Page 8 - 1955-10
P. 8
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 5ÎŞ
ai1SSSSSSSSSSSSSSgBgEggŞggBSB!
ŞASE ANI DE LA PROCLAM AREA R. D. GERMANE Recepţie ele gala Răspunsul lui N. S. Hruşciov
Oamenii mun—cir i. d^ in R. .D. “Germană îşi construiesc oferita de ambasadorul la o întrebare a unui corespondent
R. R. Chineze la Moscova,
ou entuziasm tînărul lor stat Liu Siao al ziarului „Pravda‘4
ORAŞUL METALURGIŞTILOR aprovizionarea industriei cai energie elec* In domeniul industriei carbonifere s-au MOSCOVA (Agerpres). TASS transmite: MOSCOVA (Agerpres). TASS transmite răspunsul lui N. S. Hruşciov te o
Cu prilejul celei de a 6-a aniversări a întrebare a unui corespondent al ziarului „Pravda“.
In apropiere de oraşul Fnankfuirt-pe- trioă se îmbunătăţeşte tot mai mult. făcut mari investiţii. Pentru construirea proclamării Republicii Populare Chineze, la
Oder se înaltă corpurile de clădiri ale unei Sporeşte puterea vechilor centrale elec fabricilor de brichete şi a unor noi excava 1 octombrie, ambasadorul extraordinar şi întrebare: In legăt-uiră ou faptul că în unele ziare franceze au apărut diferite
mari. întreprinderi metalurgice — comibi- toare au fost alocate în cursul anului 1954 plenipotenţiar al Republicii Populare Chi ştiri referitoare 1a declaraţia dvs. privitoare la Africa de Nord făcută în cadrul con
natul „I. V. Statin1’, — una din cele mai trice din R.D. Germană şi se construiesc multe milioane de mărci germane. La ex neze în U.R.S.S., Liu Siao, a oferit o re vorbirii ou delegaţia parlamentară franceză, n-aţi putea oare expune esenţa acestei
tinere întreprinderi metalrjtngicte din Re altele noi. Una din acestea se construieşte ploatările carbonifere la zi din Klebtwitz, cepţie de gală. probleme ?
publica Democrată Germană. Construirea în satul Tnattendorf, de pe malul rîului din bazinul carbonifer Senftenberg, pre La recepţie au participat L. M. Kagano-
combinatului a început ou mai puţin de Spree. cum şi te minele Grosszcasen şi Slchleenhain viei, G. M. Malenkov, M. G. Pervuhin, Răspuns : Referindiu-mă la problema evenimentelor din Africa de nord, am avut
cinici and în urmă. In prezent, la combinat din bazinul carbonifer Borna, au fost tri M. Z. Saburov, M. A. Suslov, D. T. Şepi- şi am în vedere în primul rînd faptul Că U.R.S.S. nu se amestecă în treburile interne
lucrează 6.000 de persoane. Şase furnale Primii constructori — sosiţi 1a Tratiten- mise excavatoare cu lingură cu o capaci lov; P. P. Lobanov şi V. A. Malîşev — ale altor state şi că rezolvarea justă a problemei menţionate poate fi aflată ţinîmdu-s9
dau metal pentru construloţiia paşnică. Aiici dorf anul trecut — au găsit aici un teren tate de 1 m.c. care au permis ca în pri vice-preşedinţi ai Consiliului de Miniştri al seama, fireşte, de drepturile legitime şi interesele naţionale ale popoarelor U n i u
sînt mecanizate toate procesele de pro nisipos şi ruinele unei vechi centrale elec mul trim estru al anului 1955 planul să U.R.S.S.; A. Sarîev — vicepreşedinte al nii Franceze.
ducţie — începând eu descărcarea vagoa trice. De refacerea ei nici nu putea fi vor fie depăşit ou 4,2 1a sută 1a exploatările Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S.;
nelor ou minereuri şl cocs şi terminând ou bă. In locul ruinelor trebuia să se Con cărbunelui şi cu 2,2 1a sută la fabricarea A. P. Volkov, preşedintele Sovietului Uniu Poziţia poporului sovietic — poziţie de sprijin moral şi simpatie faţă de aspi
încărcarea pe platforme a fontei finite. struiască un gigant ai industriei energetice brichetelor. nii al Sovietului Suprem al U.R.S.S.; mi raţiile de eliberare narţională ale popoarelor — este de mult cunoscută şi, după cum
modeme. Puterea primelor două grupuri niştri ai U.R.S.S., mareşali ai Uniunii So cred, nrr are nevoie de lămuriri speciale.
