Page 10 - 1955-11

Pag. 2
Pentru a obţine în anul viitor pro­
ducţii bogate de iructe şi struguri,
în toamna aceasta, este necesar sa
efectuăm o serie de lucrări în live­
zile de pomi şi plantaţiile de vii.
In livezile pe rod, se va urmări
complectarea golurilor prin plantarea
de pomi tineri. Experienţele făcute in
U.R.S.Ş. cît şi în ţara noastră, au
demonstrat că plantarea pomilor tre­
buie să se facă toamna, pentru a
avea reuşită la prindere.
O altă lucrare foarte importantă
în livadă este curăţirea tulpinei po­
milor şi a ramurilor mai groase de
scoarţa moartă. Odată cu curăţirea
tulpinei se. vor îndepărta şi bureţii
şi ciupercile mari. Acolo unde sînt
scorburi se vor curaţi şi umple cu ci­
ment. Pomii uscaţi şi cei sălbatici se
vor scoate din livadă, de asemenea se
vor curaţi de ramurile sălbatice care
cresc din port-altoi. Se vor curaţi a-
poi, pomii de ramurile uscate sau de
cele rupte din cauza greutăţii fructe­
lor. Toate uscăturile e bine să se
care afară din livadă, iar pe sub
pomi să se grebleze, adunîndu-se
toate frunzele şi fructele uscate în
grămezi, care se vor arde.
La pomii tineri se va acoperi tul­
pina cu coceni de porumb sau floa-
rea-soarelui, pentru a fi apărate tul­
pinile de aracul iepurilor pe timpul
iernii.
După ce se vor Face toate aceste
lucrări se va îngrăşa bine pămîntul
de sub pomi, dîndu-se pînă la 40
tone bălegar de grajd bine putrezit
la hectar. De asemenea, se pot da
şi îngrăşăminte chimice ca : sulfat
de amoniu 300—550 kg. la ha., su-
periosfat 300-400 kg. la ha. şi sare
gotasică 200-300 kg. la ha. După a-
ceastă lucrare, pămîntul se ară, iar
cît ţine coroana pomilor e. bine să
se sape terenul cu cazmaua.
O altă lucrare care se face toamna
mai tirziu după căderea frunzelor,
este stropitul pomilor. Stropitul se e-
xecută cu o soluţie de ulei horticol
în concentraţie de 3-5 la sută sau
cu sandolin cu scopul de a distruge
păduchele de San-Jose, păduchele ţes-
tos precum şi alte insecte.
!ti vii. Una dintre lucrările care se
fac toamna la vii este tăierea de uşu­
rare, care constă în a tăia o parte
Păsirarea porumbului de consum şi a cefui de sămînfă
Recoltarea porumbului este pe ter­
minate. Grija care trebuie să o aibă
fiecare gospodărie de stat, gospodă­
rie colectivă, întovărăşire agricolă,
precum şi ţăranii muncitori cu gos­
podării individuale, este de a păstra
recolta de porumb pe timpul iernii în
cele mai bune condiţiuni.
Culturile de porumb din toamna
aceasta conţin un procent mare de
umiditate,. ajungînd pînă la 25-30 la
sută. Pentru acest fapt, noi trebuie
său asigurăm o păstrare cît mai bu­
nă, putînd astfel să-i reducem pro­
centul de umiditate.
Porumbul cu umiditate ridicată se
păstrează greu, deoarece se încinge
foarte repede şi-şi pierde treptat ca­
lităţile. Uscarea ştiuleţilor de po­
rumb se poate face la soare, înlin-
zîndn-1 intr-un strat subţire de 3-4
ştiuleţi, pe un aşternut de paie us­
cate, iar în cursul zilei îl întoarcem
cu o lopată de lemn. Peste noapte,
şiiuleţiî sînt adunaţi în grămezi şi
acoperiţi pe deasupra cu paie.
Cina punem porumbul la păstrare,
umiditatea lui nu trebuie să depăşea­
scă mai mult de 14 la sută. Numai
la această umiditate, porumbul se
păstrează bine şi boabele rămîn cu
o putere de încolţire normală.
