Page 7 - 1955-10
P. 7
KV. 519 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
stlim itai'i ma m in tă m ini iţiaetacai CRONICA FILM ULUI ^ J ă u n u l “ SPRE CULMI MAI ÎNALTE
Spectacolul dat de curînd de către ansam In oraşul Deva nu sînt numai lipsuri. In Intre 7 şl 11 octombrie Am cutreierat mai zilele trecute prin mai cîteva exem ple: Timplarul Benvenuto
blul de artişti amatori ai sfatului popular acest oraş există şi un şir de realizări mi a.c., pe ecranul cinemato cîteua secţii ale întreprinderii de indus Coradini, printr-o inovaţie pe care a fă-
al oraşului Deva, spectacol intitulat: „Aşa nunate cu care locuitorii săi se mîndresc. trie locală „Vasile Roaită" din Haţeg, în cut-o la şlefuitul lemnului, a înlocuit
le ştim... Aşa Ie spunem...“, a relevat odată Aici s-au deschis de curînd un magazin
mai mult că in acest oraş, există talente Aprozar şi o cofetărie modern înzestrate, grafului „Filimon Sîrbu" treprindere ce şi-a terminat cincinalul munca manuală cu cea mecanică, mărind
reale şi pot fi cu încredere folosite în do s-a construit o piaţă spaţioasă şi bine a- din Deva, va rula filmul încă la 31 iulie. Primul popas l-am făcut astfel randamentul cu 240 la sută şi mai
meniul dezvoltării formaţiunilor artistice de menajată, se ridică (acum apropiindu-se de „Tăunul", realizat de către la secţiile de la Nălaţi-Vad, unde se pre
amatori. Cu multă simpatie au fost aplau terminate) un frumos edificiu cultural. In studioul „Lenfilm" după pară siropul, fructele glesate, dormezele mult, prin folosirea prafului de sticlă la
daţi tovarăşi ca Rădulean Lucian, Hoinic Deva nu sînt nici de cum „toate străzile şi neîntrecuţii cremvurşti, sau cum li se această lucrare, face economii importante
Mircea, soţii Vass şi alţii, cunoscuţi fiind murdare". Incontestabil că mai există ase de şmirghel. Gateristul Toth Iosif de la
încă din alte ocazii. îmbucurător a fost şi menea străzi — şi e bine să le arătăm con
faptul că alături de ei au apărut de rîn- cret — dar mai există şi străzi care înflo romanul cu acelaşi nume al spun pe aici, virşli. Tot aici se mai gă Clopotiva, tot printr-o inovaţie, a ridicat
dul acesta elemente noi cum a fost de pildă resc, care s-au transformat din uliţi des
Dr. Olaru şi alţii ca acesta. fundate în şosele cu ronduri de flori pe lui Ethel Lilian Voinici. seşte o moară sistematică al cărui morar productivitatea muncii cu 180 la sută, Ma-
margini. De ce oare să nu vedem aceste e mereu supărat din cauză că nu poate ier Andrei de la secţia vinificare îşi depă
Spectacolul prezentat poate fi conside lucruri ? De ce să nu le arătăm şi să nu
rat că întruneşte multe calităţi. El a mî- ne mîndrim cu ele, că doar sînt ale noas folosi întreaga capacitate a „uzinei“ lui. şeşte planul cu 100-150 la sută... Dar cîţl
nuit pe tot parcursul său, o critică cura tre ?
joasă, scoţînd la iveală în mod combativ ...Valurile frămîntate ale In faţa secţiei sirop, fumegau 8 cazane nu sînt ca aceştia ?
multe din lipsurile ce mai există în munca In privinţa felului cum e dirijată critica mării se izbesc de ţărmul aranjate în linie de parcă erau furnale.
