Page 1 - 1955-11
P. 1
PROLETARI DIN TOATF TARILE UNIŢI-VA!
IN A C E S T N U M Ă R :
Crăciunescu Ş te fa n : -Cum am reuşit Pintea Dragomir: întovărăşirea aduce acţiunea de combatere a Lyman-
să realizez planul de achiziţii şi de belşug de recolte (pag- 2-a) triei (pag. 3-a)
desfaceri (pag. 2-a) — Viaţa de partid: Munoa pentru A. Păduraru : La mina Urioani trebuie
Cazan Nicolae: Unele probleme ale transformarea socialistă a agricul lichidate lipsurile (pag. 3-a)
colectivului sportiv „Minerul“ Pe- turii trebuie intensificată (pag. 3-a) — Luna prieteniei romlno-sovietice:
(pag. 2-a) Bodea I. şi lacob T .: Să intensificăm Roade ale marii prietenii (pag 4-a)
— sprijin In cinstea zilei de 7 Noiembrie şi a Congresului partidului
în îndepiinfrea sarcinilor noastre la sate
Practica muncii a dovedit nu odată im acei care fac uz de ea nu sînt altceva de Colectiviştii din Miercurea Rezultat al muncii lor Pe drumul îndeplinirii
portanta deosebită ce o are activitatea cul cît oameni cu un cîmp de vedere extrem de
turală in procesul de îmbunătăţire continuă îngust, unilateral, care lucrează pe apucate, au terminat însămînţările La nîhîa Anlnoasa minerul şef de riu de 3.329 lei. Salarii cuprinse între angajamentelor
a muncii la sate. Rodul bogat, cules an repezindu-se dezorientaţi cînd la o proble grupă Praţa Gherasim a primit în 1.790—2.950 lei, au realizat şi minerii
de an de către gospodăriile agricole colec mă, cînd la alta şi ajungînd astfel ca pînă Folosind cu pricepere utilajele în timpul una octombrie un salariu de 3.146 Palotai Ilie, Tucaciuc Mihai, Barz ???
tive, a devenit deja un fapt cunoscut de că la capăt să nu poată rezolva nici una com prielnic însămînţărilor, colectiviştii din G.A.C lei, iar minerul Nagy Carol un sala Gheorghe, Moldovan Vasile şi alţii de Oamenii muncii din întreprinderile indu
tre toată lumea. De asemenea, nu puţine plect. Aceştia în loc să folosească în perma .Steagul roşu" din comuna Miercurea, raionul la mina Aninoasa. striale ale regiunii noastre se străduiesc să
sînt cazurile cînd ţărani colectivişti, ţărani nenţă, multiplele forme de activitate cultu Şebeş, au terminat în ziua de 30 octombrie dea viaţă angajamentelor luate in cinstea zi
cu gospodării individuale, aplicînd în lucra rală, pentru susţinerea sarcinilor fiecărei pe suprafaţa planificată pentru însămînţarea Premii de miner fruntaş lei de 7 Noiembrie şi a celui de ai II-lea
rea ogorului lor, metode înaintate, au reu- rioade in parte, se mulţumesc să spună că griului şi orzului. Au fost însămînţate 100,75 Congres ai P.M.R. Folosind mai bine maşi
, şit să obţină recolte deosebit de bogate. acum „nu există timp“ pentru aşa ceva, că ha cu grîu şi 5,75 ha cu orz. Datorită faptului că timp de trei Premii cuprinse intre 617-861 lei au nile şl uneltele, aplicînd metodele avansate
acum, trebuie rezolvate cutare sau cutare luni de zile consecutiv, au obţinut de primit şi minerii Horvat Sigismund, in muncă cu ajutorul cărora s-a îmbunătăţit
Toate aceste succese, obţinute în lupta probleme mai „serioase". Ei nu vor să în Printre cei harnici se numără colectiviştii:
pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al ţeleagă că pentru a rezolva aceste cutare Cacoveanu Nicolae, Senbet Ecaterina, Roth păşiri medii de peste 40 la sută, mi Sorady Francisc, Debuceanu Simion,
ţărănimii noastre muncitoare, nu sînt re sau cutare probleme mai „serioase", trebuie Adartin şi alţii. nerii Biro Emeric şi Bogdan Gheor Suciu Vasile şi alţii. In total la mi
zultate intîmplătoare. Dimpotrivă, ele apar să acţioneze pe toate fronturile şi că mal