Păstrarea porumbului se face sub
iormă de ştiuleţi în locuri adăpostite
şi bine aerisite. Cantităţile mai mici
de porumb se păstrează de obicei in
poduri, in straturi subţiri de 10-15 cm. sămînţă e bine să fie păstraţi pe
grosime. Cantităţile mai mari, se
păstrează în pătule construite din
schelet de lemn cu pereţii închişi,
sau gaţd d.e nuiele, spre a permite o
Am obţinut 24.000 kg cartofi la hectar
Este o vorbă bătrînească ce spune
că : „Munca bună — rod aduce“. Eu
am căutat întotdeauna să muncesc
cit se poate de bine pămîntul pentru
a obţine recolte frumoase. Citeodată,
rezultatele muncii au fost mai bune,
altădată au fost mai puţin bune. Sfa­
turilor primite de la inginerii şi teh­
nicienii agricoli ie dădeam mai pu­
ţină importanţă fiindcă ziceam că sinţ
in vîrstă şi am experienţa muncii în
agricultură. Insă acestea nu m-au a-
jutat, ba din contră m-am convins că
dacă nu urmez sfaturile tehnicienilor
agricoli, nu pot avea nici rezultate
care să mă mulţumească. Cînd în
comuna noastră au fost deschise
cursurile de agrominim, m-am înscris
şi eu şi am urmat regulat cursurile
aplicînd totodată ce am învăţat, şi
spre marea mea bucurie l-a strînsul
recoltei, am constatat lucruri îmbu­
curătoare.
Cum am lucrat pămîntul de am ob­
ţinui recolta de 24.000 kg. cartofi la
hectar ?.
din coardele de prisos, cu scopul de
a uşura lucrarea de îngropat a viei.
Cinci se face această lucrare, tre­
buie să lăsăm o rezervă de 2-3 ori
mai mare de coarde pentru produc­
ţie, decît avem nevoie, ca să avem
de unde alege în primăvară. După
ce frunzele au căzut, se face Îngropa­
tul viei. Lucrarea se poate face mai
cu uşurinţă dacă se trage cu plugul
două brazde printre rînduri. La în­
gropat. trebuie urmărit să nu rupem
coardele, iar acoperirea să se facă
peste tot cu pămînt. Unde dorim să
facem noi plantaţii de vii, acum se
execută desfundatul şi pregătitul te­
renului. Aici trebuie avut grijă ca
să alegem terenurile cele mai potri­
vite şi indicate de tehnicienii şi in­
ginerii agronomi. Desfundatul se face
la 60 cm. adîncime.
Făcînd toate aceste lucrări de ca­
litate, asigurăm o producţie bogată
de fructe şi struguri în anul viitor.
Exemplele date de fruntaşii recolte­
lor bogate in pomicultură şi viticul­
tură arată că numai atunci se obţin
producţii mari cînd lucrările se iac
la timp şi în bune condiţiuni.
Tovarăşul Badea Victor brigadier
la gospodăria anexă „Minerul II“
secţia Rîul-Alb, Haţeg, prin lucră­
rile de calitate făcute la timp, a reu­
şit ca an da an să obţină producţii
mari de fructe în livada de pomi.
Astfel, ei in anul acesta a recoltat
de la 60-100 kg. iructe de pe un sin­
gur pom. Aceste rezultate le-a obţi­
nut, datorită îngrijirii cu atenţie a
pomilor. Din toamnă a curăţit pomii
de uscături, i-a văruit pe tulpină, a
arat livada şi a dat la fiecare pom
cîte 50 kg. de bălegar de grajd bine
putrezit. A săpat în jurul pomilor şi-
apoi în iarnă a făcut trei stropiri cu
ulei mineral şi cu zeamă sulfocalcic.i
şi bordeleză. Terenul de sub pomi l-a
ţinut tot timpul curat executînd lu­
crări repetate.
La iei a obţinut rezultate frumoa­
se şi tovarăşul Iamciuc, brigadier de
la G.A.S. Galtiu, secţia Ţelna, care
de pe 14,80 ha. livadă, a recoltat 6
vagoane fructe.
Aceste rezultate frumoase, se dato-
resc îngrijirii deosebite a livezilor şi
efectuării la timp şi de calitate a
tuturor lucrărilor necesare.
„a., Irig. CAŢAVELA SŢELIAN
uşoară circulaţie a aerului. Pentru
aceasta, lărgimea pătulului nu tre­
buie să depăşească mai mult de 1—
1,5 m.
înainte de a se pune ştiuleţi la
păstrare pentru iarnă, trebuie să fa­
cem alegerea lor. Toţi ştiuleţii nedez­
voltaţi sau. vătămaţi de animale sau
boii trebuie să fie aleşi şi daţi în
consum.
