Page 4 - 1955-10
P. 4
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 518
Sesiunea Adunării Generale a O.N.U. Parlamentarii japonezi 0 importantă hotărlre a Prezidiului Şedinţă de doliu la Tokio
aflaţi în U. R. .S. S.
NEW YORK (Agerpres). — TASS Bamngfcon a subliniat Că Adunarea Ge au vizitat Habarovskul Sovietului Suprem al ü. R. S. S. în memoria iul Kiuiţi Tokuda
nerală nu mai poate continua să ţină în
In şedinţa plenară din dimineaţa zilei de chise porţile sale în ifiaţa R. P. Chineze, HABAROVSK (Agerpres). TASS MOSCOVA (Agerpres). — TASS trans de război condamnaţi pentru crimele lor PEKIN (Agerpres) — China nouă
28 septembrie a Adunării Generale a presjuddciindu-şi astfel în mod serios şi, La 29 septembrie a sosit la Habarovsk mite : au ispăşii deja o mare parte din pedeapsă, După cum anunţă presa din Tokio, La
poate, ireparabil, prestigiul său. grupul de deputaţi ai parlamentului japo Prezidiul Sovietului Suprem al U. R. S. S. 19 septembrie în localul din Tokio al con
O.N.U. a continuat discuţia politică ge nez în frunte cu Masare Nomidzo. Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. hotărăşte : ducerii partidului comunist a vuit loc o
nerală. Referindu-se la chestiunea revizuirii Grupul de parlamentari japonezi a vizi a examinat cererea din 27 iulie a.c. a pre şedinţă de doliu consacrată memoriei de
Cartei O.N.U., reprezentantul Birmaniei a tat lagărul pentru deţinuţi în (Sare se află şedintelui şi guvernului Republicii Demo 1. Vor fi eliberaţi înaintea termenului de functului secretar general a l . Partidului.
Primul a luat cuvântul L. F. Palamar- declarat că după părerea delegaţiei lui, foşti militari ai armatei japoneze condam crate Germane şi cererea guvernului Repu ispăşire a restului de pedeapsă 8.877 de Comunist din Japonia, Kiuiţi Tokuda
ciuk, şeful delegaţiei R.S.S. Ucrainiene. El în prezent nu este timpul pentru revizui naţi. Parlamentarii japonezi care au vizi blicii Federale Germane, cu privire la eli cetăţeni germani, care vor fi repartizaţi în La şedinţă au participat conducătorii
a subliniat situaţia internaţională mal fa rea Cartei. tat lagărul au stat de vorbă ou condam berarea înainte de termen şi repatrierea Republica Democrată Germană, şi în Re partidului şi activişti ddn aparatul C.C. al
vorabilă şi încurajatoare în care şîAa naţii şi le-au predat scrisori. cetăţenilor germani care îşi ispăşesc pe publica Federală Germană, în funcţie , de Partidului Comunist din Japonia.'
începuit lucrările cea de-a 10-a sesiune a NEW YORK (Agerpres). — TASS . Masare NomMzo, şeful grupului, şi par deapsa pentru crimele pe care le-au corni* domiciliu. După un minut de reculegere, Sandzo
Adunării Generale a O.N.U. La şedinţa plenară din după amiaza zi lamentarii japoneză au remarcat că în la împotriva popoarelor Uniunii Sovietice în Nosaka, prim-secretar ol Partidului Co
lei de 28 septembrie a Adunării Generale găr au fost create condiţii bune pentru timpul războiului. 2. Vor fi predaţi 749 de cetăţeni germani munist ddn Japonia, a adresat tuturor
Reprezentantul R.S.S. Ucrainene a ară O.N.U., primul a luat cuvîntul K. V. Kt- deţinuţi, oare cu toţii sînt sănătoşi şi au ca criminali de război, respectiv guvernu membrilor partidului chemarea de a tra
tat că în Calea spre stabilirea unei ade selev, conducătorul delegaţiei R.S.S. Bie moralul ridicat. După terminarea repatrierii în Germa lui Republicii Democrate Germane şi gu duce neabătut în viaţă noul program ai
vărate încrederi între state mai există loruse. nia a prizonierilor de război germani, la vernului Republicii Federale Germane, în partidului, elaborat sub conducerea tova
multe obstacole şi greutăţi. Unele fapte, Propunerile sovietice cu privire la de Apropiate schimburi data de 1 septembrie a.c. pe teritoriul Uni funcţie de domiciliul acestor cetăţeni, întru- răşului Kiuiţi Tokuda, şi rezoluţiile adop
a spus el, arată că anumite cercuri pen zarmare, a spus Kisdev, urmăresc un sin de vizite între nave unii Sovietice rămăseseră 9.626 de foşti cît Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. tate la cea de-a 6-a Conferinţă naţională
tru care continuarea „războiului rece“ şi prizonieri de război germani şi cetăţeni n-a considerat posibil să elibereze de ispă a Partidului Comunist din Japonia.
