organele sfaturilor populare, şi
de organele sanitare, fiecare cetăţean din re­
giunea noastră are datoria patriotică de a
sprijini măsurile de curăţenie, de salubrizare
şi înfrumuseţarea oraşelor şi satelor, cunos­
cut fiind că prin aceasta contribuie efectiv
la întărirea şi apărarea propriei lor sănă­
tăţi. Numai în felul acesta luna curăţeniei
îşi va da roadele aşteptate.
Dr. COJOCARU IOAN
medic şef regional
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Aplicarea măsurilor tehnico-organizatorice
fa d o r de seamă în sporirea producţiei
Co gândul fa prîeferm s©Yl<etid Creşterea continuă a producţiei industriale, îmbunătăţeşte calitatea produselor, costă mal
în întreprinderile noastre a devenit acum ieftin. Tot la secţia pislă, la şepci, se in­
, Cîtevnu se pot vorbi despre marea ţară glşte, 10-12 stupi, etc. Nu era colhoznic preocuparea tuturor oamenilor muncii. Stră- troduce in amestec scamă fină de sub dărac
a socialismului. Dacă o vizitezi, îţi dai sea­ care să nu aibă vacă cu lapte, porc gras, duindu-se să muncească mai bine şi cu mai care la fel reduce preţul de cost şi îmbună­
ma imediat că pe acel pămînt trăiesc oa­ şl hambarele pline cu grîu. Fiecare colhoz­ mult spor, colectivele întreprinderilor indus­ tăţeşte calitatea.
meni liberi, care prin hărnicia muncii lor nic îţi spunea cu mindrie că are produse triale îşi văd rodul muncii lor la fiecare
au construit şi construiesc o lume nouă, mi­ de ani de zile în hambare, şi că vinde de sfîrşit de lună în consfătuirile de producţie In vederea uşurării eforturilor fizice a ce­
nunate oraşe, fabrici, termo şi hidrocentrale toate pe piaţă. Am mai văzut şi o serie de lor ce muncesc s-a construit o maşină de
electrice, canale de navigaţie şi altele. Dato­ colhoznici care au maşini „Pobeda“, moto­ Incercînd să creeze condiţii mai bune de tăiat tricotaj ţărănesc şi mătase artificială,
rită aplicării ştiinţei agrotehnice, ei au fă­ ciclete şi biciclete. Mi-am dat seama cît de lucru, conducerile întreprinderilor au luat o maşină ce înlocuieşte munca a trei oameni.
cut din deşert pămînturi roditoare. fericită viaţă duc ei, muncind în comun. serie de măsuri tehnico-organizatorice care
au permis celor ce muncesc să-şi îmbunătă­ Preocuparea pentru folosirea rezervelor in­
Eu am vizitat această ţară, acum patru In colhozul „V. I. Lenin“ am văzut cres­ ţească simţitor randamentul activităţii lor de terne se poate vedea şi prin aceea că în în­
ani. Nu pot să nu mă opresc cu gîndul la cătoriile de vaci, porci, cai şi oi. Sînt aici zi cu zi, să fie uşurate eforturile fizice atră- treprindere a existat o cantitate de circa
prietenii sovietici, cînd ştiu că peste puţin vaci care dau pînă la 40 litri de lapte pe zi. gînd lot mai mulţi muncitori la rezolvarea 2.000 kg. lînă sub darac plină cu scaieţi ce
timp se împlinesc 38 de ani de la Marea Colhoznicii miflg vacile numai cu aparate multiplelor probleme de producţie. era considerată de unii inutilizabilă. Prin
Revoluţie Socialistă din Octombrie. Datorită electrice, au grajduri mari, luminoase şl tratarea ei cu acid sulfuric însă, ea a fost
acestui măreţ eveniment petrecut în viaţa sînt ca oglinda de curate. La Fabrica „Ardeleana“ Sebeş — fabrică dală în fabricaţie.