In ultimul timp, metalurgiştii combina electrogene ale centralei electrice „Trait- DEZVOLTAREA TRANSPORTULUI vietice, amirali, generali şi alte persoane
tului au obţinut mari succese. In primul tendorf“ este de 450.000 kw. Aceasta va fi FEROVIAR oficiale. Adunarea tineretului moscovit consacrată
semestru al anului 1955, producţia de fon una din cele mai mari centrale electrice La recepţie au participat de asemenea celei de a 6-a aniversări a R. P. Chineze
tă a crescut cu aproape 90 de tone pe zi din întreaga Germanie. Căile ferate germane care au avut mult ambasadori extraordinari şi plenipotenţiari,
in comparaţie ou perioada Corespunzătoare de suferit de pe urma războiului au tre trimişi extraordinari^ şi miniştri plenipo MOSCOVA (Agerpres). — TASS trans instituţiile de , învăţământ superior din
a anului trecut. In acelaşi interval de Pentru executarea lucrărilor de con buit să fie reconstruite în bună parte. Ini tenţiari, însărcinaţi cu afaceri ad-interim a mite : Moscova. Ei au fost salutaţi cu căldură de
timp oţelaril au redus consumul de coos strucţie s-a prevăzut uin termen scurt. Unii 1945, mai bine de jum ătate din numărul numeroase state străine. Popraekov, student la Institutul de ingineri
cu o cantitate în valoare de peste 1.000.000 din vechii specialişti nu credeau în rea vagoanelor de călători şi de marfă erau La 1 octombrie a avut loc în aula Uni feroviari din Moscova, de Kemarskaia,
de mărci. litatea acestor planuri. A sosit timpul când avariate, iar cele mai importante linii fe Ambasadorul Liu Siao şi L. M. Kagano- versităţii de Stat din Moscova de pe Coli artistă a Teatrului muzidal „Stanislavski
şi ei au trebuit să-şi schimbe părerea. U- rate erau impracticabile, materialul rulant, viei, prim-vicepreşedinte al Consiliului de nele Lenin o adunare a tineretului din şi Nemirovici-Dancenko“. Au rostit de a-
In apropiere de combinat s-a înălţat niunea Tineretului Liber German a luat parcul de locomotive era de asemenea în Miniştri al U.R.S.S., au rostit scurte cu- Moscova, consacrată celei de a 6-a aniver
noul oraş muncitoresc Stalinstadt. Deşi suib patronajul său construcţia centralei bună parte distrus. vîntări. sări a Republicii Populare Chineze. semenea cuvinte de salut studentul polonez
în vînstă de numai patru ani, în acest electrice şi a declarat-o şantier al tine Trodianowski şi Ma Kîn, reprezentantul al
oraş au fost create şcoli, un Cinematograf, retului. Pe baza foilor de dram eliberate In cursul primului plan cincinal au fost In cadrul recepţiei a avut loc un concert Studentul chinez Siiu Bao-ven a prezen
o fabrică de pline, un combinat de carne. de Uniunea Tineretului Liber German, din create toate premizele pentru reconstruc dat de artişti ai Republicii Populare Chi tat un raport. El a vorbit despre viaţa tineretului din Republica Democrată Viet
Stalinstadt creşte şi se extinde pe zi ce toate colţurile R. D. Germane au sosit la ţia radicală a căilor ferate, pe baza ştiinţei neze. tineretului din marea Chină, oare partici nam.