a cursei înarmărilor constituie un mijloc gur ţel — să elibereze omenirea de un militare sovietice germani condamnaţi de tribunalele sovie şirea pedepsei înainte de termen persoa
de îmbogăţire fac încercări de a împie nou război, să slăbească încordarea în re şi engleze tice pentru crimele comise de ei. Luînd nele sus-menţionate, dată fiind gravita Primul ministru al Birmaniei
dica rezolvarea problemelor initemaţio- laţiile dintre state, să elibereze popoarele în considerare că de la terminarea războiu tea deosebită a crimelor comise de ei îm va sosi la Moscova
naile „în spiritul Genevei“. de povara grea a impozitelor pe Care o MOSCOVA (Ageipres). — TAŞS lui au trecut peste zece ani şi criminalii potriva poporului sovietic. la 20 octombrie
poartă, datorită cursei continue a înar In timpul Conferinţei de Ea Geneva a
Adunarea Generală, a declarat şeful de mărilor. şefilor guvernelor celor patru puteri, oare Viitoarea sesiune a Biroului Consiliului Mondial al Păcii RANGOON (Agerpres). — TASS
legaţiei R.S.S. Ucrainene, trebuie să aprobe a avut loc anul acesta-în iulie, N. A Bul La 29 septembrie primul ministre al
eforturile statelor îndreptate spre slăbirea Kiseiev a atras atenţia Adunării asu gărim, preşedintele Consiliului de Miniştri VIENA (Agerpres). — TASS trans Iiului Mondial al Păcii, la Viena va avea Birmaniei, U Nu, a ţinut o conferinţă de
încordării internaţionale şi să cheme la pra încercărilor guvernului sudooreean şi al U.R.S.S., şi Anthony Eden, primul mi mite : Ioc la 12 şi 13 octombrie sesiunea Birou presă pentru ziariştii birmanezi şi străini
continuarea acestor eforturi în interesele a autorităţilor din Vietnamul de sud de a nistre al Marii Britanii, au avut un schimb lui Consiliului Mondial al Păcii. în cadrul căreia a răspuns la o serie de
păcii şi securităţii generale. Aceste pro împiedica reglementarea problemelor pri neoficial de păreri- privind organizarea u- După cum anunţă secretariatul Consî- întrebări
puneri sînt cuprinse în proiectul de re vitoare la aceste regiuni în şpriţul hotărâ nor vizite reciproce de nave ale flotelor Răspunzând la întrebarea cu privire la
zoluţie al delegaţiei U.R.S.S. „cu privire la rilor O.N.U. şi conferinţei de la Geneva militare maritime ale U.R.S.S. şi Marii Punerea în funcţiune a primelor agregate apropiata sa călătorie în •Uniunea Sovie
' măsurile pentru slăbirea continuă a încor Britanii. tică, U Nu a declarat că va pleca din Bir
dării internaţionale şi dezvoltarea colabo din anul 1954. Conducătorul delegaţiei In urma unor tratative care au avut loc ale hidrocentralei Zvornik (R.P.F. Iugoslavia) mania la 17 octombrie şi va sosi la Mos
rării internaţionale“ prezentată spre exa bieloruse a insistat asupra restabilirii ime recent între reprezentanţi ai Comanda cova la 20 octombrie. La întoarcere el va
minare actualei sesiuni a Adunării. diate a drepturilor legitime ale' marelui mentului marinei militare sovietice şi ai BELGRAD N(Agerpres). — După cum a- La mitingul solemn al constructorilor vizita Finlanda, Suedia şi Danemarca.
