Page 6 - 1955-10

DRUMUL SOCIALISMULUI

D>p. ŢÂRA CONSTRUCTORILOR COMUNISMULUI

Creatorul unei formule fericite Sporirea producţiei de metal
cu aceleaşi agregate
Ivan Bridko, miner din Donbas, este bi­ graficul ciclic, un laborator al experienţei

ne cunoscut şi adine respectat nu numai înaintate. In oraşul Krasnoarmeisk, din re­ IndeplimtodiUrtŞi îna­ de N. GONOEARENKO executarea acestei o-

de minerii sovietici, ci şi de minerii din giunea Stalino, sosesc din diferite regiuni inte de termen pro­ directorul uzinei metalurgice din peraţii care necesită

China, Polonia, Cehoslovacia, Romînia, Bul­ ale Donbasului şi din alte bazine şefi de gramul pe primele opt Enakievo un mare volum de

garia şi Ungaria. Muiţi din ei i-au ascul­ brigăzi şi de sectoare, conducători de mine, luni ele anului cu- — muncă erau ocupaţi

tat prelegerile, l-au întîlnit în galeriile lor pentru a sta de vorbă cu Bridko, pentru a rent, uizana metalurgică din Enakievo — 50 de oameni, astăzi sînt ocupaţi numai

de abataj, iar alţii au citit şi studiat cu in­ studia bogata sa experienţă, ca apoi s-o una diin cele mai m ari uzine din Uniunea doi lăeărbuişi-ajustori. t

teres cartea scrisă de el despre expe- ,ntroducă în minele lor. Minerii cu expe­ Sovietică, a elaborat de la începutul anu­ Im portante perfecţionări s-au adus şi
lui zeci de mii de tone de metal peste pre­ în procesul de laminare. Majoritatea lami-
rienţa în muncă după graficul ciclic. rienţă coboară în mină şi se conving la vederile planului, a economisit o mare noarelor sînt utilate cu paturi de răcire
cantitate de m aterii prime şi combustibil, şi mese de ridicare mecanizate, în secţii
...De statură mijlocie, uscăţiv ca mai toţi faţa locului că condiţiile miniere şi geologi­ a realdlazt economii în valoare de peste 2 s-au îmbunătăţit mijloacele de încălzire.
minerii care muncesc de mulţi ani, uşor a- ce în care lucrează colectivul condus de milioane de ruble.
dus din spate, el a urcat la tribună şi a Bridko sînt extrem de complexe, chiar mai Muncitorii fruntaşi, inginerii şi tehni­
vorbit .în rnod amănunţit despre activitatea complexe decît acelea în care muncesc u- Metallurgişbii din Enakievo au realizat cienii uzinei urmăresc Cu atenţie activita­
sectorului său, despre modul de organi­ nii din ei, dar că toţi indicii de producţie toate aceste succese în primul rând dato­ tea întreprinderilor înrudite, adoptând tot
zare a muncii minerilor. Asistenţa din sală ai acestui sector sînt aproape de două ori rită introducerii perseverente a tehnicii
a avut prilejul să audă „formula victorii­ mai înalţi. noi şi tehnologiei înaintate, mecanizării şi ce este nou, înaintat. Numai anul aces­
automatizării proceselor de fabricaţie.
lor obţinute de mineri”. Ea este următoarea: Munca în abataj se desfăşoară rîtmic fără ta, peste 400 de muncitori, ingineri şi teh­
In ultimii ani, toate furnalele din
„Mecanizarea + munca după graficul ci- întreruperi sau timpi morţi. Fiecare miner nicieni al uzinei au vizitat numeroase în­

Ciic = înaltă productivitate a muncii”. ştie precis cînd şi ce trebuie să facă. Ma­