şi apucăturile unor oameni din oraşul de către program se simt lipsuri şi în alte stîncos. Sus pe creasta La unul din ele, un tînăr, Trăistaru Dumi Vreau să mai amintesc aici şi despre fap
Deva. O scenă mult gustată de către ma părţi ale acestuia. Aşa de pildă, pe lîngă stîncii înconjurată de ce tru, cu o lopată de lemn cît o vîslă, mes tul că am insistat şi insistăm asupra ac
rele număr de spectatori şi care a avut un cazurile reale ce au fost semnalate de că ţuri, un grup de tineri, teca siropul în clocot, iar şefa secţiei Bod- celerării ciclurilor de fabricaţie. In acest
profund caracter educativ, a fost „cîntecul tre el, programul prezintă şi unele lucruri scrutează depărtarea. Cu nar Alexandrina se lupta cu o ladă de sens, am primit unele utilaje: 4 motoare
burlacilor", interpretat cu multă căldură şi ce au fost prea puţin sau poate chiar de mîna întinsă, unul dintre zahăr s-o deşarte într-unul din cazane. electrice, un autocamion „Steagul roşu", 8
siguranţă de către tovarăşii Rădulean Lu loc controlate. Dacă cei care au propus să ei, rosteşte cu o voce hotă- Fraţii Trifu, sosiţi cu o zi înainte de la cazane pentru fabricarea siropului şi apoi
cian şi Sixt A. Talent şi un evident spi fie criticat de pildă tov. Silea Ioan de la rîtă, înflăcărată. reparatul butoaielor întreprinderii, se apu ne confecţionăm şi noi unele dispozitive.
rit inventiv, atît în ce priveşte jocul de secţia comercială a sfatului popular oraş, caseră din nou de confecţionatul dorme Acum se lucrează la atelierele noastre o
scenă, cît şi în mimică l-au demonstrat şi ar fi cunoscut şi ar fi privit mai obiectiv — „Prieteni! acolo-i pa zelor. maşină de spălat sticle şi una de tiraj (um
interpreţii „reclamantului de profesie" şi a peste munca desfăşurată de acesta, fără tria noastră. Prin vînt şi plut sticlele). In mare, cam acestea ne-au
„omului cu condica de reclamaţii". îndoială că nu ar fi spus despre el ceea ce furtună, prin salvele plu Afară era linişte. Doar salcîmii ce îm- ajutat să ne îndeplinim cincinalul înainte
au spus. Şi ca tovarăşul Silea mai sînt toanelor de execuţie, se prejmuesc ca un brîu secţiile îşi foşneau de termen, să depăşim planul pe luna au
Pe lîngă aceste părţi meritorii, spectaco şi alţii. aud gemetele ei, chinuite. gust cu 45 la sută, iar în primele 20 de
lul a suferit însă şi unele scăderi. Tova sfios frunzele mărunte... zile din septembrie să realizăm planul
răşii din ansamblu puteau să îndrepte multe Obiectivitate puţină şl un control Insu Fărîmiţată şi subjugată, Rezultatele muncii celor care lucrează lunar la sortimentele: sirop, lemn, textile,
din aceste scăderi deoarece au fost ajutaţi ficient a reieşit din program şi atunci cînd
prin multe sugestii. Din păcate însă, el acesta s-a referit la lucrătorii din O.C.L. aici pe primele două decade ale lunii sep
n-au ţinut seama de ele. De altfel, e greu industrial şi alimentar. Foarte bine că
să poţi ţine seama de sugestiile cuiva, au fost criticaţi cei ce nu-şi văd de muncă lipsită de glorie şi putere, tembrie n-aveam de la cine să le iau. Bi vin de fructe, etc., în proporţie de 80-300
atunci cînd ceri aceste sugestii doar în ul din aceste sectoare. E regretabli însă, că
timul timp; nu au fost scoşi în evidenţă şi cinstiţi aşa Italia, este o slugă care în rourile sînt la Haţeg şl neavînd încotro, la sută. Numai în această perioadă s-au
cum se cuvine şi cei care prin conduita şi deplineşte ordinele josnicei m-am îndreptat intr-acolo. Aici m -a pus dat 1.400 kg. preparate de came peste
In general se poate spune că programul conştiinciozitatea lor, constituie exemple alianţe ale monarhilor Eu in curent cu toate inginerul şef Bodnar planul întreprinderii .
a fost lipsit de legătură. Diferitele sce demne de urmat. Programul trebuia să-I Dumitru.