ca o urmare firească a noilor posibilităţi ales pe frontul muncii culturale nu se poate Şi-au îndeplinit angajamentul ghe de la Vulcan au primit premii de na Vulcan, în luna trecută, s-au plă
de care muncitorii ogoarelor se bucură as acţiona cu succes decît mergînd neîntrerupt,
tăzi în ţara noastră. Niciodată aceştia nu cu perseverenţă şi mereu la curent cu sar Ţăranii muncitori, Igna Nicolae, Groza miner fruntaş de 863 lei şi respectiv tit premii de miner fruntaş în valoa randamentul, muncitorii au reuşit să obţină
au avut la îndemîna lor atîta sprijin ma cinile perioadei. Ei uită se vede treaba că, Petru, Bocănici Petru, Bodea Adam şi alţii,
terial şi cultural ca acum, nici cînd ei nu repertoriul formaţiilor artistice constituí din comuna Băiţa, au lansat o chemare la 700 lei re de 19.517 lei. rezultate frumoase în întrecere.
au fost îndrumaţi cu atîta grijă şf Interes drept oglinda muncii din comună şi că întrecere către toţi ţăranii muncitori din
ca în aceşti ani de viaţă nouă. Un mare dacă la un moment dat această oglindă le comună. In chemare se prevedea ca în cin La sfîrşit de lună Redăm mai jos cîteva din rezultatele do
număr de ingineri şi tehnicieni se află me lipseşte, sînt puşi în situaţia să meargă stea zilei de 7 Noiembrie, să fie terminate în-
reu în mijlocul lor. învăţîndu-1 necontenit strîmb, fără a cunoaşte cu claritate drumul. săminţările de toamnă pe întreaga comună. In cursul lunii octombrie, muncitorii nut şi brigăzile conduse de tovarăşii bîndite de muncitorii din industria uşoară.
cum să-şi îmbunătăţească metodele pentru dibuindu-1. A munci fără a avea mereu în de la secţia turnătorie de la uzina Ţipţer Ioan, Slavek Ioan II, Kelemen
a-şi uşura munca. faţă o privire de ansamblu, înseamnă a te însufleţiţi de această chemare, ţăranii „Victoria" Călan, au înregistrat urmă Dionisie şi altele, care au dat între ???
lăsa hărţuit cînd de un lucru cînd de altul, muncitori din Băiţa, au reuşit să realizeze toarele succese : echipa formată din 18-23 piese de larg consum peste
Căminele culturale, sînt astăzi focare din înseamnă să nu şti a munci, să nu şti în primii din raionul Ilia planul însămînţărilor tovarăşii Sauciuc Vasile şi Manea ,Filatura Lupetti‘
care să răspîndeşte mereu mai larg învăţă ce anume parte trebuie să te îndrepţi mai de toamnă, înainte cu 3 zile de termenul Ioan, au dat peste planul lunii trecute, plan.
tura nouă, ele au devenit pe drept cuvînt lo cu insistenţă. fixat. 38 buc. plite pentru sobe. Echipa tova Echipa tovarăşului Morarii Ioan de întregul colectiv al filaturii s-a angrenat
cul mult îndrăgit de ţăranii muncitori, in răşului Bogoş Martin, a dat 251 buc. înlr-o activitate vie pentru îndeplinirea anga
care aceştia se adună pentru a asculta po E cunoscut faptul că acum, în această In raionul Brad s-a terminat plite, cea condusă de tovarăşul Vasi- la secţia furnale şi-a depăşit sarcinile jamentelor luate. Arătîndu-şî dragostea faţă
veţe, pentru a-şi împărtăşi unul altuia me perioadă, în satele regiunii noastre forţele recoltatul culturilor de toamnă licâ Ioan. a dat 261 buc. plite peste planificate, cu 8,02 la sută. Acest suc de eliberaloarea noastră Uniunea Sovietică
todele de lucru. sînt îndreptate în spre sarcina terminării la plan. Frumoase succese au mai obţi ces se datoreşte faptului că aci se şi faţă de partid, oamenii muncii desfăşoară
timp a lnsămînţărilor de toamnă. Aceasta Ţăranii muncitori de pe ogoarele raionului munceşte după metoda sovietică Fili- larg întrecerea socialistă în vederea obţinerii
Recoltele frumoase de grîu, porumb, sau este chestiunea importantă ce se ridică la Rrad, s-au străduit in toamna aceasta să-şi de noi şî noi succese în producţie.