internaţională, şi poporul nostru se află ce şi-a îndeplinit de mult sarcinile primu­
astăzi liber şi stăpân pe soarta sa. De la colhoznicii sovietici, am învăţat lui plan cincinal — lună de lună planul de
multe lucruri, pe care le-am pus în aplicare producţie este îndeplinit şi depăşit. In luna
Ifl timpul şederii mele în Uniunea Sovie­ şi în gospodăria noastră colectivă. Colecti­ iulie de pildă, planul a fost realizat în pro­
tică. am vizitat mai multe colhozuri. La col­ viştii noştri respectă cu stricteţe disciplina porţie de 103 la sulă, in august cu 105,65
hozul „Ceapaev", colhoznicii ne-au primit în muncă şi muncim organizat pe echipe Ia sută, iar în septembrie cu 108,8 la sută. Toate aceste măsuri puse în practică prin
cu mare bucurie. Tocmai în acele zile el şi brigăzi. Respectăm rotaţia culturilor, am contribuţia întregului colectiv de muncă,
secerau griul. Toată munca secerişului se aplicat în toamna aceasta metoda însămînţă- Numeroşi sînt muncitorii care prin con­ au făcut posibile pe lîngă mărirea produc­
făcea cu combinele. Producţia pe care col- rii griului în rîndur! încrucişate. ştiinciozitatea lor au contribuit în mod efec­ ţiei, realizarea de însemnate economii, au
hoznlcir au obţinut-o anul acela la grîu, era tiv la depăşirea sarcinilor de plan. Printre contribuit la creşterea acumulărilor socia­
de 3.500 kg. la ha. Ei ne-au explicat şi Datorită aplicării regulilor agrotehnice, la aceştia se numără tovarăşii Lutsch Marga­ liste. Dacă angajamentul luat de cel ce lu­
nouă ce reguli agrotehnice au aplicat Ia recoltarea porumbului noi am obţinut can­ crează aici în ce priveşte acumulările socia­
cultura griului. Ne-au spus că aplică asola- titatea de peste 2.200 kg. porumb-boabe la reta, Apolzan Nicolae de la pîslă, Grăifă- liste — bazaţi pe condiţiile existente acum
mentul culturilor, execută în fiecare toamnă ha. La grîu, am avut un spor de recoltă lean Rusalina de la carde, Păcurar Hilda, cîteva luni — era să se dea pînă la sfârşi­
arături adinei, însămînţează griul numai în mai mare cu 600 kg. la ha., faţă de ţăranii Helgiu Virgil de la şepci, Zommer Elena de tul anului peste plan 370.000 lei, prin măsu­
rînduri dese şi încrucişate, administrează în­ muncitori cu gospodării individuale. la plapume, Sombot Andrei, Limbeanu Ioan rile ce s-au luat, angajamentul a fost de*,
grăşăminte naturale şi chimice, etc. de la atelierul mecanic şi alţii. păşit. Pînă la 1 octombrie, suma înscrisă
Traiul colectiviştilor s-a îmbunătăţit cu în fondul acumulărilor socialiste se ridică
In colhozul „Stalin" am vizitat casele col­ mult, de cînd lucrăm în gospodăria colectivă. La îndeplinirea planului de producţie un la 395.000 lei, deci cu 25.000 lei peste an­
ajutor de seamă a fost dat muncitorilor dc
hoznicilor. In fiecare casă, erau pe jos co­ De aceea, noi ne gîndim astăzi la prietenii
voare persane, mobilier scump (din lemn sovietici, fiindcă am văzut că aceşti prieteni la Fabrica „Ardeleana“ prin luarea şi apli­
de nuc), aparate de radio, patefoane, lu­ au ajutat şl ajută poporul nostru să-ş! con­
mină electrică, grădini de flori în faţa ca­ struiască o viaţă ca a lor de fericită. carea în practică a unor măsuri tehnico-or­
selor şl altele. gajamentul luat. I
BOZERO SOFIA ganizatorice de către conducere. Aşa de pil­
In gospodăriile colhoznicilor mai puteai preşedinta gospodăriei colective Faptele arătate sînt o mărturie neîndoiel­
dă, la secţia şepci a fost desfiinţat schimbul
vedea cîte un mare număr de păsări, raţe, „23 August“ din comuna nică a faptului că acolo unde s-a dat im­
Rapoltul Mare doi. Prin aceasta se face o importantă eco­
portanţa cuvenită aplicării măsurilor tehni­
nomie de curent electric, iar muncitorii Iu-
co-organizatorice propuse, rezultatele sînt
crînd la lumină naturală, şi-au îmbunătăţit
frumoase. Datoria conducerilor tehnico-ad-
simţitor randamentul.