nele sau cuplete ce s-au succedat, nu au cunoască şl pe aceştia, el trebuia să-i popu — Totuşi, — insistai eu — greutăţi în
avut omogenitate, nu a fost împletite în larizeze pentru ca astfel să fie cunoscuţi ropei... Nu I Noi vom spune: In clişeu: O scenă din filmul „Tăunul" Inginerul şef e un bătrînel simpatic, cu aprovizionare n-aveţi ?
jurul unui fir de care să se înlănţuie apoi de către toţi. nu" I... părul alb ca de omăt. La cel 70 de ani
de la început şi pînă la capăt. Pe lîngă ce-i are, se ţine destul de bine. L-am în — Am avut unele greutăţi dar le-am
aceasta, programul a conţinut şi unele In ceea ce priveşte cîntecele care au fost Aşa încep primele Imagini ale filmului faţă de duşmanii patriei. Chiar dintr-o trebat despre ceea ce mă interesa, şi el, înlăturat. Să dau un caz. La fabricarea
părţi lipsite de o semnificaţie educativă. executate, în majoritate ele au plăcut şi în culori „Tăunul". Scena pe care se des scenă episodică, Oleg reuşeşte să dea după ce răsfoi cîteva hîrtii, începu să dormezelor ne trebuia lină deşeu ce ne-o
Bunăoară, povestea cu consultaţia medi au fost destul de bune. Textul unora însă livra D. C. A. Deva cu 0,96 lei kg., însă
cală. In urma vizionării acestei scenete, nu a fost extrem de senzual şi de ieftin. El a făşoară acţiunea, este Italia în secolul al gama completă a sentimentelor „Tăunului", povestească: deodată i-a majorat preţul. Nu ştiu
poţi ajunge la o concluzie precisă; împo vorbit spectatorilor în general, nu despre de ce. Noi, ce era să facem ? Am re
triva cui anume este ea îndreptată ? împo dragostea nouă a tineretului nostru, dra XlX-lea, sub grea ocupaţie austriacă. Po rapiditatea holărîrilor sale. — Anii trecuţi, întreprinderea noastră nunţat la lina lor şi am procurat-o din
triva medicului sau a pacienţilor ? Dacă goste sănătoasă, străbătută de un înalt porul italian zăcea în lanţurile asupririi In rolul tinerel patriote Italiene — prie mergea şi nu mergea. Parcă eră un copil altă parte cu preţul cel vechi. Dar vedeţi,
medicul este un birocrat, apoi trebuie ac conţinut moral, ci despre acel soi de dra străine, lipsit' de drepturi politice. Munci bolnăvicios. De ce ? Aprovizionarea se să nu scrieţi ceva despre asta fiindcă o
ceptat că nici acei cărora le-a fost dată goste melancolică, plîngăreaţă, cu totul tena din copilărie a lui Artur - Gemma, a- făcea anapoda, n-aveam maşini şi utilaje, să afle şi cei care ne-au livrat-o şl o să
consultaţia n-au fost oameni zdraveni la contrară noului spirit al vremii. majoreze şi ei preţul. In alte direcţii,
minte. Unul dintre ei era un şofer beţiv, torii lucrau 16 ore pe zi şi nu izbuteau parc artista. Maria Strijenova, care este la oamenii lipseau, fondurile erau mereu greutăţile nu sînt de neînlăturat cu for
o a doua era o uşuratică, cea de a treia Se poate spune de asemenea că unele din ţele noastre.