trece. In curînd va fi înfrumuseţat cu noi TnaittendoPf sute de tineri plini de entu înaintate şi a tehnicii modeme. pă activ la construirea socialismului în
bulevarde bine amenajate. In oraş se vor ziasm. Recepţia a decurs într-o atmosferă de ţara sa. După festivitate, echipa de artişti amar
construi un palat de cultură şi un sta Iniţiativele inovatorilor şi fruntaşilor din deosebită cordialitate, căldură şi prietenie.
dion sportiv. Clădirea centralei electrice „Tratten- transportul feroviar au contribuit într-o La adunare au participat de asemenea tori ai studenţilor sovietici şi chinezi a
donf-3“ mai este încă înconjurată de mare măsură ca î-n perioada 1946-1954 ca tinere şi tineri chinezi care studiază te dat un concert.
schele. Ici colo lucesc scânteile etteetro-su- pacitatea de încărcare zilnică a vagoane
durii dar în sala de maşini bate deja ini lor de marfă să crească în medie în pro „Trebuie să ne cunoaştem bine în toate domeniile,
porţie de 284,3 la sută, iar Consumul de la orice nivel şi prin orice mijloace“
UN COMBINAT RENĂSCUT ma centralei electrice — prima turbină care cărbune să scadă în aceiaşi perioadă cu
DIN RUINE furnizează curent industrial. 42 te sută. Tumuisul vagoanelor a fost re
dus cu 33 la sută.
Montarea adestei turbine a fost termi
Combinatul chimic „Waltsr Ulbricht“ nată înainte de termen. Recent a avut loc Interviul acordat ziarului „Sovietskaia Kuifura" de C, Smith, directorul Fondului najional
al artelor din S. U. A., care vizitează Uniunea Sovietică
este bine cunoscut nu numai în R. D. Ger punerea în funcţiune şi a celei de a doua
mană, ci şi peste hotarele ei. El este una turbine. Toate aceste turbine au fost pro
din cele mai mari întreprinderi chimice duse de întreprinderea pop dară ..Bong- In vederea dezvoltării continue a tran
din Eulropa. man Borsig". sportului feroviar se iau măsuri pentru in MOSCOVA (Agerpres). muzeele din S. U A. ar putea fi expuse dent, profesorul Nils Bohr din Danemarca,
Ziarul „Sovietskaia Kuliura" publică un 80—100 capodopere ale artei plastice ruse compozitorul Jean 'Sibelius din Finlanda şl
Destinul combinatului „Walter Ulbricht“ REALIZĂRI DIN INDUSTRIA troducerea pe scară largă a unei tehno interviu acordat corespondentului acestui şi străine din diferite perioade care se află alţii; toţi aceştia au spus că noi trebuie
este similar cu cel al multor altor între CARBONIFERA logii noi. ziar de Carlion Smith, directorul Fondului în muzeele sovietice. La rîndul nostru, noi să facem mulf pentru a birui părerile gre
prinderi din R. D. Germană. El fusese dis naţional al artelor din S.U.A., care vizitea am cerut unora din universităţile şi mu şite pe care le avem unii despre alţii şi
De foarte mare importanţă este constru ză U.R.S.S. la invitaţia V.O.K.S. zeele noastre să strîngă o colecţie din cele unele atitudini care au apărut după ulti
— Scopul vizitei mele, a spus d-1 Smith, mai bune opere ale artei americane şi străine mul război, in perioada aşa zisului „răz
trus, secţiile sale fiind transformate în Dezvoltarea economiei naţionale a R.D irea de noi locomotive şi vagoane cu o este de a contribui la îmbunătăţirea înţe oentru a fi trimise în ţara voastră. boi rece".