cartofi, obţinute de către o serie de gospo ordinea zilei şi pentru a o putea îndeplini siringă la timp recolta de pe cîmp. Nu do pov.
dării agricole colective ori de către ţărani cu succes trebuie susţinută prin toate for mult, ei au terminat de recoltat în întregime Realizările din perioada 1—25 octombrie
cu gospodărie individuală, sînt rezultatul mele de care dispunem. Se cere deci în mod suprafeţele ce le-au avut însămînţate cu Drapelul de secţie fruntaşă a . c. confirmă străduinţa depusă de harnicul
cu totul Imperios ca şi căminele culturale porumb, cartofi, sfeclă furajeră şi alte cul colectiv de aici în privinţa ridicării necon
atit al muncii neobosite şf entuziaste a ţă să îşi spună cuvîntul în această direcţie. turi. In întrecerea ce a avut loc între sec deplinească producţia globală în pro tenite a producţiei şi productivităţii muncii.
ţiile de valorificare a deşeurilor din porţie de 102,42 la sută, să mărească Planul fizic la fire a fost îndeplinit în
ranilor muncitori cît şi rezultatul ajutoru Brigăzile artistice de agitaţie trebuie să Primele comune din raion care au termi productivitatea muncii cu 4,75 la sută această perioadă în proporţie de 102%, faţă
dea programe îmbogăţite cu fapte potrivite nat cu recoltarea culturilor de toamnă, au cadrul întreprinderilor regiunii noas şi să îmbunătăţească indicele de ca de 101,5% cît a fost angajamentul, calitatea
lui material şl cultural pus de către pute acestei perioade. Cu ajutorul lor să fie evi fost: Baia de Criş şi Rişculiţa. S-au eviden tre, zilele trecute s-a decernat drape litate cu 2,75 la sută. Planul de li firelor a fost îmbunătăţită cu 3,6% faţă de
rea populară în permanenţă la îndemîna lor, denţiaţi ţăranii fruntaşi şi să fie satirizaţi ţiat în această muncă, ţăranii muncitori lul de fruntaşă din partea C.S.R. sec vrări a fost îndeplinit in proporţie de 1,5%, iar productivitatea fizică a crescut cu
sînt rezultatul unei intense activităţi des aceia care au rămas la coadă. Acest lucru Alexe Petru, Belei Petru, Zeriu Constantin, ţiei ce funcţionează la fabrica „Simion 161,78 la sută, iar suma economiilor 1,6% faţă de plan. Planul la sulfura de car
desigur, că e greu de înfăptuit în comune Niţă Cornel din comuna Bala de Criş şi ţă Bărnuţiu” din Sebeş, pentru rezulta bon a fost îndeplinit în proporţie de 127,5%'
făşurate de către căminele satelor noastre. ca Balşa, Zam, Mărtineşti sau în colţuri ranii muncitori Cean Simion, Olaru Nicolae, tele frumoase dobîndite în trimestrul la costuri se cifrează la 13 000 lei. faţă de 101%, cît a fost angajamentul.
