Page 5 - 1955-10

i IN A C E S T N U M Ă R

Hunedoa!ra-Deva \ Din fara constructorilor comunis­ Familia Kornecikinilor (pag. 2-a) — Spre culmi mai înalte (pag 3 a)'
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI VĂI
m ului: — Creatorul unei. formule însemnări pe marginea Unui spec­ — Calendar agricol pe luna octombrie
mulSocialismului
fericite (pag.2-a)

Sporirea producţiei de metal cu tacol (pag. 3-a) (pag- 3-a)

aceleaşi agregate (pag.2-a) Cronica filmului: — „Tăunul“ — Şase ani de la proclamarea R. D.

jAnul VII. nr. 519 ¦In Estonia (pag-2-a). (pag. 3-a) Germane (pag. 4-a)

Joi 6 octombrie 1955 4 pagini 20 bani

COMUNICAT Lucrările celei de a Vil-a sesiuni
a Marii Adunări Naţionale a R. P. R.
In zilele de 30 septembrie şi 1 octombrie 1955 a avut loc şedinţa ple­
nară a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn.

La plenară au luat parte primii secretari ai comitetelor regionale ale
partidului.

La ordinea de zi a plenarei au figurat următoarele puncte: Luni dimineaţa au avuit Iod lucrările 2. Alegerea preşedintelui Comisdei de şedlnte ai Consiliului de Miniştri şi că to­ Consiliului de Miniştri. (Aplaude, deputaţii
celei de-a 7-a sesiuni a Marii Adunări Na­ varăşul Chivu Stoica îşi va îndeplini cu Marii Adunări Naţionale, in picioare, a-
1. Probleme organizatorice. .- ţionale a R.P.R. afaceri externe şi a preşedintelui Comisiei cinste sarcinile ce revin preşedintelui plaudă îndelungat).
de propuneri legislative. r
2. Convocarea celui de-al 2-lea.Congres a! Partidului Muncitoresc Ro­ Ora 10. In tribune se află membri ai In unanimitate Marea Adunare Naţio­
corpului diplomatic, numeroşi ziarişti ro­ Deputatul Avram Bunaoiu, secretar al nală a votat alegerea tovarăşului Chivu Primit cu aplauze îndelungate de depu­
mîn şi aprobarea ordinei de zi a Congresului. mâni şi străini, oamenii ai muncii din Ca­ Prezidiului Marii Adunări Naţionale a dat Stoica .în funcţia de preşedinte al Consi­ taţi, ia cuvîntul tovarăşul Chivu Stoica,
pitală. citire proiectului de lege pentru ratificarea liului de Miniştri al R.P.R. preşedintele Consiliului de Miniştri al
3. Despre mersul lucrărilor agricole în anul 1955. decretelor emise de Prezidiul Marii Adu­ R.P.R.
In sala de şedinţe a Marii Adunări Na­ nări Naţionale în perioada de la 30 mal
In vederea îmbunătăţirii muncii de partid şi întăririi continue a rolu­ ţionale intră conducătorii partidului şi gu­ pînă 1a 3 octombrie.
vernului. întreaga asistenţă, în picioare, îi
lui conducător al partidului în toate sectoarele vieţii de stat şi în organi­ salută prin aplauze furtunoase, îndelung Marea Adunare Naţională a votat în
repetate. unanimitate proiectul de lege pentru rati­
zaţiile de masă, Plenara Comitetului Central a ales în unanimitate pe tov. ficarea decretelor emise în intervalul din­
Tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej, Chivu tre sesiuni.
Gh. Gheorghiu-Dej în funcţia de prim-secretar al Comitetului Central al Stoica, I. Chişinevschi, Gh. Apostol, Al.
Moghioroş, Miron Constantinescu, general Din partea Consiliului împuterniciţilor,
Partidului Muncitoresc Romîn, eliberînd din această funcţie pe tov. Gh de armată Emil Bodnăraş, P. Borilă, Al. deputatul Emil Mazilu a propus alegerea Cuvîniarea tovarăşului Chivu Stoica,
Apostol. Drăghici, D. Colin, D. Pefcrescu, S. Bughici ca preşedinte al Comisiei de afaceri ex­ preşedintele Consiliului de Miniştri
şi alţi membri ai guvernului iau loc In terne a Marii Adunări Naţionale a depu­
Plenara a ales în unanimitate ca secretar al C.C. al P.M.R. pe tov. I loja guvernamentală. tatului Teodor Iordăchescu din circums­ Tovarăşi deputaţi, plan cincinal 1956—1960, care este în curs
Chişinevschi. cripţia electorală Orleşti, regiunea Piteşti. de definitivare, exprimă clar faptul că în
In loja Prezidiului au luat loc preşedin­ Mulţumesc Marii Adunări Naţionale centrul politicii partidului şi guvernului
Tov. Gh. Apostol a fost ales de Consiliul Central al Sindicatelor în tele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Mairea Adunare Naţională a ales în una- pentru marea cinste ce mi-a făcut-o prin stă sarcina întăriri puterii economice a
funcţia de Preşedinte al C.C.S. numirea în postul de preşedinte al Con­
siliului de Miniştri. Asigur Marea Adu­ patriei noastre şi ridicării nivelului de trai
Plenara a hotărît convocarea celui de-al 2-lea Congres al P. M R în nare Naţională că voi munci cu toată sîr- material şi cultural al oamenilor muncii
ziua de 23 decembrie 1955. guinţa pentru a îndreptăţi încrederea ce din ţara noastră.
mi se acordă. SprijinLndu-se pe succesele
Plenara a aprobat următoarea ordine de zi a Congresului: mari obţinute, guvernul R.P.R. va continua Tovarăşi deputaţi, în ceea ce priveşte
-.1. Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. politica noastră externă, ea a fost expusă