grămezi de ruine şi fier vechi. Germane a pus în faţa industriei carboni capacitate mult mai mare. In special se legerii intre popoarele U.R.S.S. şi S.U.A. şi
fere sarcini din ce în ce mai mari. Pentru pune accentul pe Construirea unor noi ti de asemenea, fireşte, de a mă documenta Mă interesează în primul rînd arta popu — In Statele Unile ale Americif, a spus
Acela care a văzut aceste dărâmă îndeplinirea acestor sarcini au fost intro puri de locomotive Diessel de o înaltă ca asupra dezvoltării culturii şi artei sovie lară, ţara d-voastră constituind cel mai în continuare d-l Smith, mai există anumite
turi l-ar fi fost greu să creadă că într-un duse metode înaintate de muncă, iar mi pacitate. Totodată, parcul vagoanelor de tice în ultimii 17 ani, adică în perioada mare tezaur din lume în ce priveşte acea piedici în calea spre un schimb liber. In
termen atât de sCurt combinatul va pu nele au fost înzestrate cu cele mai mo marfă va fi completat cu platforme a că care a trecui de la ultima mea vizită în stă artă, a declarai d-l Smith. decursul ultimilor 10 ani, în S.U.A. s-au
tea fi ridicat din ruine. Dar mâinile har deme maşini şi utilaje. ror capacitate de încărcare va varia între Uniunea Sovietică. Pînă atunci am vizitai adopiat „legi anticomuniste" printre care
nice ale muncitorilor germani l-au rea 40 şi 60 de tone. Noile platforme vor fi ţara voastră de şase ori. Fondul naţional al artelor, a spus în con legi care cereau un regim special pentru
dus repede la viaţă. In prezent, toate sec La unele m-ine, vechile maşini au fost prevăzute şi ou instalaţii moderne de des Misiunea mea este, printre altele, de a tinuare d-l Smith. are în 28 de ţări 250 toate persoanele care vin în S.U.A. Acum.
înlocuite ou maşini modeme pentru a cărcare. stabili posibilitatea unui schimb cultural de consilieri din rîndurile unor eminenţi insă, cînd ambele părţi se pronunţă pentru
ţiile combinatului au fost reconstruite şi face faţă noilor sarcini sporite. Astfel, un între ţările noastre, precum şi a unul oameni de artă şi cultură. necesitatea unui schimb, sînt necesare pro
număr de excavatoare cu lanţ portcupe şi îmbunătăţirea Construcţiei vagoanelor schimb de vizite ale amatorilor de artă din babil unele reveniri în acest domeniu. Pen
înzestrate cu cele mai modeme utilaje. excavatoare ou lingură modernizate au de călători a început, prin construirea de S.U.A. în U.R.S.S. şi din ţara voastră la La întrebarea mea adresată unora din ei, tru aceasta însă este nevoie de timp. De
sporit producţia în proporţie de 25 la sută. vagoane de călători cu etaj. noi. Aceste vizite trebuie să aibă loc în în ce fel s-ar putea închega mai bine re aceea trebuie să avem răbdare.
La combinat se desfăşoară pe scară lar mod regulai în ambele direcţii. Considerăm laţiile prieteneşti între răsărit şi apus, ci
întreprinderile constructoare de maşini In prezent se lucrează la electrificarea că importanţa unui asemenea schimb este şi-au spus părerea. Astfel, cunoscutul istoric Trebuie să ne cunoaştem bine noi, a spus
gă întrecerea în muncă. Ea a devenit for din R. D. Germană au produs noi tipuri celor mai importante noduri de oale fe englez prof. Arnold J. Tonbey a spus că
de excavatoare pe şenile de mari propor rată. foarte mare. „trebuie să aruncăm pun,ţi spre Uniunea în încheiere d-I Smith, şi să ne împărtăşim
ţa care a făcut ca această uzină să se ţii şi excavatoare cu lingură, iar în pre Ne interesează un schimb de expoziţii de Sovietică“.
zent lucrează la asamblarea altor agrega De asemenea în viitorul .apropiat se vor cu sinceritate părerile. Trebuie să ne cu
numere printre întreprinderile fruntaşe ale te ce vor fi folosite în vederea mecanizării lua măsuri pentru mărirea capacităţii de artă; a spus Iri continuare d-1 " Smith. In Aceeaşi idee a exprimat-o şi prof. Karl
industriei carbonifere. La exploatarea car manevrare în staţii şi pe liniile ferate, prin noaştem bine în toate domeniile, la orice
republicii. In cursul întrecerii, iniţiativei boniferă la zi diirn Weitznitz a fost insta folosirea unor instalaţii modeme de sem Jung, psiholog elveţian; cunoscut în Occi
lat un nou tip de excavator pe şenile, nalizare şi prin radioflcare. nivel şi prin orice mijloace.