roşii ca cele de la gospodăriile colective din Dragosin Nicolae, Bădău Gheorghe şi alţii, III al acestui an. Printre muncitorii fruntaşi se nu
Comune ca Geoagiu din raionul Orăştie, Ilia, Bretea Mureşană, Sîntandrei şl altele,- din comuna Rişculiţa. Numeroşi sînt muncitorii care şi-au depă
unde activitatea culturală este de mai mult In această perioadă de timp, mun mără tov. Nemeth Valeria cu o depă şit sarcinile de plan. Cele maî frumoase re
Cristur din raionul Hunedoara, Toteşti din timp întreruptă, unde nu se găseşte „timp" Cu planul anual îndeplinit citorii secţiei de aici au dat importante şire de normă de 40 la sută. Poman zultate le-au obţinut depănătoarele de sculurî
cantităţi de bunuri de larg consum Nicolae cu 44 la sută, Fulop Ioan cu Tekereş Maria şi Kutoşi Elisabeta, care şi-au
raionul Haţeg şi altele ca acestea, ce s-au pentru ea şl unde căminele culturale şi col Colectivul Combinatului raional de peste plan (ghete pentru copii, san 89 la sută, Barna Nicolae cu 95 la depăşit normele cu 72—77%, răsucitoarele
producţie din Alba-Iulia, muncind cu dale, serviete, etc.), reuşind să-şi în Povirjan Peana şî Marton Magda cu o de
dovedit a fi fruntaşe în munca culturală, ţurile roşii stau cu uşile închise lipsind pe elan sporit a reuşit ca în cinstea zilei sută, Stoica Mihai cu 754% şi alţii. păşire de 51 şî respectiv 47%, precum şi bo
de 7 Noiembrie şi a celui de al II-lea binatoarele Ilie Rada şi Dilis Zizina cu o de*
au reuşit să se claseze ca fruntaşe în ob ţăranii muncitori de îndrumarea, de spriji Congres al P.M.P. să îndeplinească secţia vărârie care, şi-au depăşit zi de In comitetul de conducere al întovă păşire de 77%. La împachetarea sculurilor to
ţinerea de recolte mari. Acest lucru nu este sarcinile ce-i reveneau din planul a- zi sarcinile de plan. răşirii au fost aleşi ţăranii munci varăşele Ghetzo Olga şi Turlea Elena şi-au
nul preţios pe care el îl pot primi prin in nual de producţie în proporţie de tori, Cărmăzan losif ca preşedinte, depăşii normele cu 116%, la sortarea sculă
de loc întîmplător. El nu este altceva decît 102,7 la sută. Planul de producţie pe Incepînd din 21 octombrie a.c. mun Blidaru Letiţia secretară şi Burza rilor tovarăşa Tudose Elena a dat cu 30 kg
termediul acestora. luna octombrie a fost îndeplinit în a- citorii, tehnicienii şi funcţionarii Com Zaharie membru. peste plan, iar tovarăşele Frăţilă Eleonora -şi
o ilustrare a faptului că acolo unde activita ceeaşi zi în proporţie de 109,5 la sută. binatului raional de producţie din împărat Rozalia au dat împreună cu 120 kg
Bătălia pentru încheierea cu succes a lu Alba-Iulia lucrează în contul anului ? peste plan. Depăşiri cuprinse între 70—160%
tea culturală se găseşte“ la ldc de frunte, O contribuţie însemnată la îndepli 1956. au obţinut şî tovarăşii Turtoi Ioan, Peja
crărilor agricole de toamnă se găseşte în nirea sarcinilor de plan au adus-o tîm- Şi în satul Pibiţa din raionul Brad, Ioan şi Sitko Carol de la secţia Il-a fila
acolo unde ea se desfăşoară fără întrerupere plarii Mesentean Ioan şi lancu Octa- încă două întovărăşiri agricole zilele trecute a luat fiinţă o întovără tură.
toi. Să depunem deci toate eforturile pen vian, Negruţ Sabin de ia secţia mă şire agricolă. In întovărăşire s-au în
şi mereu legată de cele mai actuale pro turi sorg şi Paraşchie Fiorian de la In satul Ulieş din raionul Ilia, du scris un număr de 15 familii de ţărani PĂUN NICOLAE
bleme. sarcinile se rezolvă cu mal multă tru a o sprijini. Să ne folosim cu pricepere minica trecută a fost sărbătoare. Ţă muncitori, cu o mare suprafaţă de corespondent
ranii muncitori de aici, au sărbătorit teren.