'„ _ ,_ — raportor tov. Gh. Gheorghiu-Dej
2. Raportul Comisiei Centrale de Revizie.

. — raportor tov. Guină Nicolae
3. Raportul asupra Directivelor Congresului al II-lea cu privire la cel

de-al 2-lea plan cincinal de dezvoltarea economiei naţionale pe anii 1956
— 1960.. »

J_ , — raportor tov. Chivu Stoica
4. Raportul cu privire la modificarea Statutului P.M.R.

. j — raoortor tov. Ceauşescu Nicolae
5. Alegerea organelor centrale ale partidului.

Plenara a stabilit măsuri practice în vederea încheierii cu succes a lu­
crărilor agricole din toamna acestui an.

COM UNICAT

In ziua de 1 ootombrie a.c. a avut loc ales în funcţia de vicepreşedinte al C.C.S.
şedinţa Consiliului Central al Sindicatelor, Consiliul Central al Sindicatelor l-a eli­
cu următoarea ordine de z i :
berat pa tov. M. Gherman din funcţiile de
1. Probleme organizatorice. membru al Prezidiului şi Secretariatului
C.C.S., în legătură cu trecerea lui la o
2. Alegerile de comitete sindicale ale sa­ altă muncă.
lariaţilor din comune.
Tov. I. Dobre a fost eliberat din funcţia
In scopul întăririi munci sindicale, Con­ de membru al Secretariatului C.C.S., pri­
siliul Central al Sindicatelor a ales în una­ mind alte însărcinări.
nimitate oa Preşedinte al Consiliului Cen­
tral al Sindicatelor din R.P.R. pe tov. Ascultînd şi desbătînd expunerea ou pri­
Gheorghe Apostol. vire la alegerile de comitete sindicale ale
salariaţilor din comune, C.C.S. a stabilit
C.C.S. l-a eliberat pe tov Stelian Moraru o serie de măsuri în vederea îmbunătăţi­
rii activităţii sindicale în mediul rural.
din funcţia de Preşedinte al C.C.S. şi l-a