în muncă a muncitorilor s-au deschis noi oare depăşeşte capacitatea vechiului exca
vator în proporţie de 200 la sută. Datorită dezvoltării continue a tehni
orizontali Colectivul luptă cu perseveren cii, vor lua fiinţă servicii de dispeceri care
La minele din Zipsendorf şi Wetznitz vor asigura o bună circulaţie a trenurilor.
ţă pentru creşterea continuă a productivi
au fost mecanizate o serie de munci, ceea înlesnirile în domeniul cultural şi ob
tăţii muncii. In această direcţie un roi im ce uşurează în mare măsură munca fizi ştesc acordate feroviarilor au sporit de
că a minerilor, mărind în acelaşi timp asemenea şi în deosebi după 1950, oînd a
portant îl joacă mişcarea raţionalizatorilor productivitatea muncii. Astfel, o macara
pe şine instalată la una diin aceste mine fost adoptat un decret special în această
şl inJovaitorilor, al căror num ăr se ridică înlocuieşte munca a 15 oameni.
privinţă. In prezent, feroviarii din R. D.
la 4.000. .............-........ •••- ¦ Pentru a uşura munca grea a mineri
lor, guvernul R.D. Germane a luat hotă- Germană au la dispoziţie 21 de cămine
Faţă de anul 1948, producţia combinatu rîrea de a meoaniza procesele de produc
culturale, 810 cluburi, 11 oase de odihnă,
lui 3 crescut de patru ori. In această pe Tratativele de la Teheran Declaraţia guvernului cehoslovac
rioadă salariul muncitorilor a crescut în 130 de camere de odihnă pentru femei,
medie cu 65 ia sută. A crescut considera dintre preşedintele Turciei îrt legătură cu acordul comercial cehoslovaeo-egiptean
bil şi productivitatea muncii. 19 policlinici, etc.
şi şahul Iranului PRAGA (Agerpres). — CETEKA Acordul cehoslovaeo-egiptean a fost în
La baza acestor realizări stau năzuinţele transmite declaraţia guvernului cehoslo cheiat în baza dreptului inalienabil al sta
. TEHERAN (Agerpres). — TASS trans vac în legătură cu acordul comercial telor suverane de a încheia acorduri co
patriotice ale muncitorilor, inginerilor şi mite : c'ehoslovaco-egiptean. respunzătoare intereselor lor juste şi nele-
tehnicienilor de a Contribui prin munca gate de nici un fel de condiţii.
lor La întărirea economică şi politică a După cum anunţă săptămânalul „Ette- Recent, între guvernul Republicii Ceho
R.D. Germane, în oare ei văd bastionul de laate Hafteghi“, între Bayar, preşedintele slovace şi guvernul Republicii Egiptene a Guvernul cehoslovac a încheiat acest a-
nădejde al luptei poporului german pentru Turciei ,care a vizitat Teheranul şi pri fost încheiat un acord comercial în baza cord în cadrul unor relaţii comerciale nor
pace şi unitatea Germaniei. mul ministru al Iranului au avut loc tra căruia Cehoslovacia se obligă să livreze male, luând în considerare politica de in
tative ample în problema aderării Iranu Egiptului echipament militar importînd în dependenţă naţională dusă de guvernul
ŞANTIERUL TINERETULUI ţie. Astfel au fost puse la dispoziţia mi La Dresda s-a inaugurat recent o nouă lui la pactul Orientului Mijlooiu. schimb bumbac, orez şi alte produse egiptean şi ţinînd seama de dreptul său
După încheierea acestui acord a fost de legitim de- a achiziţiona mijloacele nece
„TRATTENDORF" nerilor 50 de transportoare blindate, da clădire a şctolii tehnice feroviare, oare va Ziarul „Poşte Tehran" declară de ase clanşată o violentă campanie avînd în pri sare pentru asigurarea capacităţii de apă
menea că preşedintele Turciei şi persoa mul rînd scopul de a obliga prin presiuni rare a ţării sale.