Bridko este cunoscut încă din anul 1937 şinile şl mecanismele se află într-o stare U.R.S.S, au fost parţial reconstruite şi în ­ treprinderi metalurgice din Ţara Sovie­
ca iniţiator al muncii după graficul ciclic perîectă. In această mină nu sînt neglijate
zestrate cu noi aparate de control şi măsu­ tică.
în industria cărbunelui. Dar, din cauză că nici lucrările pregătitoare. Datorită aces­
minele nu atinseseră încă un înalt nivel de tui sistem de organizare a muncii, combl- rat. In prezent, în secţiile de furnale se Un rol important în ridicarea nivelului
înzestrare tehnică, în anii dinainte de răz­ nerul Vasili Metlev extrage lunar 5.000-
folosesc pe scară largă vîntull cu umidi­ tehnic şi cultural al oamenilor muncii îl

boi, această metodă nu a căpătat o largă 6.000 de tone de cărbune peste plan. tate constantă, corectarea mersului furna­ are Învăţământul bine organizat al meta-

popularizare. Numai în 27 de mine din Don­ Zilnic Ivan Bridko îşi petrece cîteva ore lului după antrenarea prafului de furnal, lurgiştilor, în cadrul unei reţele de cursuri, In fotografie: Uzina de gaze de şisturi din Kohtla-Iarva, cea mai mare între­
prindere industrială din Republica Sovie tică Socialistă Estonia,
bas, minerii lucrau cu succes după gra- în abataj. înţelegerea pe care o are pen­ iar parţial şi aglomeratul tratat cu fon- în şcolile serale pentru tineretul munci­

! fie. Printre pionierii care şi-au însuşit a- tru oameni este îmbinată cu o mare exi­ danţi. tor, în şcoala medie tehnică serală de me­

i ceasta metodă avansată se află şi Ivan genţă. Incredinţînd subalternilor sarcini Ou cele mai noi aparataje de control şl talurgie şi în institutele prin corespon­

Bridko. complicate, el nu uită să controleze dacă de m ăsurat sînt înzestrate în prezent şi denţă. IN E S T ONI A

Graficul îşi netezea prin luptă drumul aceste sarcini au fost îndeplinite. toate cuptoarele Martin. Acestea au fost Ridicarea continuă a cadrelor, tehnica

spre galerii. Oamenii rutinei obiectau: în Trebuie subliniat că în decurs de aproape trecute la sistemul de răcire prin evapo­ nouă şi tehnologia perfecţionată, permit In anul 1940 oame­ AU.GUST IACOBSON Trecerea i agricultu­
subteran, în mină este imposibil să vezi 100 de luni în acest abataj nu s-a înregis­
ce s-ar putea întîmpla eventual, este impo­ trat nici un caz de încălcare a graficului. In rare. In uzină s-a introdus un procedeu m etalurgiştilor din Enakievo oa, cu ace­ nii muncii din Esto­ preşedintele Prezidiului Sovietului rii noastre \ pe calea
sibil să lucrezi după un grafic stabil. Un cei peste opt ani colectivul sectorului a
1 miner înarmat însă cu tehnică modernă nu extras o mare cantitate de cărbune peste mai perfecţionat de turnare a oţelului, s-a leaşi agregate, să producă din ce în ce nia şi-au realizat vi­ Suprem al R.S.S. Estone socializării a însemnat
| se teme de nici un fel de eventualităţi ne­ plan, economisind mai mult de 1.000.000 de
prevăzute. Cărbunele poate şi trebuie să fie ruble. Toţi minerii îşi depăşesc normele, mecanizat evacuarea zgurii din Camerele mai m ult metal. De la începutul celui de sul lor de demult: răs- — o cotitură istori­
extras pe baza unei discipline tehnologice ceea ce constituie temelia marilor lor cîşti-
de zgură. al 5-lea cincinal, fără să fi fost introduse turnând puterea burgheză, ei au început că în viaţa poporului eston. Aceasta s-a

Se perfecţionează tot mai m ult elabora­ noi Capacităţi de producţie, producţia de să-şi construiască viaţa pe baze noi, so­ petrecut abia acum cîţiva ani — în anul

cialiste. Chiar din primul a n / orânduirea 1941 — iar astăzi sîntem martorii victo­

riguroase, organizînd munca după grafic, gurl. De aceea nu este de mirare că munci­ rea oţelului în convertizoare. Inovatorii fontă şi oţel a crescut ou 50 la sută, iar sovietică a adus tinerei republici succese riei depline a orânduirii colhoznice in re­
simţitoare. Dar năvălirea cotropitorilor publică. 69 de staţiuni de maşini şi trac­
: care leagă într-un singur tot complexul torul din frontul de înaintare Fedoseev, aplică ou succes o metodă mai perfecţio­ producţia de lam inate — cu 67 la sută. In