ministralive din cadrul întreprinderilor regi­
O altă măsură pusă în practică este şi
unii noastre este aceea de a da în viitor,
aceea a introducerii în amestecul pislei pen­
toată atenţia traducerii în fapte a obiective­
tru şepci a unei cantităţi de lină tăbăcă-
lor propuse în planul de măsuri tehnico-or­
rească procurată de la Fabrica „Simion Băr-
ganizatorice ce şi I-au întocmit, antrenînd
nuţiu” din localitate, care pe lîngă faptul că
Mefoda Solomonov în întreprinderile în acest sens cît mai mulţi muncitori şi teh­
nicieni. In felul acesta activitatea colecti­
mai principale din Valea Jiului velor se va îmbunătăţi mai mult şi legat
de aceasta, producţia va creşte şi ea.
Unul din mijloacele principale, prin care din efectivul minelor în decurs de 6 luni, A. CONSTANTINESCU
este asigurată î asistenţa medico-chirurgicală muncitorii participă în mod organizat odată
de urgenţă pînă în cele mai îndepărtate lo­ pe săptămînă la lecţiile pe care medicii lc Cîteva rînduri unui calator...
curi de muncă din Valea Jiului, îl constituie ţin sub forma unui ciclu de 6 lecţii, ciclu
metoda sovietică Solomonov, bazată pe prin­ prin care muncitorii sînt instruiţi practic De data aceasta, aş vrea să vorbesc des­
pre tine călătorule, aşa cum te-am întîlnit
cipiul âutoajutorului şi ajutorului reciproc. şl teoretic asupra acordării primului ajutor. înlr-o noapte în tren. Sînt mulţi ca tine glume fără perdea, silind astfel pe cei care
şi pol fi întîlniţi peste tot în lungul sau s-au nimerit să-i fie pe aproape, ca să-i as­
Prima întreprindere în care s-a aplicat a- Paralel cu instruirea organizată, se duce de în latul ţării, călătorind ziua sau noaptea, culte mojicia şi grosolănia. Plin de tine în­
în trenuri personale sau accelerate, pe dis­ suţi, convins că totul ţi se poate îngădui,
ceastă metodă încă din luna iunie a anu­ către personalul medico-sanitar şi o intensă tanţe mai lungi sau mai scurte. Ostenit nu vrei să ţii seama de faptul că e noapte
poate, dar cu faţa zîmbitoare de mulţumirea poale, tîrziu şi că nu toată lumea-i dispusă
lui 1953, a fost mina Lupenî. Aci s-a făcut muncă de educaţie sanitară legată de pro­ misiunii împlinite, te-am văzut călătorule să-ţi asculte cuvintele „tari“ şi bancurile ne­
— mai tăcut sau mai glumeţ cu cunoştin­ sărate. Nu, acest lucru nu te interesează, şl,
instructaj temeinic minerilor atît la angajare blema acordării primului ajutor în caz de ţele legate în drum — cum stai liniştit în continui fără întrerupere cu exploziile tale
ungherul compartimentului, atent şi mereu de rîs neogoit, destrămînd liniştea vagonu­
cît şi periodic din 6 în 6 luni, cuprinzând accidente şi îmbolnăviri, prin convorbiri or­ preocupat să nu deranjezi pe nimeni. Alteori, lui şi tihna călătorului cinstit.