Tot acum, se aleg şi ştiuleţii de pe
care vom lua porumbul de sămînţă,
în cazul cînd alegerea acestor şliu-
leţi nu am făcut-o în lan înainte de
recoltare. Se indică să se facă alege­
rea porumbului de sămînţă înainte de
a-1 pune la păstrare. Ştiuleţii de să­
mînţă trebuie să fie plini cu boabe
pînă la virf, rinduriie să le aibă drep­
te şi să nu aibă boabe de altă cu­
loare decît boabele soiului respectiv.
Forma ştiuleţilor trebuie să fie ci­
lindrică iar la îndoire, ştiuletele să
nu se rupă.
Păstrarea ştiuleţilor aleşi pentru
sămînţă se face cu deosebită grijă
într-un loc ferit de geruri mari şi de
umezeală, pentru ca boabele să nu-şi
piardă puterea de încolţire. De ase­
menea, trebuie feriţi de şoareci şi şo­
bolani. In cazul cînd avem o canti­
tate mai mică de ştiuleţi aleşi pentru
sfori (cununi) de cîte 10-20 ştiuleţi,
care se aşează în poduri sau maga­
zii.
Semănînd în primăvară o sămînţă
de porumb aleasă şi bine păstrată,
contribuim în mare măsură la obţi­
nerea de recolte sporite la hectar în
anul viitor.
Ing. DAN IOAN
Mai înlii, am făcut arătura adincă
de toamnă sub care am îngropat bă­
legar de grajd socotind 20.000 kg.
la hectar. Arătura de primăvară am
fâcut-o de calitate bună. Tuberculii
de sămînţă au fost păstraţi în siloz,
respeclînd toate condiţiile de control
şi aerisire. Cînd am plantat cartofii,
am avut grijă să nu le lipsească nici
hrana din cuiburi. Această „hrană"
a constat în superfosfat, pus după
sfătui tehnicianului agricol.
Cartofii i-am prăşit de trei ori la
adîncimile indicate de tehnician, con-
trolînd totodată dacă asupra lor nu
s-au abătut dăunătorii şi mai ales
rîia neagră a cartofilor. Praşilele de
calitate precum şi lucrarea parafatu­
lui după indicaţiile ştiinţifice, au iă-_
cut să obţin o recoltă de 24.000 kg. la
hectar. Faptele m-au convins că apli­
cînd regulile înaintate de lucrare a'
pămîntului, pot obţine recolte bogate.
IIADA VASILE
ţăran muncitor, din comuna
Vinţul de Jos
DRUMUL SOCIALISMULUI
V. 1. Lenin — OPERil — volumul 8
r e ra | a ...............
al lll-lea al P.M.S.D.R., primul con­
gres bolşevic.
O parte însemnată din volum o
constituie documentele Congresului
al lll-lea al P.M.S.D.R., rapoartele,
cuvîntările şi declaraţiile lui Lenin
la congres, rezoluţiile scrise de el
despre insurecţia armată, despre gu­
vernul revoluţionar provizoriu, des­
pre sprijinirea mişcării ţărăneşti, in
legătură cu evenimentele din Cau-
caz şi altele.
Volumul cuprinde de asemenea lu­
crările : „Programul agrar al libe­
ralilor", „Sofisme politice", „Primii
paşi ai trădării burgheze”, „Revo­
luţionari cu mănuşi albe", „Lupta
proletariatului şi slugărnicia bur­
gheziei", îndreptate împotriva libe­
ralismului burghez.
VOLUMUL â In acest volum sînt publicate pa­
trusprezece lucrări incluse pentru
prima oară în Operele lui V. I. Le­
nin. Ele sini consacrate analizei e-
Volumul al optulea cuprinde lu­ venimentelor revoluţionare din Rusia
crările scrise de V. I. Lenin intre
şi problemelor Congresului al lll-lea
ianuarie şi iulie 1905, în perioada al P.M.S.D.R.
începerii primei revoluţii ruse. Cea
mai mare parte din volum este al­ In articolul „Revoluţie în Rusia",
cătuită din articolele publicate în Lenin apreciază pentru prima oară
ziarele bolşevice ilegale „Vpered" evenimentele din 9 ianuarie ca un
şi „Proletarii". început al revoluţiei şi salută prole­
tariatul răsculat. Lucrările: „Pri­
mii paşi", „Ajunul duminicii sîage-
In lucrările: „Absolutismul şi roase", „Numărul morţilor şi al ră­
proletariatul", „Căderea Port-Arthu- niţilor", „Lupte pe baricade", „Peter-
rului", „Capitalul european şi abso­ sburgul după 9 ianuarie" sînt con­
lutismul", „Infringere", se face o a- sacrate primelor zile ale luptei re­
naiiză a prăbuşirii militare şi a cri­ voluţionare din Petersburg şi creş­
zei politice a absolutismului şi se terii nivelului de conştiinţă politică
prezice inevitabilitatea revoluţiei în a proletariatului din Rusia.