lucrărilor, toate fazele procesului de pro­ mecanicul de Ia transportor Boiko, lăcătu­ nată de înlocuire a fundurilor converti­ acelaşi interval, productivitatea muncii hitlerişti a întrerupt viaţa liberă a esto- toaredispun de o bază tehnică impor­

ducţie. Graficul trebuie să devină o lege de şul electrician Vekulenko, armatorul Burţev zoarelor. Dacă înainte această operaţie ne­ furnaliştilor a sporit ou peste 50 La sută, nenilor, iar după victorie ea a trebuit să tantă, deservind tinerele colhozuri cu trac­

i fţ,er în galeriile de abataj 1 şi alţi mineri de la această mină şi-au cum­ cesita în medie o oră, în prezent ea se exe­ a oţelarilor — cu 34,5 la sută şi a lami- fie reconstruită din ruine. toare, combine şi ou toate celelalte maşini

In lupta dintre metodele vechi şi cele noi, părat auto-turisme, locuiesc cu familiile lor cută în 20 de minute. Pe cînd înainte la noriştilor — cu 74 la sută. Să vedem ce fel de succese a obţinut necesare, al cărui num ăr a crescut de eî-

industria noastră. Aceasta nu numai că a . teva ori într-un timp scurt şi continuă să

fireşte, învingeau întotdeauna metodele noi, în apartamente frumoase, ăe îmbracă bine fost refăcută dar a întrecut de aproape crească.Datorită valorificării pământuri­

: îndrăzneţe. şi cu gust, că in serile libere studiază. Un uriaş combinai de produse * Recoltă begaîă de grîu şase ori nivelul anului 1940. In afară de lor virgine şi asanării mlaştinilor s-an
laciaie !a Moscova şi legume
In anii de după război, minerii sovietici Mulţi dintre ei se pregătesc să se înscrie întreprinderile renăscute din ruine, au a- m ărit suprafeţele cu semănături. S-a mă­

au început să introducă pe scară deosebit la o şcoală medie tehnică sau la un insti­ părut zeci de noi fabrici şi uzine. Pen­ rit şeptelul, a crescut productivitatea sa.