„Luna-W ietelllsp^1^

Pentru *p?S8}flf'fflM (fevenif f1 ‘V * in » W hilor- : ,:
scumpa intimpinărea cu nespusă ‘bucurie şi Amploarea 'mare' a ¦acţiunilor şi manifcs- m W '-M . i i - l i t

recunoştinţă a cehii mai măreţ eveniment ţărilor',’dé masă ce vor avea loc în toată

a! istoriei om eniriiM area Revoluţie Socia­ regiunea in cadrul „Lunii Prieteniei", vor L ! ¦\
listă din Octombrie. Dragostea şi recunoş­ da posibilitatea ca să fié răspîndite în cele

tinţa poporului -nostru faţă de cea mai mai largi cercuri cuvîntul despre Patria GH, GHEORGHIU-DEJ-,------ —- '.......... . - ' - crrivu ;s t o ic a ,
scumpă • prietenă, sprijinitoare ' şi elibera­ Socialistă. In cadrul consfătuirilor, confe­ prim-secretar al Comitetului Central al P. M. R.
toare a sa, ¦îşi găseşte expresia în mani­ rinţelor, simpozioanelor, jurnalelor vorbite preşedintele Consiliului de 'Miniştri ai R. p. R.

festările multilaterale şi de mare amploare şi diverselor altor forme de manifestări, tovarăşul dr. Petru Groza, vicepreşedinţii nimitate pe deputatul .Teodor Iordăchescu Cu aceeaşi fermitate ca şi pînă acum a- recent cu deplină claritate în cuvîntarea
ce au loc în cadrul tradiţionalei „Luni a oamenii muncii din regiunea Yioastră vqr Prezidiului Marii Adunări Naţionale, M. că preşedinte al Comisiei de afaceri ex­ plicarea liniei partidului, Linie de con­ tovarăşului Gh. Gh'eorghiu-Dej la 22 au­
putea face cunoştinţă cu ultimele cuceriri Sadoveanu, M. Mujic, şi membri ai Prezi­ ternóla Marii Adunări Naţionale. struire a socialismului în patria noastră gust a.c. In această cuvîntare se arată că
Prieteniei Romino-Sovietice“.

Prietenia poporului romîn cu poporul rus ale poporului sovietic în domeniul ştiinţe­ diului. De asemenea, deputatul Emil Mazilu a şi de apărare a păcii (Aplauze). politica noastră de strîngere a legăturilor