In urmă cu doi-trei and, centralele elec torită cărora producţia a crescut cu 30 — permite unui număr de încă 1.000 de stu nele care l-au însoţit au dus tratative cu guvernul egiptean să anuleze acordul în
trice a R.D. Germane nu puteau satisfa 60. la sută, predum şi un mare număr de denţi să urmeze cursurile acestei şcoli. conducătorii Iranieni pentru aderarea Ira cheiat cu Cehoslovacia. Guvernul cehoslovac, respingînd în mod
ce în întregime nevoile economiei naţio scrapere’ şi încărcătoare mecanice care au Clădirea a fost construită în decurs de 17 nului 1a blocul Orientului Mijlociu şi „au' principial amestecul de orice natură în
îndemnat“ Iranul să participe te el. Ade In legătură cu aceasta, guvernul ceho relaţiile normale dintre state suverane, va
nale ce se dezvolta impetuos. In prezent, uşurat în mare măsură munca minerilor. luni. rarea Pakistanului la pactul turco-irakian slovac consideră necesar să declare urmă îndeplini întocmai obligaţiile sale de-
într-un moment cînd preşedintele Tur toarele : curgînd din acordul cehoslovaeo-egiptean.
In preajm a deschiderii parlamentului francez ciei se află în Iran, afirmă ziarul, „a fost
o manevră întreprinsă pentru a determina
Brave divergenţe de opinie în rîndurile cercurilor politice franceze Iranul să adopte mai repede o hotărâre în Primul minisfru Naser despre importanţa pentru Egipf
în chestiunea rezolvării problemelor Africii de nord această problemă“.
a acorduui cu Cehoslovacia
Revista „Tehrane Mossava“ anunţă că
PARIS (Agerpres). — Faure a arătat în continuare că prima pletă a Algeriei în Franţa“ şi că pentru re preşedintele Turciei a invitat oficial pe CAIRO (Agerpres). — TASS trans joşi şi devotaţi, gata de sacrificii. Dar am
După cum relatează ziarele pariziene, în serie de reforme prevăzute sînt prezentate zolvarea problemei algeriene „trebuie gă şahul Iranului să viziteze Turcia şi că şa mite : simţit amărăciune şi dezamăgire din cauza
ultimele zile, în legătură cu apropiata re spre examinare Adunării Algeriene, care, sită o altă formulă”. Totodată, o serie de hul a acceptat invitaţia. lipsei de arme, cauzată de dominaţia şi
luare a lucrărilor parlamentului francez (a după cum se ştie, este alcătuită din două ziare apropiate de cercurile guvernamentale Potrivit relatărilor presei, 1a 2 octom influenţa străină“.
oărui sesiune urma să înceapă la 4 oc colegii — „francez" şi „musulman“. au sprijinit acest plan. întrevederea dintre brie primul ministru al Egiptului, Gamal
tombrie), în cercurile politice franceze s-au Abdel Naser, a rostit 1a şcoala militară In continuare, Naser a sp u s: „In pre
agravat divergenţele privind mijloacele de Totuşi, după cum a anunţat agenţia Poziţia* partidelor şi grupărilor politice Ciu En-lai şi Pieiro Nenni din Cairo un disours în care s-a ocupat de zent se face o mare zarvă în legătură cu
rezolvare a problemelor Africii de nord. France Presse, la 26 septembrie, majorita franceze în problema algeriană diferă de hotărîrea guvernului egiptean de a cum acordul nostru cu Cehoslovacia Auzim
După cum subliniază observatorii ziarelor tea colegiului musulman (42 de deputaţi asemenea considerabil. Unele dintre ele PEKIN (Agerpres). — China nouă păra armament din Cehoslovacia. Au fost mult vorbindu-se despre un pretins echi
pariziene, deşi Ben Arafa a părăsit la 1 oc din 60), „a înştiinţat că respinge politica sprijină politica guvernamentală, altele pro La 30 septembrie, Ciu En-lai, premie de faţă membri ai Consiliului revoluţionar libru de forţe. Această manevră are drept
tombrie teritoriul Marocului, grave dificul de unire a Algeriei cu Franţa şi planul de pun planuri proprii de reglementare a pro rul Consiliului de Stat al R. P. Chineze, de conducere, miniştri, reprezentanţi di scop să ne ţină sub control. Ele (puter'ie