popor chinez în O.N.U. Amiralităţii britanice s-a realizat o înţe nunţă ziarul „Borba“, la 26 septembrie a hidrocentralei şi al locuitorilor din satele
Şeful delegaţiei Birmaniei, Barrington, legere cu privire la schimbul simultan de avut Ioc solemnitatea punerii în funcţiune învecinate au participat Iosip Broz-Tito, Şase divizii de voluntari chinezi
a subliniat în cuvîntarea sa micşorarea Apoi a luat. cuvântul Agung, '.reprezen vizite ale unor escadre-de nave militare în a primelor două agregate ale hidrocentra preşedintele R. P. F. Iugoslavia. Alexandr vor îi retrase din Coreea
încordării internaţionale şi existenţa con tantul Indoneziei. El a încredinţat Adu aCest an. lei Zvornik cu o capacitate de 310 mi Rankovici. vicepreşedinte al Vecei Federa
diţiilor pentru rezolvarea de comun acord narea Generală că Indonezia va duce şi S-a căzut de acord oa o escadră de nave lioane kilowaţi/ore de energie electrică pe tive Executive, şi Petar Stambolici, preşe PEKIN (Agerpres). — China nouă
a problemelor internaţionale importante. pe viitor o politică independentă, ţinând militare sovietice alcătuită din crucişă an. Se prevede ca montarea celorlalte două dintele Scupşcinei populare a Serbiei. Cartierul general al detaşamentelor de
seama de năzuinţa poporului indonezian toare!© „Aleksandr Suvorov“ şi „Sverdlov" agregate să se termine pînă la sfirşitul voluntari chinezi din Coreea a anunţat că
Barrington a declarat că una din proble spre pace, prosperitate şi colaborare in şi distrugătoarele •„Soverşennîi“, „Smo- anului 1956, iar atunci noua hidrocentrală Luînd cuvîntul la miting, preşedintele luna viitoare şase divizii de voluntari chi
mele principale ce stau în faţa Organi ternaţională. triaşci“, „SmetMvâi*' şi „Sposobnâi“, pur va da anual industriei din Serbia şi Bosnia nezi vor fi retrase din Coreea şi se vor
zaţiei Naţiunilor Unite şi oare poate fi tând steagul comandantului flotei din 410 milioane kilowaţi/ore de energie elec Tito l-a felicitat pe constructorii acestui reîntoarce în China.
rezolvată „în spiritul Genevei'* este pro Delegatul indonezian s-a pronunţat pen Baltica, amiralul A. G. Golovko, să vizi trică. important obiectiv care va avea o mare
blema admiterii de nod membri în O.N.U. tru respectarea principiului universalităţii teze între 12 şi 17 octombrie principala ba însemnătate pentru dezvoltarea economiei
Delegaţia Birmaniei se pronunţă pentru la rezolvarea problemei primirii de nod ză militară maritimă britanică — Ports- Iugoslaviei.
admiterea în OjN.U. a tuturor statelor membri în O.N.U. El a cerut restabilirea mouth.
care au depus cereri de admitere, cu ex- In acelaşi timp, o escadră de nave mili
¦capţia statelor oare sînt scindate în mo cât mai grabnică a drepturilor legitime tare britanice, purtând steagul comandan
mentul de faţă. ale Republicii Populare Chineze în Or tului metropolei, amiralul Miehael Denny,
ganizaţia Naţiunilor Unite. alcătuită din portavionul „Triumph“, pui
torul de mine „Apollo“ şi distrugătoarele
Şedinţa Comitetului de pregătire a „Decoy", „D3ana‘‘, „Chieftain“ şi „Cher S C U R T E ŞTIRI E X T E R N E
Conferinţei internaţionale a femeilor vron", va-vizita Leningradul.-
muncitoare —O—
Joi dimineaţă s-au deschis în Capitală deraţiei Generale a Muncii din Franţa, Atac pirateresc • La invitaţia Comitetului popular chi ţia Associated ¦Press, în dimineaţa zilei SPORT
lucrările şedinţei Comitetului de pregătire Motoko Oohiai, şefa secţiei femei a Fede al aviaţiei ciankaişiste nez pentru apărarea păcii, la 29 septem de 26 septembrie s-au vândut peste
a Conferinţei internaţionale a femeilor raţiei muncitorilor din magazine din Ja 7.700.000 de acţiuni, fiind cea mai mare Comisia regională de fotbal, omologînd
muncitoare. ponia, Ines Pisoni, responsabila comisiei LONDRA (Agerpres). TASS. - brie a sosit la Pekin Pietre Nenrri, secretar v'înzare din ultimii 18 mii. In mod ver
de femei a Confederaţiei.Generale a Mun După cum anunţă agenţia Reuter, la 27 tiginos au seăzuit chiar şi acţiunile „celor rezultatele jocurilor din 25 septembrie. 1955.