o cocotă şl aşa mai departe. Niciunul din aceste cîntece au fost executate cu prea să-şi încropească o viaţă omenească. al treilea rol jucat în film. Ea a ştiut să blocate, nu se profilase în mod concret
tre ei nu a fost o figură reprezentativă, puţin spirit de răspundere. De pildă, tova activitatea întreprinderii şi apoi... greută Apoi după ce îmi aruncă o privire cu
serioasă, care. să impună o mai multă a- răşa Korany Ma'rgareta, pe lîngă faptul că Mii de patrioţi s-au unit, jurîndu-se unei redea profunzimea sentimentelor şi sufe ţile fiecărui început. La muncă am pornit tîlc, inginerul îmi spuse:
tenţie şi care să fie capabilă de a lua de rindul acesta s-a reprodus întrrun chip cu tot elanul şi încrederea, dar prea vroiam
atitudine. Ar spune poate unii, că această extrem de afectat, ce nu a plăcut publicu lupte pînă Ia sacrificiu, pentru alungarea rinţelor Gemmei, nobleţea sufletească a a- sa facem multe dintr-o dată. Iată-ne acum. — Cînd o să mai vii pe aici, o să- ţl spun
figură a fost redată prin pensionarul mi lui, nici nu şi-a stăpînit cîntecele cu si cotropitorilor, pentru libertatea poporului Planul cincinal a fost îndeplinit de mult, ceva despre o realizare ce ne va uşura cu
litar. Nu poate fi vorba de aşa ceva. Acest guranţa cuvenită. Tovarăşa Korany, a fost şi unitatea naţională a patriei, pentru fău cesteîa. produsele noastre sînt căutate de consu mult munca. Pină atunci, e în eorperienţă
pensionar, apare ca un om ramolit, ratat, ascultată în repetate rînduri de către pu rirea Republicii italiene. Ei se întîlnesc în Cu totul altfel este tratată în film fi matori şi ce e mai important, ajutăm la şi nu vrem să ne lăudăm înainte. Nu-l
ce ia cu foarte multă grabă în faţa tuturor blicul din Deva cu plăcere. De rîndul acesta locuri tăinuite, sînt hăituiţi de poliţie, şi îmbunătăţirea nivelului de trai al popu frumos.
poziţia de drepţi şi strigă slugarnic „Să însă ea nu a avut ţinuta muzicală şi de uneori plătesc cu viaţa lupta neînfricată şi gura episcopului Montanelli, interpretată de laţiei. Cum am ajuns la aceste rezultate ?
trăiţi". Nu aşa se prezintă oamenii de azi, scenă cuvenită. din ce în ce mai puternică pentru salva cunoscutul artist Nicolai Simonov. Acest. Cînd m-am despărţit de bătrînul ingU
oamenii noii noastre societăţi. Montanelli apare în Interpretarea dată de ner, după ce vizitaserăm cîteva din secţii,
Ca o concluzie a celor de pînă aici, tre către Simonov majestos şi delicat, perfid era încă soare. Din megafoanele de pe
S-ar putea arăta şi alte scenete oarecum buie spus că', plecînd de la aprecierea cin străzi se revărsa melodia unui cîntec ce
asemănătoare, care de asemenea au fost rea patriei lor. şl aspru, stîrneşte deopotrivă dispreţ şi Simplu, adică nouă ne pare aşa. Ne-am preamărea munca harnicului nostru popor,
lipsite de un scop educativ clar şi prin stită a talentelor ce au participat la inter care plin de încredere, urcă încrezător pe
care s-au urmărit „cu orice preţ", prin orice La una din adunările tăinuite ale patrio milă. Este o figură complexă şl multila bizuit pe oameni, le-am întărit încrederea culmile vieţii noi.
mijloace, stoarcerea comicului. Un comic pretarea acestui program, se poate ajunge
forţat, „smuls", e lipsit de valoare şi îm ţilor, întîlnim un tînăr cu figura luminoa terală. Artistul a manifestat mult talent şl în forţele lor şi în puterea întregului co A. CONSTANTINESCU
potriva Iui trebuie să luptăm. acolo, îneît, într-adevăr, să se alcătuiască
să, cu privirea de oţel. E Artur, care va pricepere, atît în dezvăluirea în toată com lectiv de a înfrînge greutăţile şi lipsurile.