încătuşat poate în durerea unor gînduri-nu­
noţiunile sanitare necesare acordării primului ganizate la locul de muncă, la ieşirea sau mai de tine ştiute, te-am văzut tot atît Te-am mai văzut şi alt undeva. Te-am
de liniştit, tot atît de atent faţă de cei din văzut Ia cinematograf şi la teatru. Te-am
ajutor şi autoajutorului în caz de accidente, intrarea în mină. Absolvind ciclul de lec­ jurul tău. Te-am văzut şi vesel şi trist căci recunoscut după rîsul tău strident, forţat,
trenul multe poartă; bucurii, victorii, ambi­ după fluierăturile' şi plescăiturile de limbă
cît şi noţiuni igienico-sanitare legate de ţii, muncitorii încadraţi în colectivul pos­ ţii, ori deziluzii... pe care le scoţi atunci cînd pe scenă se pe­
trece vreun moment mai sentimental, te-am
locul de muncă, de profilaxia bolilor trans­ turilor fixe sau mobile de prim-ajutor din Te-am văzut călătorule modest şi plin de cunoscut după pocnetul pe care-1 produci
bună-cuviinţă şi vâzîndu-te, te-am admirat cînd te scoli trîntind în urma ta scaunul
misibile şi profesionale. De asemenea au subteran sau suprafaţă, acordă primul ajutor întotdeauna cu o sinceră dragoste. şi după „degajarea" cu care te ridici în pi­
cioare întotdeauna înainte de sfârşitul spec­
fost distribuite pe echipe truse de prim-$ju- —în caz de accidente ducînd totodată şi mun- Dar, te-am văzut şi pe tine cavaler al neo- tacolului şi începi să te îmbraci fără a ţine
brăzării, bădăran grosolan şi lipsit de cel seama că alţii din urma ta sînt deranjaţi.
tor •'înzestrate cu pansamente, sterile’‘şî ^cu- -<că de educaţie sanitară în rîndul celorlalţi mai elementar bun simţ. Te ştii ? Da, lu
eşti acela, tu cari stingi lumina în com­ Călătorule de acest fel, te-am văzut adese­
materialul necesar acordării primului ajutor. pentru prevenirea accidentelor şi îmbolnăvi­ partiment şi-l declari „ocupat” pentru ori şi m-am ruşinat văzîndu-te. Ruşinează-te
ca în acest fel să te poţi întinde în voie şf tu de purtarea ta şi fii om. fii acel om
Aplicînd în practică metoda Solomonov, mi­ rilor. pe canapeaua unde să dormi comod fără cu care noi ne mîndrim şi pe care îl cins­
să-ţi pese că afară, pe culoar o mamă tim nespus de mult.
nerii din Lupeni au reuşit să contribuie la In acest fel el contribuie la scăderea ac­ cu copilul în braţe, cade de oboseală şi
nesomn. Te recunoşti oare? Tu eşti a- A. FREAMAT
reducerea zilelor de incapacitate temporară cidentelor cu incapacitate temporară de mun­ cel tip de scandalagiu, gata de a-i
sări imediat „ţandăra" şi care aşezat lîngă Jr
de muncă cu 59,9 la sută în semestrul II al că, Ia reducerea complicaţiilor survenite în geam intr-o insultătoare comoditate, discută
despre tot ce-i convine, debitînd prostii şi P. S. închin aceste rînduri unora dintre lo­
anului' 1953 faţă de semestrul I al aceluiaşi urma mîcrotraumatlsmelor şl totodată eco­ cuitorii oraşului Deva, unora dintre elevii
Şcolii profesionale Hunedoara, unora din­
an, cînd metoda nu era aplicată. nomisesc preţioase ore de producţie. Astfel tre sportivii colectivului „Minerul“ Petroşani
şi tuturor celor care se încadrează în obiec­
Cifra accidentelor cu incapacitate tempo­ numărul incapacităţilor temporare de muncă tivul lor.
rară s-a menţinut scăzută şi în tot cursul pe semestrul I al anului 1955 pe raionul
anului 1954. Petroşani a scăzut cu cca. 20 la sută faţă
In cursul acestui an Casa de educaţie sa­
de acelaşi semestru al anului 12L4. De ase­
nitară din Petroşani, în colaborare cu comi­ menea, prin acordarea primuhff ajutor la
tetul raional de cruce roşie, a trecut la ex­ locul de muncă, în Valea Jiului se economi­
tinderea acestei metode şi la minele Lonea, sesc lunar cca: 400 ore de muncă, timp pe
Cimpa, Petrila, Aninoasa, Vulcan şi UricanI, care muncitorii ar fi trebuit să-l piardă mer-
gînd pentru un traumatism cît de mic
precum şi la efectivul U.R.U.M. Petroşani. pînă la postul de prim-ajutor.