La lucrările şedinţei participă : Lungi cii din Italia, DicLa Mihalcea. secretară a septembrie, două avioane aiankadşiste au general'al partidului socialist italian. mai sigure“ societăţi ca „General Motors“
Grossi, secretar ai Federaţiei Sindicale Comitetului. Femeilor Democrate din deschis focul la oîteva mile de Svatou asu şi „Standard OiB of New-Jersey“. a stabilit următoarele rezultate:
Mondiale, A. S. Kudriavţev, vicepreşedin R.P.R., precum şi observatori din Suedia, pra cargobotuluii.norvegian „Hoi Hou“ cu • La 28 septembrie a avut loc la New
te al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor Anglia, R.F. Germană efcc. un deplasament de 3.394 de tone. Doi mem York o nouă şedinţă a Subcomitetului Co • In urma invitaţiei ministrului Afa Avîntul Sebeş—Metalul Brad 1-0
muncitorilor din industria textilă şi îm bri ad echipajului au fost ucişi şi alţi doi, misiei O.N.U. pentru dezarmare, sub pre cerilor Externe al U.R.S.S., V. M. Molotov,
brăcăminte, E. Auberfc, vicepreşedinte al In numele secretariatului Federaţiei printre Care căpitanul, au fost răniţi. Al şedinţia reprezentantului Canadei, P. Mar ministrul Afacerilor Externe al Canadei, Progresul Deva—Minerul Lonea 2-1
Uniunii Internaţionale a Sindicatelor din Sindicale Mondiale, Luagi Grassi a adus doilea mecanic al cargobotuiui „Hoi Hou“, tin. Lester B. Pearson, la 30 septembrie a ple
industria textilă şi îmbrăcăminte, Marcel un salut participanţilor la şedinţă Knut Jobansen, a declarat că avioanele cat cu avionul din Ottawa spre U.R.S.S, Locomotiva Alba—Metalul Zlatna 1-0
Bras. secretar general al Uniunii Interna ciankaişiste au deschis focul fără avertis • La propunerea guvernului R. P. Alba unde va fi oaspetele guvernului sovie
ţionale a Sindicatelor muncitorilor din in Şedinţa de dimineaţă a fost prezidată ment, în ciuda faptului că deasupra oargo- nia, Prezidiul Adunării Populare a R. P. tic între 5 şi 12 octombrie. Metalul Ghelar—FI roşie Lupeni 0-0
dustria metalurgică şi Construcţiilor de de Liuiba Chişinevschd, secretar al Consi botulud flutura steagul norvegian. Albania a hotărât să elibereze înainte de
maşini, Jaroslaw Mewald, secretar gene liului Central al Sindicatelor din R.P.R. Consulul Norvegiei la Hongkong, care a termen toţi prizonierii italieni condamnaţi • In urma reprimării brutale de către Metalul Călan—FI. roşie Alba, neomologat.
ral ol Uniunii Internaţionale a Sindicate inspectat avariile aduse cargobotuiui „Hoi pentru crime săvârşite pe teritoriul alba trupele engleze a demonstraţiei care a
lor muncitorilor, din industria pielăriei, A luat cuvântul Luiigi Grassi, oare .a fă Hou", a calificat atacul dezlănţuit asupra nez în timpul războiului şi după elibe avut loc la 27 septembrie la Limassol. care In urma acestor rezultate clasamentul se
încălţăminte şi blănuri, Georges Vanhau- cut o expunere asupra hotărârii Federaţiei cargobotuiui de către avioanele cianikai- rare. ............ ... s-a soldat cu uciderea unuia dintre parti
te, secretar al Uniunii Internaţionale o Sindicale Mondiale cu privire la pregăti şiste drept „un atac pirateresc“. cipanţi, populaţia cipriotă a protestat cu prezintă astfel:
rea Conferinţei internaţionale a femeilor • In- legătură- du împlinirea- a 60 de ani profundă indignare. Astfel, muncitorii de
Sindicatelor muncitorilor ' dm '” industria muncitoare şi măsurile concrete care tre de la naşterea mareşalului Uniunii Sovie la intreprnderile militare engleze din Be- Flacăra 14 20 14 4 2 51:17—32
chimică* similare şi petrol, Beotrioe John buie luate în vederea- conferinţei. tice, Vasilevski A M., şi subliniind me Avîntul Sebeş 20 14 2 4 65:19—30
son. secretară a Federaţiei Democrate In ritele sale deosebite faţă de statul sovie rengaria ara declarat o grevă de protest
ternaţionale a Femeilor, Liuba Chişinev- După amiază, lucrările şedinţei au fost tic şi forţele armate ale U.R.S.S., Prezi Locomotiva Simeria 21 11 8 2 58:22—30
sohd, secretar al Consilliuim Central ol prezidate de Germaine Guille. secretară a diul Sovietului Suprem al U.R.S.S. a de împotriva asasinării tânărului demonstrant.