are rădăcini adînci, istorice. Prietenia faţă lor, culturii, artelor. Pe lingă organizarea Preşedintele Marii Adunări Naţionale, propus eliberarea deputatului C. Paras- In politica internă guvernul se va preo­ de prietenie şi frăţie cu ţările lagărului
de Uniunea Sovietică, eliberatoarea noas­ „Săptămînii de popularizare a noilor cu­ tov. C. Pîrvulescu, deoLară şedinţa des­ chivescu-Bălăceanu din funcţia de preşe­ cupa şi pe viitor de întărirea orînduirii socialist în frunte cu Uniunea, Sovietică, de
tră de sub dominaţia imperialistă, după ceriri ale ştiinţei şi tehnicii sovietice4, chisă. dinte al Comisiei de propuneri legislative democrat-populare şi de consolidarea sta­ dezvoltare a relaţiilor de pace cu toate ţă­
victoria asupra fascismului german, a de­ „Săptămînii teatrului şi muzicii' ruse şi so­ în legătură cu primirea altor însărcinări. tului nostru. Aşa cum a arătat tovarăşul rile. de apărare a suveranităţii naţionale
venit insă bunul cel mai de preţ al poporu­ vietice", „Decadei cîntecului şi dansului înainte de a începe lucrările sesiunii, Marea Adunare Naţională a aprobat pro­ Gh. Gheorghiu-Dej în cuvîntarea sa cu a patriei noastre, de vigilenţă faţă de u-
lui, chezăşia tuturor realizărilor lui. In cei popular sovietic", vor avea loc în între­ •preşedintele Marii Adunări Naţionale a punerile făcute. In baza propunerilor Con­ prilejul celei de-a 11-a aniversări a eliberă­ neltirile duşmanului, politică călăuzită de
11 ani de la eliberare,'poporul nostru mun­ prinderi şi instituţii numeroase consfătuiri evocat amintirea deputaţilor Lotar Rădă- siliului împuterniciţilor, Marea Adunare rii României, sarcinile mari care ne stau grija continuă pentru întărirea puterii pa­
cilor a înfăptuit realizări istorice. Ne bu­ ale muncitorilor din producţie pe tema fo­ ceanu, preşedintele Comisdei de afaceri Naţională a ales ca preşedinte al Comisiei în faţă cer întărirea continuă a statului triei noastre, se bucură de sprijinul însu­
curăm de o reală independenţă, naţionala, losirii metodelor sovietice de muncă. Ast­ externe a Mării Adunări Naţionale şi acad. de propuneri legislative pe deputatul Ste­ nostru demoCrat-popular, dezvoltarea func­ fleţit al întregului nostru popor. Aceasta
avem un regim democrat-popular, construim fel, în raionul Petroşafiî vor avea loc mai Ştefan Vencov, încetaţi din viaţă în pe­ lian Niţulescu, membru al Comisiei de ţiunilor sale economico-organizatorice şi este cea mai bună garanţie a continuităţii
cu succes societatea socialistă şi ne bucu­ multe consfătuiri ale minerilor şi tehnicie-, rioada dintre cele două sesiuni. propuneri legislative. cuJtu-nal-eduoative, îmbunătăţirea organi­ şi consecvenţei politicii noastre externe.
răm din plin de rezultatele muncii noastre. nilor pe tema aplicării metodelor Ivan Go ' Cei prezenţi au păstrat un moment de zării şi activităţii aparatului nostru de (Aplauze).
lovin şi a graficului ciclic. In Hunedoara, reculegere în memoria celor doi dispă­ După o scurtă pauză, Marea Adunare stat în domeniul economiei.
Ajutorul multilateral dezinteresat şi fră­ vor avea loc consfătuiri ale furnaliştilor şi ruţi. Naţională îşi reia lucrările. Poporul nostru şi guvernul R. P. R. sînt