O altă scădere ce a caracterizat progra un program de o calitate superioară. Există
mul prezentat a constat şi în faptul că el, deveni mai tîrziu, după un şir de întîm- plexitatea chipului lui Montanelli, cît şi în Am făcut în aşa fel ca fiecare om să se
a pornii de pe poziţii, aproape în întregime toate posibilităţile pentru acest lucru. E ne plări dramatice „Tăunul". Alături de el, ţelegerea şi redarea subtilă a falsei dra simtă o rotiţă importantă în angrenajul în
negative. E foarte adevărat că o critică Gemma, o tînără fermecătoare, iubita lui, goste de oameni, perversitatea acestuia, în treprinderii, l-am făcut sa cunoască impor
curajoasă, e folositoare şi ea aduce mult cesară însă a serioasă revizuire şi mai este la fel de hotărîtă să-şi dea viaţa pen ciuda simplităţii şi a sincerităţii aparente. tanţa contribuţiei sale la bunul mers al
tru eliberarea poporului de sub apăsarea producţiei. Şi am avut succes. Iată nu
bine celui căruia îi este făcută. Dar nu orice ales, trebuie să existe din partea întregu Filmul „Tăunul" este realizat la un înalt
spui negativ despre cineva este critică. lui colectiv dorinţa sinceră de-aşi îmbu oştilor austriace, aduse de către papalitate nivel artistic. Meritul mare pentru reuşita
Cînd ceea ce spui nu-i îndeajuns de veri nătăţi repertoriul. Scopul pe care-l urmă în ţară. Acest Artur, care îşi ia numele acestuia, revine în primul rînd operatoru Să pregătim temeinic alegerile organelor de conducere
conspirativ „Tăunul" este eroul povestirii. lui Andrei Moschin,' unul din cei mai buni
ficat şi prezintă lucruri nereale, nu se mai rim, nu este şi nici nu trebuie să fie doar
Rolul e interpretat în film de către Oleg maiştri sovietici. ale organizaţiilor de cruce roşie
poate numi critică. de „a da program". El trebuie să fie a- Strîjenov, absolvent al şcolii de teatru O atenţie deosebită merită şî muzica a-
cela, de a da un program bun, bine orien „Sciuchin". Deşi este primul său rol în cestui film, scrisă de D. Şostakovici. Pro In cursul lunii septembrie, în cadrul bi l>a 1 ianuarie şi pînă la 23 septembrie a.c.
cinematografie, el dă dovadă de mult ta fundă şi emoţionantă, ea contribuie la ac roului Comitetului regional de Cruce roşie, Cu ocazia prezentării dării de seamă au
tat, care să satisfacă pe deplin cerinţele ce lent, reuşind să redea cu sobrietate forţa in centuarea caracterului însufleţit şi roman a avut loc o şedinţă unde au participat se fost scoase în evidenţă lips-irile comitetu
terioară a „Tăunului" şl înverşunarea sa tic al filmului. cretarii raionali precum şi activişti volun lui de secţie a crucii roşii din oadrul a-
lor ce muncesc.
tari ai acestei organizaţii. Aici s-au prelu Cestei întreprinderi. De asemenea s-au a-
V. DAN
„Luna curăţeniei" crat Instrucţiunile Comitetului Central cu nalizat în mod critic lipsurile comitetului
privire la alegerea organelor conducătoare orăşenesc de cruce roşie, care nu a în
An pornit la munca ale secţiilor de cruce roşie ale comitetelor drumat şi sprijinit comitetul de secţie din
raionale şi regionale. abator, în vederea popularizării în rindu-
Nu de mult constituit, comandamentul cursul în vederea transportului gunoiului rile muncitorilor a scopului organizaţiei
oraşului Deva pentru „Luna curăţeniei“, şl a tuturor rezidurilor. In această campa Alegerea organelor de Conducere consti crucii roşii şi nu a popularizat rezulta
şi-a întocmit un plan de muncă în care a nie, au fost mobilizaţi şi deputaţii. tuie un eveniment de seamă în viaţa or tele obţinute de către organizaţiile frun
prevăzut măsurile necesare menţinerii igie ganizaţiilor /de cruce roşie, privind înde taşe în vederea atragerii păturilor largi
nei oraşului. Astfel, a organizat 40 de echi Pentru munca de popularizare a „Lunii plinirea sarcinilor ce le stau în faţă în ale populaţiei din regiunea noastră în ac
pe a cîte 3 tovarăşi, care au sarcina ca în curăţeniei", s-au confecţionat diapozitive problema ridicării nivelului sanitar al tivitatea de cruce roşie.