de largă acest sistem înaintat de organi­ tut. Sute de mineri din mina „Dimitrov” Se desfăşoară ultimele lucrări de con­ Colhoznicii din artelul „Kalinin“, situat tru prima oară au apărut în repu­ Aoum un an existau in republica noas­
strucţie la combinatul de produse lactate în apropierea oraşului IarosLavI (La nord- blică ram uri de industrie noi, de pildă tră 26 colhozuri cu venituri de milioane ;
zare a muncii şi producţiei. In minele noi, sînt absolvenţi de şcoli medii. Nimeni din din Mioscova. Pe porţile combinatului vor est de Moscova), au obţinut o recoltă ex­ cea de gaze de şisturi şi de construcţii de în prezent ele sânt peste cinci zeci.
ieşi în fiecare zi un milion de sticle ou cepţional de bogată de grâu de soiuri hi­
cît şi în cele refăcute, au apărut maşini Donbas nu s-a mirat că sectorul Nr. 1, frişcă, lapte pasteurizat, chefir şi Lapte aci- bride. Brigada Condusă de Vladimlr Ma- maşini electrice. Uzina de gaze de şisturi Uriaşe sânt succesele în domeniul cultu­
dofil. In magazinele din capitala sovietică hov a recoltat de pe trei hectare cîte 71,02
| perfecţionate: combine miniere, haveze, ma- condus de Ivan Bridko, Erou al Muncii va sosi o m are cantitate de diferite forin- chintale de grîu de soiul „hibrid de grîu construită în Kohtla — larva aprovizio­ ral. Actim cincisprezece ani existau in
zeturi, de îngheţată şi iaurt. Diferitele sec­ şi p ir 186“. Semănăturile de „hibrid de
jl şini de săpat şi încărcat, puternice trans- Socialiste, şi-a îndeplinit planul pe cinci ţii ale combinatului vor prelucra oiţe grîu şi pir 186" au dat în total de pe o su­ nează cu gaz ieftin capitala R.S.S, Estone R.S.S. Estonă 150 şcoli medii şi de şapte
540.000 de litri de lapte în 24 de ore. Gar­ prafaţă de 6,65 hectare o recoltă de cîte
portoară şi locomotive electrice, instalaţii ani cu şase luni înainte de termen şi că nituri speciale de oale ferată, vase şi au­ 47,5 de chintale La hectar. şi Leningradul. Au fost construite 58 cen­ ani. In prezent ele sînt în număr de 572. Au,
tocamioane frigorifere vor asigura trans­
automate. Statul nu a precupeţit mijloace extrage astăzi cărbune în contul viitorului portul neîntrerupt al laptelui din colho­ In colhozul „Partizanul Roşu“ din dis­ trale eledbrice de diferite p u te ri; produc­ crescut cu mult rândurile studenţi mei esto­
zuri şi sovhozuri situate în valea râului trictul naţional Koreak se strâng în condi­
! pentru înzestrarea tehnică a minelor car­ cincinal. Oka, la o distanţă de 300 de km. de Mos­ ţiile îngheţului permanent recolte bogate ţia de energie electrică a crescut de şapte niene. Academia de ştiinţe creată în repu­
cova. de cartofii, varză şi alte legume. Anul a-
oesta s-au însămânţat cartofi după me­ ori în comparaţie ou anul 1945. S-a m ărit blica noastră lucrează la un complex de
L/udrăniie urmează să fie term inate pînă toda cuiburilor aşezate în pătrat, ei fiind
bonifere, pentru uşurarea muncii minerl- După ce a condus la gară pe cele trei prelucraţi cu grijă. In prezent aici se cu­ simţitor greutatea specifică a industriei mari probleme, strins legate cu practica.
la sfîrşitul acestui an. leg de pe fiecare heotar cîte 100-120 de
| lor. In sute şi sute de abataje minerii au fiice ale sale — Rozalia, Lilia şi Liudmila chintale de cartofi. In colhozurile din ra­ grele — baza pe care se poate dezvolta cu Schimbări mari au intervenit în pro­
In prezent, La combinat se desfăşoară ionul Kur-Urmisk s-a însămânţat pentru succes economia noastră naţională socia­ blema grijii pentru apărarea sănătăţii
început să-şi însuşească noua metodă. — studente la Universitatea din Leningrad, listă. populaţiei. A apărut o reţea deasă de spi­
lucrările de finisare a încăperilor şi mon­ prima dată porumb pe o suprafaţă con­
In acest timp talentul organizatoric al care şl-au petrecut vacanţa la părinţi, Ivan siderabilă de pămînt, P rintre m ărfurile de larg consum care tale şi policlinici. Patrusprezece sanatorii
lui Ivan Bridko s-a desfăşurat în întrea­ Bridko a început să studieze cărţi pentru tarea utilajului din prima etapă. Toate se budură de un mare succes în rândul locale şi staţiuni balneare ale întregei
ga lui amploare. De mulţi ani numele lui documentare. Sectorul trece la noua metodă
ocupă unul din primele locuri pe lista mai­ de exploatare cu surparea totală dirijată a procesele de producţie sînt automatizate. populaţiei Uniunii Sovietice, sînt destule Uniuni Sovietice stau la dispoziţia oame­
ştrilor muncii după graficul ciclic, iar sec­ acoperişurilor. produse ale industriei uşoare a Estoniei. nilor mundii din Estonia. Faţă de ulti­
torul I al minei Nr. 5-6 „Gheorghi Diml-
trov”, pe care el îl conduce, a fost dsnu- Bridko trebuie să se pregătească pen­ Din nou au căpătat o larg i popularitate mul an al puterii burgheze cadrele me­
mit de mineri o înaltă şcoală a muncii după tru a birui cu succes stratele carbonifere,
pentru ale supune voinţei lui. produsele fiabricelor de manufactură dicale ale R.S.S. Estone au orescut de două
KrengO'lmskaia şi Balitisfcaia care dau în ori şi jumătate.

prezent mai multe ţesături decît au dat Viaţa creatoare a poporului eston este
vreodată. Este mare cererea de mobilă şi mai bogată oa oricând. Multe opere talen­
tricotaje estoniene, de obiecte elegante de tate au dat la iveală piotorii. sculptorii sl
piele şi din lînă croşetate şi cu motive n a­ scriitorii noştri. Tirajele Cărţilor s-au m ă­
ţionale, ornamente de metal şi în sfîrşit rit de zeci de ori. Operele literaturii es­

de piane estoniene. tone au trecut mult peste graniţile naţio­

S-a schimbat ' industria noastră, s-a nale. Acelaş Lucru se poate spune des­

schimbat şi muncitorul nostru. încetând să pre piesele de teatru, simfoniile, operele şi
muncească pentru patron, el a înţeles noua cântecele noastre care sânt cîntate în pre­

lui situaţie, a început să se simtă stăpinul zent în toate colţurile ţării sovietice.