Sindicatelor din R.P.R., M. V. Iiina, mem Confederaţiei Generale a Muncii din corat pe mareşalul Vasilevski cu ordinuO Metalul Brad- 21 11 6 4 40:19—28
bră a Consiliului Central al Sindicatelor Franţa. Lenin. • După cum anunţă agenţia France
din U.R.S.S., Wu Pin, şefa secţiei femei Metalul Ghelar 20 8 8 4 27:25—24
a Federaţiei Sindicatelor din întreaga Chi Au avut lob discuţii asupra expunerii ° In cadrul unei note asupra succese Press© în seara zilei de 27 septembrie la
nă,' Germiaine Guille, secretară a Confo- făcute de Luigi Grassi, în cursul şedinţei New York, cu prilejul unul dineu, miniş FI. roşie Alba 19 6 7 6 35:24—19
de dimineaţă. lor industriei petrolifere din Republica
trii de externe ai celor patru puteri au Progresul Deva 21 7 5 9 29:40—19
Lucrările şedinţei continuă. Populară Română, publicaţia „Tribune de3 ajuns la. un acord asupra problemelor de
(Ageipres). Nations“ subliniază că utilajul petrolifer Minerul Lonea 21 8 1 12 31:42—1.7
procedură privind desfăşurarea conferin
produs în România este solicitat de nume Metalul Zlatna 21 7 3 11 26:42—17
ţei oare va începe la Geneva la 27 octom
roase ţă ri Ziarul scrie să în urma cererii Fi roşie Lupeni 21 5 5. 11 35:46-15
brie.
crescânde a numeroase ţări din Asia, prin Locomotiva Alba 21 6 1 14 23:58-13
• Ziarele londoneze anunţă că, la sfîr-
tre oare şi India, exportul de utilaj petro Metalul Călan . 20 5 2 13 23:52—12
şitui aCestei săptămâni, în Anglia, se va
lifer al R.P.R. a dresouf simţitor. Constr Hunedoara 20 4 2 14 21:58—10
majora preţurile la unt, cartofi şi la alte
• La 26 septembrie, cursul acţiunilor Programări:
alimente. Se aşteaptă de asemenea, o ma
la bursa din New York a înregistrat o 2 octombrie 1955. FI. roşie Alba— Avîn
jorare cu 5 la sută a preţurilor la mobilă.
Grevă generală în Cipru scădere bruscă. După cum anunţă agen tul Sebeş.
Locomotiva Simeria—Progresul Deva.
LONDRA (Agerpres). — TAŞS determinare. Temîndu-se de acţiuni antl- Metalul Zlatna—Metalul Călan.
După cum se anunţă din Cipru, mişca engleze în timpul grevei, comisarul din
rea populaţiei locale oare se pronunţă pen Nicosia (centrul administrativ al Ciprului) FI. roşie Lupeni—Minerul Lonea.
tru alipirea insulei la Grecia se intensifică a interzis populaţiei din cartierele greceşti
tot măi mult. ale oraşului să se adune în grupuri mai Flacăra 14—Locomotiva Alba.
In dimineaţa de 29 septembrie a început mari de cinci persoane. Spectacolele de tea
în Cipru greva- generală de 24 ore, decla Flacăra 14 juniori—Metalul Şcoala prof.
Hunedoara, jocul se va desfăşura la Deva.
6 octombrie 1955 — restanţe:
Constructorul Hunedoara—Flacăra 14.
rată în sprijiţiul revendicării de a se tru şi de cinematograf au fost suspen Metalul Ghelar—Avîntul Sebeş
acorda populaţiei insulei dreptul la auto- date. FI. roşie Lupeni—Metalul Brad.