sectorul ce le revine să lămurească cetă cinematografice, panouri cu caracter educa-
ţenii de necesitatea întreţinerii curăţeniei, tiv-sanitar ce au fost expuse în locuri vi maselor Largi de la oraşe şi sate. Dările de seamă care vor fi prezentate
atît pe străzi cît şi în locuinţe. zibile şl s-au luat măsuri pentru populariza In acest scop, comitetul orăşenesc de la şedinţele de alegeri, cît şi dezbaterile
rea echipelor fruntaşe şl a gospodinelor, •ciare vor urma cu ocazia alegerilor din alte
In vederea îmbunătăţirii condiţiilor de prin staţia de radioficare. oruce roşie din oraşul Deva a luat mă întreprinderi şi instituţii, vor trebui să fie
Igienă în întreprinderi şî instituţii, a fost surile necesare pentru asigurarea bunei pătrunse de un înalt spirit critic şi auto
organizată o consfătuire la care au parti Pentru îmbunătăţirea igienei în localurile desfăşurări a alegerilor organelor condu critic, să • scoată cît mai mult la Iveală
publice, echipele sanitare au pornit la vizi cătoare ale secţiilor de crude roşie, întoc lipsurile existente în munca organizaţii
cipat toţi directorii şi şefii de unităţi, că mind un plan concret în acest sens şi îm
tarea acestora, fiind obligate să raporteze părţind sarcini activiştilor voluntari pen
rora li s-a expus planul de muncă al co tru pregătirea adunărilor generale în in
săptămînal de tot ce au găsit pe teren,
INFOR m a t i e mandamentului şi de la care s-a cerut con precum şi măsurile luate. stituţii, întreprinderi, G.A.C. şi cartiere. lor noastre, lucru care va duce La îmbu
Inceipî'nd cu dat>a de 10 octombrie 1955, Circumscripţia I l - a : Marţi şi sîenbătă Rectiîicare Primele alegeri ale organelor de condu nătăţirea în viitor a muncii de cruce roşie.
programul de consultaţii o secţiei de co între orele 8-11, iar lumi, miercuri şi vi cere ale secţiilor de cruce roşie au avut Trebuie vegheat ca în conducerea aces
pil a Spaţialului unificat din Deva se mo neri între orele 15-18. Joi între orele 8-11
difică după cum urmează : se vor consulta copiii sănătoşi. In pagina IlI-a, a numărului 518 din 2 de 10.000.000 tone de grîu şi porumb, ti loc în cîteva întreprinderi industriale. Aşa tor organizaţii să fie alese cele mai ca
octombrie 1955, primul paragraf din arti nerii din cele patru organizaţii de bază de exemplu în ziua de 26 septembrie au pabile elemente care prin munca lor să ob-
Circumscripţia I-a : lumi,' miercuri şi Circumscripţia I l I - a : In fiecare zi între colul : „Pe marginea chemării la întrecere din comuna Miercurea, raionul Sebeş au avut loc alegerile la Abatorul din oraşul ţină cele mal bune rezultate In vederea
vineri între orele 8-11. iar marţi şi sim- orele 11-14, iar joi între aceleaşi ore se a organizaţiilor de bază U.T.M. din Mier lansat o chemare comună către toate or Deva, unde a fost prezentată în faţa acti apărării sănătăţii oamenilor muncii şi a
bătă între orele 15-18. Joi între orele 15-18 vor da consultaţii pentru copiii sănătoşi. curea raionul Sebeş" se va c iti: „Răspun ganizaţiile de bază U.T.M. din sectorul a- vului de cruce roşie darea de seamă care ridicării nivelului cultural şl sanitar al lor.