uşurinţă, cu mal mult succes. Acest lucru de munca culturală în vederea atingerii înfiinţarea întovărăşirii agricole. Ce ,Vidra“ Orăştie
le 11 familii înscrise în întovărăşire Primii care au făcut cereri de în
este înţeles mereu mai mult, în tot mai acestui obiectiv. Sfaturile populare comunale cu o însemnată suprafaţă de teren, au scriere, au fost ţăranii muncitori luga La fabrica „Vidra” încă n-a pufut fi hl-<
pornit pe drumul .unei vieţi noi. loachim, Clej Ioan, Dan Lucreţia şi cheiată în întregime situaţia realizărilor ob
numeroase comune din regiunea noastră. şi organizaţiile de partid din comune sînt alţii. ţinute in octombrie. Cu toate acestea rezul
Există însă totuşi şi unele locuri unde se
datoare să desfăşoare o muncă mai activă ÎN TO A RCEREA LUI VASI oooooooooooooooooooooooooooooooo tatele dobîndite de muncitorii acestei fabrici,
manifestă delăsare în această privinţă sau, pînă în prezent, dovedesc că au muncit bine
în această direcţie. Ele trebuie să înţeleagă
pur şi simplu indiferenţă. Mai există încă Scena reprezintă interiorul unei case Jiului, ne poartă în lumea minerilor, a ranţe mari şi nu putem spune că sint şi au obţinut succese remarcabile.
că munca culturală nu este o muncă de în care au loc ultimele pregătiri în vede preocupărilor şi frămîntărilor lor. Pre lipsiţi de modestie pentru că au convin Fiind o întreprindere care produce măr
localităţi în care organizaţiile de partid, rea nunţii lui Vasi. Fiecare lucruşor este gătită de către colectivul de artişti ama gerea că vor învinge şi la Bucureşti şl
campanie pe care să o poţi încheia la un aşezat cu grijă aşa cum se cuvine, la tori de pe lingă căminul cultural „Mi- se vor situa tot pe locul l. Trebuie să furi pentru sezonul friguros, colectivul de
sfaturile populare, şi directorii de cămine locul lui. Şi tatăl, cît este de mîndru hail Sadoveanu" din Sebeş, piesa a re spunem mai degrabă că oamenii au aici s-a străduit să dea produse în cantităţi
culturale trec cu multă uşurinţă peste ce moment dat şi la care să nu te mai gîn- de cei trei feciori ai lui I Toţi trei sînt purtat un frumos succes în cadrul celui muncit, au muncit în mod serios şi deci sporite. Planul la cojoace lungi, a fost în
rinţele culturale ale sătenilor socotlndu-le mineri încercaţi care-i fac cinste şi de de al II-lea concurs al căminelor cultu succesul le va reveni pe merit. deplinit în octombrie in proporţie de 162%,
„mai puţin importante“. Există de aseme deşti apoi cine ştie cîtă vreme. Aceasta,, aceea îi sînt atît de dragi. Dar Vasi, rale şi caselor de cultură faza regională, la cojoace cu mîneci a fost depăşit cu 100%,
pentru a cărui nuntă se pregătesc, este unde s-a clasat pe locul I. E o mare plăcere să priveşti această iar la cojoace fără mîneci acoperite cu ma
nea gospodării agricole colective ale că pentru a-şi putea aduce din plin contribu cel mai mic şi cel mai drag. El este ab echipă repetînd; te va impresiona jocul terial textil s-a realizat o depăşire de 52%.
...Intr-una din serile trecute, la cămi tatălui, rol interpretat de tov. Valentin Planul la piei argăsite a fost de asemenea
ror colţuri roşii, în această perioadă, sînt ţia, trebuie desfăşurată constant şi mereu îndeplinit in proporţie de 147%.
Olteanu, te vor im
pur şi simplu lipsite de viaţă şi ale căror legată de sarcinile fiecărei perioade de timp presiona printr-o Aceste cîteva rezultate oglindesc munca
în parte. înaltă măiestrie Vasi harnică a colectivului de aici din care fac
preşedinţi îţi exprimă „convingerea" că al cărui rol îl inter parte şi tovarăşii Ciurdărescu Nicolae, Sze-
Pe linia unei asemenea orientări să ridi pretează tovarăşul gedi Mihai de la secţia croitorie, Roşu Be<
munca de pe cîmp nu are „nici în clin Gaidoş Alexandru nedec de la blănărie şi Mihai Ana de la fa-
căm mereu mai sus calitatea muncii cul sau Maria în rolul
nici in mînecă“ cu activitatea culturală, că căreia este tovarăşa V,
turale din satele regiunii noastre şi să fa Voina Maria.