ţesc al Uniunii Sovietice, bazat pe princi­ oţelarilor asupra rezultatelor aplicării me­ Guvernul, călăuzindu-se neabătut de în­ pătrunse de hotărîrea de a—şi aduce con­
piile internaţionalismului proletar, a făcut todei Filipov de mărire a coeficientului de Marea Adulare Naţională a adoptat Preşedintele Marii Adunări Naţionale văţătura leninistă cu privire la industria­ tribuţia la micşorarea încordării interna­
ca ţara noastră să-şl dezvolte toate ramu­ utilizare a furnalelor. In raioanele Ilia, Se­ apoi ordinea de zi a sesiunii : lizarea socialistă, va acorda ca şi pînă ţionale, la dezvoltarea relaţiilor de colabo­
rile economiei naţionale. Lichidînd înapoie­ beş şi Alba, vor avea loc consfătuiri ale dă citire scrisorii pe care a primit-o din aoum o atenţie deosebită dezvoltării indus­ rare şi intensificarea schimburilor co­
rea în care eram ţinuţi de către regimul fruntaşilor recoltelor bogate, despre rezul­ 1. Ratificarea decretelor •emise de Prezi­ triei grele şi odată cu aceasta creşterii con­ merciale şi culturale între ţări. la asigu­
burghezo-moşieresc, cu maşlniie şi utilajele tatele aplicării agrotehnicii sovietice în do­ diul Marii Adunări Naţionale a R.P.R. în partea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, tinue a producţiei de bunuri de larg con­ rarea unei păci durabile. Asigur Marea
sovietice primite în condiţiuni deosebit de meniul creşterii oilor şi cultura porumbu­ perioada de la 30 mai pînă la 3 octombrie sum şi a construcţiilor de Interes economie Adunare Naţională că guvernul va face
avantajoase, nu numai că au fost înzestrate 1955. preşedintele Consiliului de Miniştri al şi social-cuîtural. Este necesar să depunem totul pentru aplicarea fermă a politicii
întreprinderile noastre siderurgice, metalur­ lui. eforturi continue pentru extinderea teh­ partidului şi statului nostru democnaŞ
gice, chimice, textile, alimentare, etc., dar In dorinţa de a întîmpina cel de al IV- R.P.R. nicii noi, mai ales în ramurile principale popular, pentru succesul deplin al operej\
s-au creiat şi noi ramuri industriale; ţara ale industriei, să muncim • pentru neînce­ de construire a socialismului şi de întă­
noastră devenind producătoare de utilaj pe­ lea Congres al A.R.L.U.S.-uIui şi deschide­ Scrisoarea preşedinielui Consiliului de Minişiri, Gh. Gheorghiu- tata sporire a productivităţii muncii şi rire a păcii. (Aplauze furtunoase. îndelung
trolifer, miner, de maşini electrice, etc. rea „Lunii prieteniei" cu succese remarca­ Dej, căfre preşedintele Marii Adunări Naţionale a R. P. R. scădere a preţului de cost al producţiei in­ repetate).
bile, numeroase cercuri A.R.L.U.S. din re­ dustriale. In agricultură, partidul şi gu­
Ajutorului sovietic se datoreşte şi creş­ giune, au introdus forme noi şi interesante Tovarăşe preşedinte, legătură ca creşterea continuă a rolului vernul vor desfăşura o muncă permanentă După o scurtă pauză, şedinţa Marii A-
terea şi dezvoltarea industriei de maşini de popularizare a realizărilor istorice ale în vederea reconstrucţiei socialiste a agri­ dunări Naţionale se redeschide.
agricole care, îmbinată cu aplicarea agro­ Uniunii Sovietice. Aşa de pildă, cercurile Vă rog să supuneţi Marii Adunări Na­ conducător al partidului în viaţa statului culturii, singurul drum spre belşug şi bu­