In scopul instruirii a cel puţin 90 la sută Dr. STANCESCU EUGEN
Pentru o justă comportare in serviciu şi in afara lui Asigurarea întreprinderilor
cu braţe de muncă
In toate colţurile regiunii noastre, se atitudine justă faţă de muncă, mai sînt însă menea, la mina Vulcan şi la alte mine nu
sînt rare cazurile cînd funcţionarii au mun­
simte suflul puternic al bătăliei pentru în­ şi elemente care prin atitudinea lor dău­ cit voluntar alături de mineri. Una din problemele importante a înde­
plinirii planului de producţie a întreprinde­
deplinirea angajamentelor luate în cinstea nează muncii aparatului administrativ, de Dar sînt conducători de Ia care oamenii
pe care-i conduc nu au de învăţat nimic
celui de-al doilea Congres al P.M.R. Mun­ stal şi cooperatist. bun. Aşa de pildă este contabilul şef de la rilor este asigurarea acestora cu braţele de
I.A.R.T. Deva, Tînjală Gheorghe, care vor­
citorii, tehnicienii şi inginerii din întreprin­ Nu rareori se înlîlnesc cazuri cînd ele­ beşte grosolan cu oamenii întrebuinţînd ex­
presii murdare ce trebuie să dispară din
deri şi de pe şantiere, ţăranii muncitori, mente de acest soi, pun interesele perso­ vocabularul oamenilor noi, educaţi în spi­ muncă necesare. In acest scop în fiecare
ritul socialist. raion funcţionează o secţie de recrutare şl
colectiviştii, muncitorii şi tehnicienii ogoa­ nale înaintea celor ale serviciului, încalcă repartizare a forţelor de muncă, ce lucrea­
De asemenea, ce pot învăţa oamenii de ză după un plan stabilit de către direcţia
relor, sînt prinşi în focul întrecerii socia­ legile statului sau hotărârile forurilor supe­ Ia preşedintele Uniunii raionale de con­
sum din Brad, cînd acesta, în loc să se
liste şi patriotice, sub lozinca îndeplinirii rioare. Indisciplina în serviciu, comodita­ ocupe de sarcinile importante ce le are,
practică profesiunea de fotograf şi este lip­
sarcinilor măreţe ce le au în opera de con­ tea şi lipsa simţului de răspundere, sînt sit de seriozitate şi simţ de răspundere. regională.
Analizînd felul cum aceste secţii raionale
struire a socialismului. lacune de care suferă mulţi funcţionari. Lucrătorii din cadrul aparatului adminis­
trativ, nu trebuie să se considere nişte siţn-
Alături de aceştia luptă cu perseverenţă Deseori, unii sub diferite pretexte îşi lasă pli executanţi care ocupă o funcţie doar
pentru a lua un salariu.
şi funcţionarii din întreprinderi şi institu­ lucrul baltă şi aleargă prin oraş după târ­ au muncit în cursul trimestrului III, vom
Stalul nostru democrat-popular a creiat
ţii, din aparatul de stat, comercial şi coope­ guieli sau alte interese personale, aşa cum şi creează continuu condiţii necesare de vedea că o parte dintre ele au obţinut re­
muncă şi de trai pentru funcţionari. Acestea
ratist, în vederea asigurării traducerii în se poate vedea la secţia financiară a raio­ trebuie să-i facă să respecte disciplina în zultate frumoase. De pildă, secţiile raionale
muncă, să aibă o comportare justă, atît în Orăştie, Brad şi Haţeg şi-au depăşit planul
viaţă a hotărîrilor partidului şi guvernului nului Alba, la secţia sănătate a sfatu­ cadrul serviciului cit şi în afara lui, pă­
trunşi fiind de importanţa sarcinilor ce le-au
şi respectarea legalităţii statului nostru de­ lui popular regional, la serviciul administra­ fost încredinţate. de recrutare şi repartizare a forţelor de
mocrat-popular. tiv din cadrul secţiei regionale de învăţă- muncă cu 28 la sută, 22 la sută şi 2 la sută.