vor fi consultaţi numai copiii sănătoşi şi zând sarcinii trasate de partid de a obţine gricol din regiunea noastră". a oglindit munoa secţiei de cruce roşie de
cei bolnavi. în acest an pe întreaga ţară o producţie NAGY MARIA
Recoltarea şi păstrarea culturilor Ia cîmp a ' bălegarului de grajd. Odată cu cei din viţele altoite. îngrijirea şi hrănirea animalelor
arătura se introduce sub brazdă gunoiul de
Recoltarea sfeclei grajd bine putrezit. Pentru a se asigura Strugurii loviţi de grindină sau mucegă In această lună,
de zahăr, cartofilor, recolte bogate la hectar în anul viitor, fie iţi se vor recolta tot separat. muncile agricole se
florii-soarelui, porum care ţăran muncitor trebuie să condiţioneze
bului, tutunului, etc., şi să traleze seminţele care le însămînţea- Cantităţile de struguri culese într-o zi. află în toi şi anima
sînt lucrări ce trebu ză. iar aeei care nu au seminţe corespunză
iesc grăbite. Se reco toare, de soi pentru însămînţat, trebuie să trebuie Imediat vinificale. pentru a nu în lelor de muncă (boi,
mandă ca la recolta le schimbe la bazele de recepţie.
rea porumbului să se cepe să fermenteze, dînd naştere la oţe cai) le trebuie o hra
practice metoda tăie Trebuie de asemenea, să se grăbească în-
rii din cîmp a tulpi sămînţarea culturilor de toamnă. Insămîn- tire. nă cît mai consisten
nilor cu ştiuleţi, care după ce sînt trans ţatul se recomandă să se facă cu maşina, Musturile cari rezultă în urma vinlficării tă. Caii de muncă, pe
portaţi in gospodării, în locuri adăpostite, în rînduri încrucişate, dese sau simple. Cele lîngă raţia de fin,
se pot uşor desface de către membrii fami mai mari sporuri de recoltă, se obţin atunci strugurilor, trebuie lăsate să se limpezească, trebuie să primească
liei. Prin acest procedeu, putem elibera mai cînd ţăranii muncitori aplică însămînţarea
repede terenul pentru a executa arăturile şi culturilor de toamnă în rînduri încrucişate, Grădinile de legume eliberate de culturi, sau lovite trebuie întrebuinţate la consum pentru că astfel se îndepărtează toate im şi ovăz, iar boli de
însăminţările dp toamnă. * sau dese. Irebuie imediat curăţate de buruieni. Vrejii,
Trebuie avut în vedere, ca depozitarea trebuie arşi, iar cenuşa ce rezultă se îm sau puse la fermentat pentru rachiu. purităţile care stînjenesc buna fermentaţie muncă pe lîngă fîn
cartofilor să fie făcută în beciuri sau silo Lucrări în grădina de legume prăştie pe teren.
zuri şi a porumbului în pătule şi poduri Magaziile unde vor fi păstrate fructele a vinului. să primească porumb
bine aerisite şl uscate. In fiecare grădină O alenjie deosebită, trebuie acordată de pe timpul iernii, e bine să fie desinféctate Fiecare gospodărie de stat, gospodărie
Toi acum, se va începe recoltarea sepa din sectorul socialist pozitării, verificării şi reparării materialu (sulfitate) şi aerisite zilnic, pentru a nu uruit.
rată din lan, a porumbului, florii-soarelui sau individual, trebuie lui şi utilajului de irigat, din toate gră se da naştere la alterări. colectivă şi gospodăriile individuale ale ţă In vederea iernii, se continuă cu termi
şi ailor culturi, care au seminţe de soi, şi continuată cu intensi dinile de legume. ranilor muncitori care au plantaţii. de vii.
se pun pentru păstrare în locuri bine ae tate recoltarea legu In terenurile pe care se vor face plan trebuie să acorde o mare atenţie vinificării narea insilozării nutreţurilor, se face tran
risite pe timpul iernii. Cartofii de sămîntâ melor ca: roşii, ardei, Pentru a obţine o producţie bogată de tări în toamna aceasta, se va face piche strugurilor. Aceasta, trebuie făcută întoc sportul furajelor la ¦locurile de depozitare
se>sortează şi se însilozează, verifieîndu-se vinete, etc., pînă nu legume, trebuie să se transporte gunoiul tarea şi se vor săpa gropile, pentru planta mai după indicaţiile ce le dau inginerii şi şi se verifică şirele de furaje.