aceasta din urmă e ceva de esenţă „dis bricaţie. care s-au clasat şi in luna octom
cem din ea un sprijin eficace în rezolvarea brie printre primii muncitori aflaţi in între
tractivă" şi că ea trebuie desfăşurată doar cere.
cu succes a sarcinilor ce ne stau în faţă.
iarna, atunci cînd există „timp“. Aceasta e
o concepţie greşită, profund dăunătoare şi
G. A. C. Cîlnic a terminat însămînţările solventul unei Şcoli
medii tehnice m i
Colectiviştii din Cîlnic muncind cu / niere şi lucrează abia
mult elian, au terminat însămînţările de cîteva luni în m i
de toamnă. gajiamentul luat în cinstea Congresu nă, răstimp in care a
lui. Astfel din cele 538 ha. planificate dovedit multă price
Faţă de suprafaţa planifioată (70 pentru însămînţări ei au terminat 532
ha.) pentru însămînţări ei iau realizat ha. din oare 72 ha. au fost însămîn pere.
cu 10 ha. mai mult, 14 ha, din acea ţate cu maşina.
stă suprafaţă au fost însămînţate în Iată însă c'ă lucru
rînduri încrucişate. Printre primii care ş1-au respectat
rile se complică şi Un frumos joc au
Urmînd exemplul colectiviştilor, şi angajamentul luat se află ţăranii mun Vasi aduce în familie
ţăranii muncitori din această comună frămîntări griji. El şi tovarăşii Dumitras
s-au străduit să-şi îndeplinească an- citori Rahoveanu Io.an, Petru Gheor- cade sub influenţa
nefastă a lui Iordache- Ioan, Vlad Olga şi t î - ^
ghe din Cîlnic şi Dănilă Gheorghe din duşman strecurat
satul Deal.
năra muncitoare ^
Lucrările de toamnă la G.A.S. Galtiu pe un şantier de fruntaşă de la fa ,Teba“ Sebeş
construcţii unde se
ocupă cu diverse a- brica „Ardeleana",
faceri murdare. U-
In G.A.S. Galtiu se intensifică tot condiţiuni bune. In această gospodărie Besoi Maria. Angajamentele luate in cinstea zilei de ‘
mai mult lucrările de recoltare şi vi- la data de 23 octombrie au fost ter Noiembrie şi a Congresului sînt duse la In
nificare a strugurilor. G.A.S. Galtiu a minate însămînţările de toamnă. Din Dragostea pentru deplinire şi de colectivul fabricii .Teba" dii
realizat în medie 3.100 kg. struguri cele 295 ha. planificate, 200 ha. au fost Şebeş, colectiv care are cinstea să raportezi
la ha. Recolte frumoase de struguri au însămînţate cu grîu, 35 ha. însămîn neltirile îi reuşesc lucrul de care te-ai că în acest an nu a fost lună în care să nu-ţ
fost obţinute la trupul Cricău 4.000 ţate cu secară, 43 ha. cu orz, şi 19 ha. pentru moment. Vasi, depăşească planul de producţie. Animaţi di
kg. la hectar, la Ţelna 5.710 kg. la ha., cu masă verde. La realizarea planului amăgit cu bani şi apucat este întotdea dorinţa de a se achiia cu cinste de sarcinih
etc. Centrele pentru vinificare de la un aport deosebit l-au adus tractoriş producţiei, oamenii muncii de aici au reuşi
Alba, Şard, Cricău sînt dotate cu tii Seneşean Vasile şi Andreioa Gheor promisiuni de către Iordache, părăseşte nul cultural echipa de teatru repeta de una cea mai puter în luna octombrie, să înscrie o nouă victorie
toate mijloacele necesare pentru ca ghe care şi-au depăşit zilnic norma cu locul său de muncă şi încearcă să-şi a- zor tot piesa „întoarcerea lui Vasi". Ti nică garanţie pentru reuşita lui. Nu ne
vinificaţia să se poată desfăşura în 120-130 la sută. sigure o eaHstenţă uşoară alături de a- nerii „actori" se pregătesc pentru a par
cesta. Toţi cei cărora le este drag, caută ticipa la faza pe ţară a concursului care rămîne decît să urăm succes acestui en
să-l readucă pe Vasi pe calea cea b u n ă : va avea loc la Bucureşti în cursul lunii tuziast colectiv de tineri artişti.