uzinei, al maşinei la oare lucrează, al pro­ Acesta este pe scurt bilanţul realizări­

duselor muncii sale şi al vieţii însăşi. In lor R.S.S. Estone, care nu a r fi fost posi­

La 12 iunie 1955 a fost publicat în ziare anii puterii burgheze el a fost exploatat, bile în afara familiei puternice şi unite a
Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al speriat, strivit şi înfricoşat în permanenţă popoarelor Uniunii Republicilor Sovietice
U.R.S.S., despre decorarea lui S. F. Kor-
necikin şi a membrilor familiei sale, ves­ de posibilitatea de a rămâne fără o bucată Socialiste. Oamenii muncii din Estonia So­
tiţi crescători de animale. Ei au fost in ­ de pîine. Astăzi muncitorul eston este un vietică construiesc viaţa paşnică cu o ener­
vitaţi să viziteze Expoziţia Agricolă Unio­ muncitor creator, cu iniţiativă, adânc in­ gie nemaivăzută şi, prin munca lor, în ­

teresat de rezultatele muncii sale, sigur tăresc puterea patriei, care merge înainte

de ziuia de mâine. sub steagul păcii şi prieteniei.

nală.

In clişeu: Familia Kornecikinilor in vi­ S C U R TE ŞTIRI
zită la Expoziţia Agricolă Unională.
® Oamenii de ştiinţă şi inginerii sovie­ ® In oraşul Biisk (ţinutul Altai) a in­
(Al patrulea din stingă S. F. Korneci-
kin, capul familiei). tici au elaborat un nou procedeu de susţi­ trat in funcţiune o nouă fabrică de con­

nere a puţurilor de mină. Ei au proiectat şi serve — cea mai mare din Siberia. Ea va

construit aşa-numitele tubinguri de cons­ produce aproximativ 90.000 de cutii de con­

trucţie uşoară, a căror folosire permite să serve în 24 de ore. Fabrica este utilată cu

* ? -A- se reducă în medie cu 30-40 Ia sută durata cele mai moderne mijloace tehnice. Toate

săpării puţurilor de mină. In minele unde principalele procese de producţie sînt me­