Din viaţa internaţională „războiului rece“ .dă faliment pe toate rientului mijlociu, ea a arătat de fapt că Dezvoltarea mişcării greviste se caracte ze ale grevelor din Franţa nu sînt clare
planurile*. nu.este de acord cu politica noastră“.
rizează prin unitatea de acţiune tot mai pentru anumite persoane din Paris, deşi
Nu constituie un secret faptul că anu Făcând un bilanţ general revista ajunge
miţi politicieni turci au socotit crearea la Concluzia că situaţia Turciei în condi puternică a oamenilor muncii, oare capă ele sînt mult mai aproape de locul acestor
blocurilor militare şi participarea Turci
— NOTE ¦ ei la acestea drept oel mai bun mijloc ţiile actuale „nu este nicidecum străluci tă forme organizatorice bine definite. In evenimente.
de întărire a poziţiilor politice externe ale tă“. Ba consideră drept cauză a acestui
O cauză proprie a germanilor jnarul cartierului Kreuzberg din Berlinul ţării. Autorul articolului publicat de re lucru faptul că cercurile diriguitoare ale întreprinderile industriale cuprinse de gre Misterioasa ,,Katerinaf'
occidental, s-a pronunţat şi el în favoa vista „Akis“ demonstrează în mod con ţării „nu analizează aşa cum se cuvine si vă se creează „comitete de luptă“, din care
Opinia publică ddn Republica Federală rea organizării unor tratative între guver vingător că bilanţul acestei politici se în tuaţia, care în ultimul timp s-a schimbat''
Germană continuă să discute du însufle nele R. D. Germane şi R. F. Germane. cheie cu un sold negativ. şi nu trag concluzii juste din acest fapt. fac parte cei mai buni activişti, indife Probabil că dacă, ziua, în nămiaza mare,
ţire rezultatele tratativelor duse de cance Intr-un interviu acordat unui corespon Deşi nu în tot ceea oe afirmă revista
larul Adenauer la Moscova. Numeroşi oa dent al ziarului danez „Berâingske Ti- El îşi argumentează analiza examinând pune punctele pe i, este limpede că„ea ex rent de apartenenţa lor de partid sau sin ar fi apărut în rada portului Colombo le
meni politici şi ziarişti consideră în una dende'*, el a declarat că asemenea trata rezultate eforturilor depuse de Turcia în primă nemulţumirea crescândă a opiniei
nimitate că rezultatul favorabil al trata tive sînt necesare. Deşi nu aprobăm sis vederea Creării alianţei militare a Orientu publice din Turcia faţă de politica- „răz dicală. Intr-un mare număT de cazuri, uni gendarul „Olandez zburător“, el n-ar fi
tivelor oferă noi perspective pentru re temul politic din Germania răsăriteană, lui mijlociu, din care fac parte Anglia, boiului rece“, al cărei caracter nefast de
zolvarea celor mai importante probleme a spus Kressmann, el există totuşi, şi fără Pakistanul, Irakul şi Turcia. După păre vine tot mai evident tatea de acţiune asigură victoria : în po putut provoca atâta senzaţie oa sosirea in
ale vieţii Germaniei, inclusiv a principa tratative fifnitre (reprezentanţii guverne
lei probleme naţionale a poporului ger lor celor două părţi ale Germaniei nu pot rea autorului, de pe urma acestei alian Grevele din Franţa fida rezistenţei turbate a patronilor, oa acest port a micului cargobot „Katerina“...
man — restabilirea unităţii ţării. fi pregătite alegeri generale. Kressmann ţe a avut de câştigat mai ales Anglia, ca
şi-a exprimat dorinţa ca vizita lui Ade- re, aderând la ea, şi-a deschis din nou Ultima lună a fost marcată prin dezvol menii muncii reuşesc să obţină satisfa La prima vedere, acest vas nu avea ni
In acelaşi timp, câştigă tot mai mult te nauer la Moscova să constituie începu porţile Irakului de unde era ameninţată tarea neobişnuit de rapidă a puternicei
ren părerea că rezolvarea problemei uni tul unei examinări mai serioase şi „mai să fie alungată. Turcia, însă, intrând în mişcări greviste a muncitorilor din Fran cerea revendicărilor lor. mic neobişnuit. Pe catargul său nu flutura
ficării ar fi în mare măsură uşurată da libere“ a situaţiei Germaniei. această alianţă „a provocat nemulţumiri ţa; aceştia au cerut mărirea salariilor şi
dă s-ar realiza o apropiere între cele două în Israel şi n-a câştigat ţările arabe“. Mai desfiinţarea sistemului salarizării pe re In ultimul timp, reprezentanţii patro steagul negre al piraţilor, ci paşnicul dra
state germane care există actualmente. Printre oamenii politici dare se pro mult decât atât, „Siria şi Egiptul s-au situat giuni oare îi dezavantajează pe oamenii nilor şi presa apropiată de monopoluri în pel al Republicii Panama. Şi itinerariu!