tehnicii sovietice, asigură victoria în lupta A.R.L.U.S. din oraşul Deva au organizat năstare, pe calea întăririi economico-orga- Tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele
pentru sporirea neîncetată a producţiei de recent o seară de satiră clasică rusă în ţionale a R.P.R. urm ătoarele: Şedinţa ple­ nostru democrat-popular, plenara Comite­ nizatorice a gospodăriilor agricole colec­ Consiliului de Miniştri, supune aprobării
care au fost prezentate cîteva fragmente tive şi întovărăşirilor agricole şi a spri­ deputaţilor modificările în componenţa gu­
cereale vegetale şi animale. din operele lui Gogol şi Cehov. Cercurile nară a Comitetului Central al Partidului tului Central al Partidului Muncitoresc jinirii ţăranilor muncitori în înfăptuirea vernului.
Far, luminos în activitatea partidului nos­ A.R.L.U.S. din oraşul Haţeg au organizat de noi întovărăşiri -de lucrare în comun
„plimbări pe harta Uniunii Sovietice" — Muncitoresc Romîn din 30 septembrie-1 oc- Romîn m-a ales prim-secretar al C.C. al a pământului şi gospodării colective. Odată Marea Adunare Naţională a aprobat eli­
tru este nesecata bogăţie a experienţei glo­ formă de popularizare deosebit de atrăgă­ cu aceasta, partidul şi guvernul vor acorda berarea tovarăşului I. Chişinevschi din
riosului Partid Comunjst al Uniunii Sovie toare şi plăcută. Asemenea manifestări vii ombrie a.c. a constatat că în ultimii ani ac­ P.M.R. Ca urmare a celor arătate, rog Ma­ sprijin ţărănimii muncitoare individuale funcţia de prim-vicepreşedinte al Consi­
tice, care călăuzeşte activitatea noastră în şi interesante, alături de numeroasele jur­ pe calea cointeresării ei materiale la spo­ liului de Miniştri, întrucît a fost ales în
toate domeniile muncii de construcţie so­ tivitatea guvernului în domeniul industriei., rea Adunare Naţională a Republicii Popu­ rirea producţiei vegetale şi animale. Un funcţia de secretar al C.C. al P.M.R.
nale vorbite, simpozioane, etc., despre rea­ factor însemnat al întăririi economiei na­
cialistă. lizările din Uniunea Sovietică, precum şi agriculturii, ştiinţei, vieţii de stat, s-a îm­ lare Române să mă elibereze din funcţia ţionale este dezvoltarea comerţului socia­ Marea Adunare Naţională a aprobat în
Muncitorii, ţăranii muncitori şî intelec­ despre politica ei consecventă de pace, vor list- de stat şi cooperatist în oraşe şi sate. unanimitate :
avea o largă amploare în cadrul „Lunii bunătăţit în mod serios, iar cadrele con­ de preşedinte al Consiliului de Miniştri. stimularea schimbului între oraş şi sat,
tualitatea legată de popor din regiunea noa­ prieteniei Romîno-Sovietice". care va forma şi pe viitor obiect de preo­ Numirea ca prim-vicepreşedinţi ai
stră, alături de tot poporul patriei, aprobă ducătoare din guvern au acumulat o bună Preşedintele Consiliulu-’ Consiliului de Miniştri a tovarăşilor: Emil
cu căldură politica consecventă de pace şi experienţă în ce priveşte activitatea ad­ de Miniştri al R.P.R. Bodnăraş, Petre Borilă, Miron Constanti-
de colaborare internaţională a Uniunii So­ ministraţiei de stat. Ţinînd Seamă de ne­ nescu, eliberîndu-i din funcţiile pe care
GH. GHEORGHIU-DEJ le deţineau pînă în prezent în guvern. In
cesitatea întăririi conducerii de partid în