Rusia.
In proclamaţia „1 Mai", Lenin lă­
Lucrările: „Două tactici", „Tre­ mureşte sarcinile proletariatului şi
buie oare să organizăm revoluţia?", ale ţărănimii in revoluţie şi cheamă
„Sarcini noi şi forţe noi", „Despre la pregătirea insurecţiei armate a
guvernul revoluţionar provizoriu",
„Dictatura democrat-revoluţionară a întregului popor.
proletariatului şi a ţărănimii", „Ar­
In nota „Conferinţa comitetelor“
mată revoluţionară şi guvern revo­ se face o comunicare cu privire ia
luţionar" sini consacrate fundamen­ conferinţele comitetelor locale care
tării şi dezvoltării tacticii revoluţio­ s-au pronunţat pentru convocarea
nare a partidului bolşevic, demas­ imediată a Congresului al lll-lea al
cării şt criticării tacticii oportuniste partidului. In articolul „Din lagărul
noii „Iskre" este demascată înşela­
ă menşevicilor. rea sistematică a partidului de că­
In lucrările : „E timpul să Iermi - tre menşevici.
năm", „Scurt istoric'al sciziunii din
P.M.S.D.R.", „Planul general al ho- Documentele: „Rezoluţie cu pri­
tărîrilor Congresului al II!-lea", vire la insurecţia armată", „Cuvin-
„Proiecte de rezoluţii ale Congresu­ tare cu privire la modalitatea dis­
lui al lll-lea al P.M.S.D.R.", „Pri­ cutării rezoluţiilor referitoare la re­
laţiile dintre muncitori şi intelectuali
mul pas", „Manoperele bonapartiş- în organizaţiile social-democraie",
tilor”, „Al doilea pas", „Scrisoare „Rezoluţie cu privire la publicarea
deschisă către preşedintele Consiliu­ proceselor-verbale ale congresului",
lui P.M.S.D.R., iov. Plehanov", este „Proiect de rezoluţie cu privire la
înfăţişată lupta lui Lenin împotriva evenimentele din Caucaz" fac parte
activităţii scizioniste a menşevicilor, din materialele Congresului al III-
lupta pentru pregătirea Congresului ‘leâ"'ât'P.M.S.D'.R:
In ajutorul femeilor casnice Pentru sănătatea
Din iniţiativa comisiei de femei ra­ oamenilor muncii
ionale, nu de mult, în oraşul Orăştie, La Spitalul unificat din Haţeg, s-au
s-a deschis un curs de croi pentru fe­
meile casnice. La acest curs, care făcut multe lucruri noi menite să a-
funcţionează în fiecare luni şi miercuri
s-au înscris 110 gospodine. Ele frec­ sigure sănătatea oamenilor muncii.
ventează cu regularitate, iar tovarăşa Numai fa acest an, printre alte rea­
Amlacher Dora, maistră croitoreasă, lizări de seamă s-au făcut următoa­
le predă cu multă răbdare şi dragoste rele : s-a amenajat un bloc operator
lecţii de croitorie.
modern cu instalaţii de apă şi curent,
Pentru a deschide cursul de croi, cameră de sterilizare şi camere pen­
comisiile de femei raională şi orăşe­ tru medici; o sală de naştere şi o
nească au primit un mare sprijin de
la tovarăşul Răduţ Ştefan, directorul secţie corespunzătoare de obstetrică ;
un laborator dotat cu tot utilajul ne­
cesar analizelor clinice : s-a refăcut
complect cabinetul de radiologie şi s-a
organizat farmacia într-un local nou ;
s-a introdus apă potabilă canalizîn-
casei de cultură. FATU ANA duse staţionarul de adulţi şi s-a ame­
Sprijinul gospodinelor najat un parc cu fîntînă arteziană în
curtea staţionarului; s^a lărgit staţio­
La îndeplinirea sarcinilor ce stau în narul policlinicii prin punerea in func­
faţa organelor locale de stat, o mare ţiune a unui nou cabinet de consul­
contribuţie aduc femeile. taţii, etc.