tăţi împiedică reglementarea problemei ma reforme propus de Sousielle“. Rezoluţia »- blemei algeriene. l-a primit pe Pietro Nenni, vicepreşedinte plomatici ai ţărilor arabe acreditaţi în occidentale — N.R.) nu au în vedere o a-
rocane, reglementare stabilită la Aix-les- cestor deputaţi, după cum a comunicat a- al Consiliului Mondial al Păcii, preşe Egipt, ofiţeri superiori, precum şi absol devărată menţinere a echilibrului de forţe,
Baîns. Chiar şi în prezent rămîne nerezol genţla France Presse, condamnă „represiu După cum s-a subliniat într-o recentă dinte al Comitetului italian al partizani venţi şi elevi ai şcolii militare. tot aşa cum nu au în vedere nici preocu
vată problema creării unui Consiliu de re nile oarbe care au fost dezlănţuite împo declaraţie a Partidului Comunist Francez, lor păcii şi secretar general al Partidului parea pentru o pace adevărată. Ele nu vor
genţă •, în afară de aceasta, urmează să fie triva unui număr considerabil de nevino acesta stăruie asupra promovării în Maroc socialist italian. In discursul său Naser a subliniat deo decît să ne ţină sub controlul şi domina
constituit un nou guvern marocan, ale că vaţi şi înseamnă aplicarea principiului res şi Algeria „a unei politici bazată pe res Ciu En-lai şi Pietro Nenni au avut un sebita importanţă pe care o are pentru ţia lor. Ele ştiu că dacă vom putea ob
rui portofolii sini disputate de diferite par ponsabilităţii colective faţă de populaţia pectarea aspiraţiilor popoarelor la libertate schimb de păreri asupra problemelor pri Egipt acordul ou privire 1a cumpărarea ţine armament la alegerea noastră, vom
tide şi grupuri. lipsită de apărare din Algeria“. In conti şî independenţă, a unei politici care să ţină vind situaţia internaţională şi relaţiile de armament. încheiat cu Cehoslovacia în fi într-adevăr liberi în deplinul sens al
nuare, în rezoluţie se spune că „aşa-zisa seama de adevăratele interese ale Franţei, dintre China şi Italia. condiţii pur comerciale, acestui cuvînt... Ele înarmează Israelul şi
Presa pariziană acordă de asemenea o politică de unificare cu Franţa este în pre care nu coincid cu interesele colonialişti ne lipsesd de posibilitate de a obţine ar
mare atenţie gravelbr divergenţe din cercu zent perimată“ şi că majoritatea covîrşl- lor". „Faptul că în prezent, a spus Naser, ob mament. Ele vor oa noi să fim slabi, su
ţinem armamentul necesar nouă, consti puşi şi la cheremul lor...“.
După cum anunţă presa franceză, cbîar tuie o cotitură în istoria Egiptului. Egip
tul n~a dus niciodată lipsă de oameni cura
rile politice franceze în problema algeriană. toare a populaţiei Algeriei îmbrăţişează cau înainte de deschiderea sesiunii Adună
rii Naţionale, mulţi deputaţi au adre Lucrările celei de a Vll-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale a R.P.R.
In cadrul unui recent discurs rostit Ia za naţională a Algeriei.
posturile de radio, şeful guvernului fran După adoptarea acestei rezoluţii, guver sat interpelări guvernului în problemele (Urmare din pag. l-a) Propunerea tov. C. Pîrvulescu este pri decurg din faptul că plenara Comitetului
cez, Edgar Faure, a declarat: „Scopul nos natorul general Sousielle a anunţat amîna- Africii de nord. Unele ziare susţin că din ca ministru al Comerţului Interior a tov. mită de deputaţii Marii Adunări Naţio Central al P.M.R., ţinînd seama de necesi
tru este de a face ca Algeria să devină în rea sesiunii Adunării Algeriene. Aceasta a cauza divergenţelor în problemele Africii de Ştefan Voitec, ediberînd din această func nale cu mare însufleţire. Toţi se ridică în tatea întăririi continue a rolului conducă
cel mai scurt timp o parte integrantă a provocat un nou val de polemici în coloa nord, situaţia actualului guvern francez a ţie pe tov. Mirc'ea Oprişan, oa preşedinte picioare şi ovaţionează îndelung. tor al Partidului, l-a ales pe tovarăşul Gh.