4

Marea Adunare Naţională a aprobat în Dej. Sala răsună de aplauze furtunoase.
unanimitate eliberarea tovarăşului Gh. Deputaţii Marii Adunări Naţionale şi asis­
Gheorghiu-Dej din funcţia de preşedinte tenţa din lojile de invitaţi se ridică în pi­
al Consiliului de Miniştri al R.P.R. cioare, salutînd pe primul secretar al C.C.
al P.M.R.
Preşedintele Marii Adunări Naţionale dă
cuvîntul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-

Cuvînful tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej

vietice. Recentele măsuri ale guvernului Importanţă are şi faptul că toate mani­ Tovarăşe preşedinte, tovarăşi deputaţi, fost însărcinat de Comitetul Central al cupare atenta a guvernului. Paralel cu felul acesta. Consiliul de Miniştri va avea
sovietic pentru destinderea încordării inter­ festaţiile ce vor avea loc în cadrul „Lunii dezvoltarea economiei naţionale, în ţâra ca prim-vicepreşedinţi pe tovarăşii ; Emil
naţionale au găsit şi găsesc un larg ecou prieteniei Romîno-Sovictice" sînt iniţiate şi Comitetul Central al Partidului Munci­ Partidului du diferite munci de răspundere noastră are loc dezvoltarea' culturii de­ Bodnăraş, Petre Borilă, Miron Constanti-
în inimile tuturor oamenilor cinstiţi, de­ organizate de către cercurile A.R.L.U.S. în venită bun al celor mai largi mase ale po­ nespu şi Alexandru Moghioroş.
oarece exprimă interesele vitale atît ale colaborare cu celelalte organizaţii de masă, toresc Român şi Consilirul împuterniciţilor în conducerea mişcării sindicale. în func­ porului. Vom continua .să •manifestăm cea
poporului noslru cît şi ale celorlalte po­ care, de asemenea îşi vot aduce contribu­ mai mare grijă şi dragoste pentru avîntul Numirea ca vicepreşedinţi ai Consi­
ţia lor la popularizarea multilaterală a m-au însărcinat să prezint Marii Adunări ţia de ministru al Căilor Ferate şi cea de culturii în ţara noastră. Sub conducerea liului de Miniştri a tovarăşilor Simion
poare. Uniunii Sovietice. Partidului Muncitoresc Romîn oamenii Bughici, Dumitru Petrescu şi Alexandru
In acest an, deschiderea tradiţionalei Naţionale propunerea privind desemnarea ¦ ministru" al Metalurgiei,'apoi în funcţia de muncii din patria noastră îşi încordează Bîrlădeanu. eliberindu-i din funcţiile pe
Cercurilor A.R.L.U.S. din întreprinderi, forţele pentru îndeplinirea şi depăşirea care le deţineau pînă în prezent în gu­
„Luni a Prieteniei Romino-Sovietice" coin­ Instituţii, sate şi cartiere, le revine sarcina în funcţia de preşedinte al Consiliului de prim-vicepreşedinte al Consiliului de Mi­ prevederilor planului de stat pe 1955 şi vern.
cide cu deschiderea celui de al IV-lea Con­ de onoare ca în numele prieteniei de totodată pentru îndeplinirea prevederilor
gres al A R.L.U.S.-uluf, organizaţia cea nezdruncinat ce o : nutreşte poporul nostru Miniştri a tovarăşului depufat Chivu niştri, coordonînd activitatea unei grupe de primului plan cincinal de dezvoltare a Numirea ca miijistru al Afacerilor
mai largă a prietenilor Uniunii Sovietice. muncitor faţă de -marea “-.Ţară a SociaUs- economiei naţionale a R.P.R pe drumul
Dragostea cu care muncitorii, ţăranii mun­ niiilui victorios, să-şi •intensifice activitatea, Stoica. Tovarăşul Chivu Stoica este ministere industriale. Tovarăşul Chivu socialismului. Externe a tov. Grigore Preoteasa, ca mi­
să-şi dezvolte formele' de manifestaţie,- în
citori şi intelectualitatea legată de popor aşa fel, ca să ajungă la fiecare om din cunoscut poporului nostru încă din anii Stoica s-a dovedit un tovarăş cu experien­ înfăptuirea acestor sarcini este temelia nistru al Forţelor Armate ale R P.R. a tov.
s-au pregătit pentru acest Congres, dove­ regiunea noastră. cuvîr.liil despre Uniunea ridicării continue a nivelului de trai ma­
deşte că populaţia regiunii noastre: pri­ grei ai regimului burghezo-moşieresc şi ţă, un harnic şi priceput organizator, un terial şi cultural al oamenilor muncii. general colonel Leontin Sălăjan, ca minis­
veşte prietenia . şi alianţa cu Uniunea So­
dictatrjrii fasciste. încă de pe atunci el s-a bun gospodar. Tovarăşul Chivu Stoica este tru al Industriei Metalurgice şi Construc­
ţiile: de Maşini a tov, ing. Popa Gherasim,
dovedit un fiu credincios al partidului nos­ membru al Biroului Politic al Comitetu­

tru, un luptător dârz şi vrednic pentru in­ lui Central al Partidului Muncitoresc Ro­

teresele clasei muncitoare şi poporului. De mîn, un luptător hotărît pentru înfăptuirea

aceea guvernele burghezo-moşiereşti l-au liniei partidului. Sîpt ferm convins că

ţinut aproape 12 ani în închisoare. După Marea Adunare Naţională va desemna pe

vietică, — baza tuturor victoriilor noastre Sovietică. eliberarea ţării, tovarăşul Chivu Stoica a tovair<; ;1 Chivu Stoica în funcţia de pre- Proiectul de directive pentru al doilea (Continuaie în pag. 4 a)