Am moi scris (vezd „Timpuri noi“ Nr. 33) nunţă în favoarea unei apropieri- între pe o poziţie ostilă“. Nici pactul cru Pakista muncii din provincie. Această mişcare, cearcă să explice într-un fel oarecare miş său era cunoscut cu precizie : „Katerina“
despre discursul lui Herbert Wehner, pre cele două state germane ce numără.acum nul nu poate fi o consolare pentru Turcia, care a început în vestul ţării la Nantes carea grevistă cresoîndă, deşi au grijă să făcea o cursă din Bulgaria în Vietnamul
şedintele comisiei Bundestagului pentru reprezentanţi ai diferitelor partide : social- dat fiind că, potrivit afirmaţiilor revistei şi Saint Nazaire, a cuprins apoi întreaga treacă sub tăcere adevăratele ei cauze. Ast de Nord. Dar după ce vasul a trecut prin
problemele întregii Germanii, în care a- democratui A. Faust, şeful serviciului de „Akis“, Pakistanul s-a declarat de acord Franţă. fel, Consiliu! naţional al patronilor fran Canalul de Suez, presa occidentală a stâr
cesta s-a pronunţat în favoarea stabilirii presă ăl senatului din Bremen, damocra- să se alăture Turciei nu potrivit propriilor cezi susţine în deolaraţia sa din’ 13 sep nit o zarvă teribilă în jurul lui. „Kateri
unui contact între cele două părţi ,a!e Ger tul-creştin J. Diehl, deputat în londtagui sale dorinţe, ci numai cu scopul de a ob Potrivit datelor din 11 septembrie, con
maniei. Acum câteva zile, Wehner s-a pro landului Rhedmiand-Pfalz, precum şi nu ţine „ajutorul american făgăduit". flictele sociale au ouprins centrele indus tembrie. că de greve ar fi vinovaţi nişte . na*' era numită nici mai mult, nici mai
nunţat din nou în acelaşi sens. Intr-un in meroşi fruntaşi ai partidelor şi organiza triale din 43 de departamente ale Fran „agitatori politici“. Pe ac'eeaşi temă scrie puţin decît „vasul misterios“ oare navi
terviu radiodifuzat şi publicat de ziarul ţiilor progresiste. Ideea că unitatea Ger •Şi mai triste sînt rezultatele eforturilor ţei (din totalul de 9.0). Cele mai mari gre şi ziarul „LTnformation“, anunţînd cu un ghează Cu anumite scopuri „primejdioase“, i
„Frankfurter Ahgemeine“, Wehner a de maniei este în primul rând o cauză pro Turciei de a crea aşa-numitul pact balca ve au avut loc in departamentele Seine aer misterios despre acţiunile unor „ex Unele ziare susţinea că pe bordul vasului
clarat că autorităţile celor două părţi ale prie a germanilor îşi croieşte drum tot nic. Revista consideră că acest sistem mi (Paris), Seine-et-Oise, Seine-et-Marne, s-ar afla arme destinate „Vietnamului co
Germaniei trebuie să ia în comun măsu mai hotărât, în pofida focului de baraj pe litar „s-a descompus cu totul'*. Iugosla Seine Inférieure (regiunea industrială a tremişti“. Comentatorii de dreapta preci munist şi Chinei roşii“. Agenţia United
rile cuvenite pentru unificarea Germaniei care i-4 opune o mare parte a presei bur via a ieşit din pact, „dacă nu de drept, Parisului), Nord, Pas-de-Calais (regiunea zează fără pic de jenă sensul acestor alu Press relata că la Washington „persoane
în cadre! acordurilor dintre cele patire gheze vestegermone. atunci de fapt“, iar în relaţiile dintre Tur industrială din nord), Loire, Rhône (re zii : ei afirmă că actualele greve ar fi ope oficiale“ au confirmat aceste zvonuri.