Maria logodnica lui, bătrînul său tată, noiembrie. Şi pentru faza regională s-au
toţi. ? Planul de producţie a fost îndeplinit în va
pregătit în mod serios, iar tovarăşul Be
Vor reuşi ? iu i-a ajutat stînd şi repetînd cu ei zile Desigur activitatea acestei echipe de lori constante în proporţie de 114,61%, iaj
întregi. Acuma a venit din nou la Sebeş teatru nu s-a redus numai la pregătirea
Ştafeta prieten !ei In tablourile următoare este dezlegată şi au loc ultimele retuşări în pregătirea piesei „întoarcerea lui Vasi". Ea mai productivitatea muncii a crescut cu 13,5%
şi această problemă după ce mai întîi piesei. Dintre „eroii" vechi ai piesei, u- are puse în scenă piesele: „Slugă la
spectatorul a trăit frămîntările eroilor, doi stăpîni", „Fata de departe" şl „Ce Pe sortimente, planul a fost realizat Ia
rere în căsătorie" piese cu care au avut
Sportivii din oraşul Deva, împreună şi a fi dusă mai departe spre Marea ieşiri la Sălişte, Poiana Sibiului, Miercu ciorapi de mătase cu 100%, la ciorapi de
cu toţi oamenii muncii de aci au trăit Ţară a Socialismului. rea, Vinţul de Jos şi Teiuş. Pentru viitor
clipe de înălţătoare bucurie atunci cînd au de asemenea în plan să întreprindă bumbac cu 109%, la tricotaje de bumbac eu
sportivii regiunii Arad le-au predai Mesagiul oamenilor muncii din re astfel de acţiuni.
„Ştafeta prieteniei“. Odată cu cei din giunea noastră poartă în el hotărîrea şi-a simţit sufletul ros de şarpele îndo nii au plecat. Locurile le-au fost luate de 105%, la tricotaje de mătase cu 103%, iar la
Arad au sosit la Deva şi sportivii din adîncă a acestora de a cimenta şi mai De curînd, căminul cultural „Mihail
centrele de raion ale regiunii noastre. mult marea prietenie ce-i leagă de po ielii şi a suferit pentru Vasi, pentru gre alţii care cu puţin efort şi-au ajuns to Sadoveanu" din Sebeş a încheiat un tricotaje de lină cu 113%.
porul sovietic eliberator. contract cu Teatrul de stat din Valea
Peste 70 sportivi alergători, 30 bi- şeala lui dorind în acelaşi timp să se varăşii din urmă. In această situaţie este Jiului în care ambele părţi s-au anga Printre muncitoarele fruntaşe care an
ciclişti şi motociclişti purtînd eşarfe Sosirea şi plecarea ştafetei s-a bu jat să se ajute în mod reciproc.
roşii au primit ştafeta cu care apoi curat de o bună organizare din par reîntoarcă pe calea cea bună. • tovarăşul Ionescu care interpretează ro obţinut rezultate frumoase, se numără şi to
tea Comitetului regional IJ. T. M. şi
au plecat spre Sibiu pentru a o preda C.C.F.S. regional. Piesa „întoarcerea lui Vasi“ scrisă de lul lui Iordache, unul dintre rolurile varăşele: Hening Ecaterina, Miga Cornelia;
O tovarăşul Constantin Beiu m.embru în grele ale piesei.
Todor Maria, Halber Rusalina şi altele, care
V colectivul Teatrului de stat din Valea întregul colectiv este însufleţit de spe
au avut depăşiri de plan cuprinse între 29—
O000O000<XX>O<>O0QO0QC00<>Q 0 0 0 0 0 0 0 vv yCOv v C v 7 v » v v OOOOOOOv QQOQOCOCv C^CQ’ 101% .
/