O eautui... viţei Anna Andreevna. Nu de mult din m e i: Ivan — grăjdar, iar Vasllil a ter­ eu la asemenea întrebări. Ce, nu avem lin­ susţinerea puţurilor se face după noul pro­ canizate şi automalizate.
pricina vîrstei înaintate a încetat să mai minat o şcoală specială şi lucrează ca fel­
S. KORNECIK1N, lucreze la fermă. cer veterinar. Şi Nikolai, al treilea fiu al guri destule 7 Trăim în armonie deplină şi ^ cedeu, productivitatea muncii minerilor a 0 In Blelorusia au fost refăcute toate bi­
păstorul colhozului „Fundamentul socialist” meu, a fost grăjdar dar a murit în timpul
Trei din fiicele noastre — Ecaterina, celui de al doilea război mondial. Războiul avem de toate. împreună muncim, im - ţ crescut cu peste 50 la sută. Pe scară unio­ bliotecile distruse de ocupanţii hitlerişti. In
din regiunea Riazanask Maria şi Ana sînt mulgătoare. In decursul a mai adus o pierdere fam iliei: nu s-a în­
muncii în colhoz ele au muls de la vacile tors de pe front soţul Ecaterinei — Mihail preună cheltuim cîştigul. < nală acest lucru va da posibilitatea să se prezent în republică funcţionează aproxima­
Nu de mult familia noastră a fost la de care răspund peste două milioane de Alioşkin, care a fost conducătorul fermei
Moscova la Expoziţia Agricolă Unională. litri de lapte. Anul trecut Maria a parti­ noastre de lapte. In urma lui au rămas Să luăm ca exemplu anul trecut. Pentru > economisească anual cîteva zeci de milioane tiv 21.000 de biblioteci.
Desigur cel mai m ult ne-au interesat suc­ cipat la Expoziţia Agricolă Unională şi a
cesele în domeniul creşterii animalelor, de­ căpătat Medalia de Aur, iar în această patru copii. Greu ar fi dus-o Ecaterina zilele-muncă noi am primit in afară de de ruble. In afară de marile depozite de cărţi, ca
oarece toţi Kornecikinii — şi tineri şi vîrst- vară ea va prezenta din nou la expoziţie
nici — se ocupă cu această îndeletnicireK realizările care le-a obţinut în muncă. dacă nu ar fi ajutat-o familia şi colhozul. bani, aproape două tone de grîne, peste ® Colectivul fabricii de anvelope din la- biblioteca bielorusă de stat „Lenin”, bi­
care a fost transmisă din tată în fiu. Datorită acestui ajutor ea a reuşit să-şi
Mai avem o fiică — Praskovia. Zece ani crească şi să-şi educe copii. şase tone de cartofi şi legume. Aceasta roslav a trecut la fabricaţia în serie a blioteca „Vissarion Belinski” a Academiei
A m venit la ferma colhoznică cu peste a lucrat ea ca mulgătoare şi din 1940 u
¦douăzeci ani în urmă. Atunci gospodăria reuşit să obţină în medie cite 7542 litri de In prezent şi a treia generaţie a noastră fără a socoti veniturile suplimentare aduse anvelopelor de automobile fără camere. Ro­ de Ştiinţe a R.S.S. Bieloruse, există şi bi­
noastră colhoznică ahea se punea în pi­ lapte de la fiecare din cele opt vaci pe se ocupă cu creşterea animalelor. Ivan şi
cioare şi avea doar patruzeci de vite. In care le îngrijea la fermă. Comsomolul a de gospodăria individuală. Rezultatul nu lul de cameră îl îndeplineşte un strat de blioteci orăşeneşti, biblioteci ale cluburilor,
prezent avem şapte sute vite cornute mari, trimis-o pe Paşa la o şcoală tehnică de Alexandr lucrează la fermă. Nepotid meu
opt sute de oi, trei sute de porci şi cîteva agricultură. S-a întors în colhozul natal mai mic Nikolai a devenit cioban de vite, este rău şi el se îmbunătăţeşte din. an în cauciuc impermeabil la aer, aplicat pe su­ şcolilor, ale marilor întreprinderi, ale col­
mii de păsări de curte. cu diplomă de zootehniciană şi ei i-a fost
încredinţată conducerea fermelor de oi şi iar nepoata mea Maria, mama şi două mă- an. Dar oare poate fi altfel, dacă statul prafaţa interioară a anvelopei. Acest nou hozurilor.
împreună cu mine muncea în colhoz şi de păsări.
soţia mea, experimentata îngrijitoare de tuşi ale ei au devenit mulgătoare. sovietic sporeşte în fiecare an producţia tip de anvelopă este mai puţin sensibil la Fondurile de cărţi ale bibliotecilor din
Crescători de animale au devenit şi fii străpungeri. Noile anvelope prezintă o se­ Bieiorusia numără peste 30 milioane de vo­
Muncim şi locuim cu toţii împreună în agricolă! rie de importante avantaje faţă de anvelo­
colhoz. Cîleodată sînt în treb a t:
Munca cinstită pentru folosul comun pele obişnuite. Ele sînt mai durabile, a- lume. Potrivit unor calcule aproximative, la
— De ce nu vă împărţiţi, de ce tinerii
este cea mai onorabilă muncă. Noi sîntem mortizează mai bine şocurile şi sint mai fiecare cinci locuitori din Bieiorusia Sovie­
nu-şi construiesc casele lor 7
— Şi de ce să ne împărţim 7 răspund muncitori simpli şi modeşti şi iată că nu comode în exploatare. tică, unul este abonat la bibiliotecă.

de m ult Prezidiul Sovietului Suprem al

U.R.S.S. i-a decorat pe membrii familiei

noastre cu ordine şi m edalii! Primind cu In clişeu: (dreapta)
fieele lui Slepan Kor-
emoţie înaltele distincţii am considerat că necikin — Ana şi E-
caterina — descăr-
succesul familiei Kornecikinilor sînt suc­ cînd bidoanele cu
lapte.
cesele regimului colhoznic şi că puterea

lui uriaşă este capabilă să obfină orice

victorie.