puteri De asemenea, trebuie să se tindă d a şi Grecia „duşmănia a luat locui prie giunea industrială din Centrul Franţei), ra „agitatorilor comunişti“, care ar vrea
spre un acord în sc'opul uşurării contactu O privire lucidă asupra politicii Turciei Loire Inférieure (vestul Franţei), Bouches- Se vede că acest ultim lucru a avut da
lu i intre germani. Condamnând politica teniei". du-Rhone (sudul Franţei). Judeoind după să submineze economia ţării. rul să hipnotizeze autorităţile din Panama,
de ignorare a Republicii Democrate Ger Turda este una dintre puţinele ţări în Zugrăvind tabloul atât de sumbre al re comunicatele -ministerului muncii,¦în fie care au cerut să se facă la Colombo o per
mane pe care o duc anumite cercuri vest- care atmosfera morbidă a Războiului re care zi participă la mişcarea grevistă nu Pîna şi revista engleza „Economist“, cu cheziţie pe bordul „Katerinei“. Ele îşi în
germane, Wehner a numit aceste încer ce“ se distinge încă printr-o persistenţă laţiilor Turciei ou vecinii e l autorul arti maj puţin de 200.000 de oameni. Mişcarea noscută prin strânsele sale legături cu chipuiau. pesemne, că „persoanele oficiale“
uimitoare. Totuşi, şi în această ţară se colului recunoaşte de fapt că nici partici grevistă este deosebit de puternică în in cercurile industriale şi prin ostilitatea sa de la Washington nu se pot înşela. Dar,
cări de a se izola de R. D. Germană o trezeşte treptat spiritul critic. Numai aşa parea la pactul Atlanticului de nord n-a dustria metalurgică, în industria de prelu faţă de revendicările clasei .muncitoare, nu din păc'ate. cele descoperite în oalele ..Ka
se poate explica apariţia în !revista „Akis“ justificat speranţele pe care Turcia şi le crare a metalului, a cărbunelui, în indus s-a hazardat să se declare de acord ou a- terinei“. nu se puteau încadra nici în cea
„autpblocadă“ şi a cerut oa Republica Fe pusese în acest pact. tria construcţiilor, în industria chimică ceste insinuări. „Nu poţi trece peste acest mai largă noţiune de mărfuri strategice. In
a articolului „O privire #asupra politicii precum şi în transporturi (în special în episod olasificîndu-1 drept complot comu faţa vameşilor au apărut lăzi cu medica
derală să ţină seama de situaţia reală din „De la un timp — se arată în articol — regiunea Parisului).. •- nist“, — scrie revista, vorbind despre ac mente. săpun şi ţigări. Toată această în
noastre externe“, al cărei.autor ajunge la America şi Anglia manifestă rezervă faţă tualul val de greve:
partea răsăriteană a Germaniei de noi". Cit priveşte Franţa, „prin pozi
concluzia că politica inspirată de scopurile „Muncitorii' francezi au de mult motive cărcătură. după cum a declarat căpitanul
Acum c’îteva zile, Willy Kressmann, pri- ţia pe care a adoptat-o în problemele O să fie nemulţumiţi... Sporul neînsemnat vasului, reprezenta un dar pe care poporul
pentru calificare, uriaşa disproporţie din bulgar l-a făcut poporului prieten vietna
tre sistemul de retribuire a muncii la mez.
Paris şi în provincie constituie motive su Autorităţile portuare din Colombo s-au
plimentare de ¦fricţiuni“.
făcut serios de rîs. Ele au căzut victima
Aşadar, pîna şi ..Economist“ — de pe unei noi mistificări a acelor cercuri care
partea cealaltă a Canalului Mânecii ! — încearcă să împiedice dezvoltarea normală
vede că „extremiştii“ şi „agitatorii“ n-au a colaborării internaţionale.
¦nici o vină. E ciudat că adevăratele Cau (Din „Timpuri itoi“ nr. 39)
Redacţia şî Adm ziarului str. 6 Martie, nr. 9 Telefon: 188 189. Taxa plătită tn ny/riefar conf. aprobării Direcţiunii Generale B.T/T.R. nr< 23§j$Q din Q noiembrie 1949 «s T ip aru l Tntrepr. Pollg'eflcă de SUI HPVA.