mînt şi în alte părţi. Un rol hotăritor în educarea funcţionari­
In regiunea noastră sînt nenumărate lor îl au organizaţiile de bază din între­
prinderi şi instituţii. In mod deosebit s-au evidenţiat tovarăşii
exemple de funcţionari, conducători din in­ O personificare a lipsei conştiinţei socia­
Sini unele cazuri cînd secretari şi birouri
stituţii, oameni cu munci de răspundere în liste, a îngîmfării şi lipsei de răspundere ale organizaţiilor de bază s-au ferit să cri­ Oprişa Sabin, Stanciu Nicolae, Barbu Vic­
tice sau să pună în discuţie pe unii func­
cadrul aparatului administrativ, care nu-şi faţă de sarcini, o constituie inginerul Neaga ţionari cu atitudini greşite — în special pe tor şi Lucaciu Niţu. ţ
cei cu munci de răspundere —¦de teama per­
precupeţesc eforturile pentru a-şi duce la Alexandru de la întreprinderea regională secuţiilor personale. Această tendinţă trebuie Dacă la aceste secţii 9-a obţinut rezultate
să dispară, acolo unde mai există. Organi­
îndeplinire sarcinile ce le au, rezolvînd în cinematografică. Priceput din punct de ve­ zaţiile de bază, folosindu-se de dreptul de pozitive, nu acelaşi lucru se poate vorbi des­
control politic asupra conducerilor adminis­
mod conştiincios cererile oamenilor muncii, dere profesional, a fost totuşi scos din trative trebuie să lupte cu perseverenţă, în-
drumind în aceasta şi celelalte organizaţii
Iuptînd pentru stirpîrea birocratismului, a multe instituţii din cauza totalei neglijenţe de masă, pentru combaterea atitudinilor ne­ pre secţiile raionale llia şi Sebeş care au
demne ce se ivesc în comportarea unor rămas sub plan. Tovarăşul Avram Constantin
formalismului, a indisciplinei şi superficiali­ în îndeplinirea sarcinilor, a îngîmfării acute funcţionari.
tăţii în muncă. de care suferă, a beţiei, etc. Cu toate aces­ şi Stoia Simion au dat dovadă de multă
Printre mulţi alţii se poate aminti munca tea el nu a căutat să se îndrepte şi conti­ superficialitate în muncă, ocupîndu-se în
depusa de tovarăşul Carpineţ loan, preşe­ nuă cu atitudinea sa, atît în cadrul cît şi
dintele sfatului popular al raionului Petro­ în afara serviciului. Dovadă, este neglijenţa timpul serviciului mai myll de rezolvarea
şani, precum şi a întregului comitet execu­ faţă de lucrările de construcţii din cadrul unor probleme personale. De rămînerea a-
tiv de aci, care a ştiut să imprime în rîn­ întreprinderii cinematografice, de care răs­
dul oamenilor pe care-i conduce, conştiinţa punde. Asemenea elemente nu au ce căuta ceslor secţii sub plan se tace vinovată şi di­
îndeplinirii datoriei faţă de cerinţele oame­ în rîndul funcţionarilor cinstiţi, în rîndul
nilor muncii, datoriei de luptători pe frontuj luptătorilor pentru un trai fericit al poporu­ recţia regională a recrutării şi repartizării
construcţiei vieţii noi. lui. forţelor de muncă, fiindcă nu a îndrumai sufi­
Demnă de remarcat este de asemenea mun­ Comportarea funcţionarilor din cadrul cient munca acestor secţii şi nu a tras la
răspundere pe acel tovarăşi care nu-şi fac
ca şi atitudinea justă a tovarăşei Papay unei instituţii depinde în mare măsură de datoria.
Este necesar ca direcţia regională prin in­
Cornelia, inspectoare şcolară la secţia învă- cea a conducătorilor. La fabrica „Teba" din
ţămînt a sfatului popular regional, a tova­ Sebeş, unde directorul şi ceilalţi conducători structorii săi să vegheze felul cum muncesc
secţiile raionale şi recrulorii lor de la cen­
răşului Ionescu Alexandru de la secţia plani­ au o comportare justă, s-a reuşit ca şi cei­
ficare, Bogdan Ileana de la fabrica „Teba“- lalţi funcţionari s-o aibă, să dispară acea trele de comune, ca astfel planul să poată
d’n Sebeş şi mulţi alţii. distanţă dintre muncitori şi funcţionari, a-
Dacă •majoritatea funcţionarilor din ca­ ceştia fiind antrenaţi deseori în acţiuni co­ fi îndeplinit.
drul instituţiilor şi întreprinderilor au o mune chiar şi în afara serviciului. De ase- GH. DUM1 TRAŞCU