periodic temperatura din interiorul silozului. încep brumele. de grajd în grădini, să se împrăştie şi sa rea pomilor.. Tot în acest timp, se va exe tehnicienii agronomi, jjentru a se evita pa
se execute arăturile adinei pînă la 25-30 cuta în livezi marcarea pomilor intraţi în Se organizează paşunatul de iarna pen
Insămînţarea cerealelor de toamnă Se va căuta să se cm., pregătindu-se astfel terenul pentru în- declin (bătrîni) < şi se va face înlocuirea gubele. tru turmele de oi, iar sfaturile populare
termine cu curăţirea, sămînţările de primăvară. lor cu pomi tineri. Trebuie de asemenea, ca toate butoaiele comunale vor lua măsuri ca toate păşunile
In atenţia gospodă repararea şi desinfeclarea localurilor, desti din izlazuri să fie curăţate de esenţe lem
riilor agricole de stat, nate păstrării legumelor pe timpul iernii. Lucrări în livezi In această lună, în livezi, pomicultorii şl linurile în care se depozitează mustul, noase.
gospodăriilor colecti Ceapa ce' a fost recoltată, trebuie împletită, vor mal face tăierea . ramurilor uscate şl să nu aibă defecte, mirosuri şi să fie bine
ve, întovărăşirilor a- iar arpagicul se condiţionează, sortîndu-se In livezile de pomi, vor continua cu stropitul pomilor contra spălate şi desinfeclate. Se mai face examinarea şi clasarea ani
gricole, precum şi a pe categorii şi se depozitează numai în dăunătorilor. malelor, şl se pregătesc grajdurile pentru
ţăranilor muncitori cu încăperi usca le. ţăranii muncitori tre Strugurilor care se recoltează pentru ma o bună iernare a lor.
gospodării individuale,' Cartofii rezultaţi din plantările de vară, Lucrări în vii să, trebuie să li se asigure o păstrare cît
trebuie să stea ter e bine să se mai prăşească odată,, iar car imi buie să continue cu mai bună, pentru a nu intra în alteraţie. Pentru campania de montă la oi, se aleg
minarea arăturilor în tofii de toamnă ‘se recoltează, sortîndu-se •-zTp In luna áceasta, vi- cei mai buni berbeci, iar oile şi berbecii în
vederea însămînţărilor pentru seminţe, consum şi furajare. recoltarea fructelor. ticultorii trebuie să In vii, fiecare viMculîor trebuie să facă această perioadă trebuie să primească un
de toamnă şi de primăvară, şi transportarea Legumele de toamnă ca: salată, spanac, facă culesul .şi vinifi- supliment de grăunţe pentru a mări pro
ridichi de lună, ceapă pentru stufat şi ustu La recoltare, este bine caţia strugurilor. Éste luna aceasta tăierile de uşurare a viţelor şi centul de fecunaaţie.
roiul, trebuie însămînţr.le în cursul acestei luni. necesar ca recoltarea pregătirea lor pentru îngropare. In acelaşi
să se folosească scă strugurilor şă se. facă timp, coardele altoi trebuie tăiate şi împa Medicii şi agenţii veterinari, trebuie să
pe varietăţi. Soiurile chetate în vederea stratificării.
rile, pentru ca fruc albe trebuie culese urmărească cu atenţie dacă *se află cazuri
separat de cele negre. Tot acum, se recomandă să se continue
tele să poată fi cu De asemenea, strugu cu desfundarea terenurilor pentru plantaţii de tuberculoză la animale. De asemenea,
noi de vii şî pepiniere şî sa se continue cu
lese cu nifna şi puse Irebuie să vaccineze animalele contra an
în coşuri, care pe traxului, unde această boală a fost semna
margine să aibe paie lată în ultimii ani.
pentru a se evita lo-
virea lor. •1
Fruciele recoltate trebuie clasate pe va rii din viţa hibridă transportatul bălegarului pentru îngrăşniea Pasai !Ic în această lună sc vot vaccina
rietăţi şi calităţi, iar cele găsite. alterate trebuie separaţi de terenurilor plantate cu vii. peniiu combate-tea pestei avîşre.