Franţei, avindu-sc în vedere specificul în nele presei şi în cercurile parlamentare. devenii şubredă. In legătură cu aceasta, ai Comitetului de Stat al Planificării a Gheorghiu-Dej, în funcţia de prim-secre-
domenii ca de pildă limba şi religia..." Aşa, de pildă, ziarul „Franc-Tireur“ a de ziarul „Combat" scrie că „doar perspectiva tov. Alexandru Bîriădeanu, oa ministru al Marea Adunare Naţională, în unanimi tar al Comitetului Central al P.M.R.
Faure a propus să se acorde algerienilor clarat că „aproape întreaga populaţie a Al plecării lui F.dgar Faure la Moscova poale Finanţelor a tov Manea Mănesou, ca mi tate, a ales pe tovarăşul Gh. Gheorghiu-
aceleaşi drepturi ca şi cetăţenilor francezi. geriei se opune planurilor de integrare com salva Adunarea Naţională de criză”. nistru al Industriei Alimentare a tov. Dej membru al Prezidiului Marii Adunăr Sesiunea a ales în funcţia de preşedinte
Constantin Teodora. Naţionale. al Consiliului de Miniştri al R.P.R. pe to
La Cairo au început lucrările sesiunii ordinare varăşul Chivu Stoica şi a aprobat o se
a Consiliului Ligii ţărilor arabe Celelalte ministere vor fi conduse de Din însărcinarea Consiliului îm puterni rie de alte schimbări in componenţa gu
actualii miniştri. ciţilor, deputatul Emil Maz-ilu a propus vernului.
CAIRO (Agerpres). TASS transmite: mei şedinţe, Consiliul s-a pronunţat în una sar în Interesul asigurării securităţii Egip ca membru în Prezidiul Marii Adunări
La 1 octombrie, la Cairo şi-a început lu nimitate pentru sprijinirea deplină a poli tului. Consiliul a condamnat încercările pu Marea Adunare Naţională a aprobat Naţionale pe tov. Constantin Paraschives- Să muncim cu toţii pentru a aduce o
crările sesiunea ordinară a Consiliului Li ticii naţionale urmai a - de primul ministru terilor occidentale de a se amesteca în tre cererea deputaţilor Nicotee Ceauşescu şi du-Bălăceanu, deputat al circumscripţie: contribuţie activă 1a aplicarea fermă a po
gii ţărilor arabe. al Egiptului, Naser, în problema înzestră burile interne ale Egiptului şi de a exer Limba Chişinevschi, de a fi eliberaţi din electorale Rimnicu-Sărat, regiunea Ploeşti. liticii partidului şi statului democrat-popu
După cum relatează presa, în cadrul pri rii armatei egiptene cu armamentul nece cita presiuni asupra acestei ţări. funcţia de membri ai Prezidiului Marii Propunerea a fost votată în unanimitate lar, politică de construire a socialismului
Adunări Naţionale. şi de apărare a păcii“.
Tov. C. Pîrvulescu, preşedintele Marii
Preşedintele Marii Adunări Naţionale, Adunări Naţionale, a rostit apoi cuvîntul Cu aceasta lucrările celei de a 7-a se
tovarăşul C. Pîrvulesou a propus alegerea de închidere a sesiunii: siuni a Marii M orăip Naţionale au luat
tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej ca membru
al Prezidiului Marii Adunări Naţionale. „Tovarăşi deputaţi şi deputate, sesiunea sfîrşit.
noastră a luat hotărâri ’importante care (Agerpres).
Redacţia şi Adm, ziarului str, 6 Martie, nr, 9 Telefon: 188*189. Taxa plătită In numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale B.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 '-- Tiparul Inlrepr. Poligrafică de Stat DBVA'.