In comuna Apoldul de Sus, raionul Unele realizări amintite au fost ob­
Sebeş, de pildă, gospodinele au spri­ ţinute prin munca voluntară a perso­
jinit multe acţiuni întreprinse de sfa­ nalului sanitar. Mult au contribuit to­
tul popular. Astfel, deputatele şi mem­ varăşii dr. Sofronia Victor, dr. Alic
brele comisiei de femei în frunte cu Nistor şi dr. Bugarin.
membrele de partid, au dus muncă de
lămurire pe grupuri de oase, fa pro­ LEUCEANU LIVIU
blema terminării la timp a campa­
niei de toamnă (recoltat-însămînţat) O şcoală cu frecvenţă slabă
precum şi în problema predării coie-
lor, reuşindu-se ca planul de colec­ Dacă veţi controla frecvenţa ia
tări să fie îndeplinit la multe produ­ Şcoala elementară din satul Tomna-
se agricole. lec, raionul Brad, veţi vedea că e
numai 50 la sută. Acest lucru se da-
Prin munca lor, gospodinele din a- toreşte colectivului de conducere al
ceastă comună au reuşit să obţină şcoiii şi in special comitetului execu­
mari recolte de legume şi zarzavaturi. tiv al Sfatului popular al comunii
De exemplu, recoltele obţinute de Cio­ Rişculiţa, care nu au luat din timp
clii Mina, membră de partid, Armean măsurile necesare pentru amenaja­
Maria deputată, Vasiu Elena membră rea localului şcolii. Şi în prezent,
a comisiei de femei şi altele, au fost geamurile sălii de clasă sfat sparte,
expuse la expoziţia agricolă din loca­ lucru ce face ca elevii să nu vină la
şcoală.
litate.
Este necesar, ca fa cel mai scurt
De asemenea gospodinele din A- timp, comitetul executiv al Sfatului
poldul de Sus au confecţionat prin mij­
loace proprii inventarul necesar punc­
tului sanitar de la şcoală, precum şi
unele obiecte pentru casa de copii din
Brad, evidentiindu-se tovarăşele Ivă- popular Rişculiţa să ia măsuri pentru
nescu Elena, Olteanu Lucia, Dominte repararea localului, asigurînd elevi­
Vera, Farcaş F.lisabeta şi Heine Ana. lor condiţii optime pentru a învăţa.
I TRIFAN FLORICA TOMA IOSIF,
î --------------------
O nouă centrală telefonică
La Hunedoara, în ziua de 2 noiembrie tele, dirijează aparatura complect auto­
a fost pusă în funpţiuine o centrală tele­ matizată a noii centrale telefonice.
fonică. Ea a fost dată folosirii, cu două
luni înainte de termenul fixat. Din ziua Din partea sectorului de montaj şi-au
inaugurării ei, telefonistele Şuba Le- dat contribuţia în mod deosebit la insta­
tiiţia, N istor Cornelia, Jurca Maria şi a l­ larea ei, tovarăşii Andreeseu Gheorgbe,
Luca Iosif, Dicu Ioan, Ionescu Nicolae şi
alţii.
In atenţia Şcolii medii serale din Orăştie
Printre şcolile medii serale din regiu­
nea noastră se găseşte şi aceea de la
Orăştie. In acest ioc, s-a depus o
muncă destul de susţinută fapt. pen­
tru care şi rezultatele obţinute, sînt
fatr-adevăr destul de bune. Aşa de
pildă, datorită unei bune organizan
a studiului individual, elevii au reu­
şit să-şi asimileze corespunzător lec­
ţiile predate de profesori. Răspun­
surile bune dale de către elevi ca
Toropu Vaşile sau Pop Vaier din cla­
sa X-a, Borca Gh. sau Panda Geor-
geta din clasa IX-a şi alţii ca aceş­
tia, sfat o ilustrare convingătoare a
faptului că la această şcoală se mun­
ceşte cu spirit de răspundere.
Pe lîngă rezultatele bune ce-au fost
obţinute, s-au manifestat totuşi şi
unele neajunsuri, in acest fel, au
fost înregistrate cazuri de elevi care
vin la cursuri nepregătiţi, cazuri de
elevi ce manifestă indisciplină in
timpul lecţiilor, sau care au com­
portări nejuste faţă de colegii lor.
De asemenea s-au semnalat cazuri
de elevi care lipsesc zile la rînd de
la şcoală — nemotivat — rămînînd
astfel în urmă cu materia ce a fost
predată. Printre aceia care au că­
zut mai des fa asemenea abateri, pot
fi amintiţi Ciungă Horea, Scorţea-
nu Victor, Caramba şi Greavu din
clasa IX-a, Dan Cornel, Tăm.aş Ilie
din clasa VIII şi alţii.
In cataloagele Şcolii medii serale din
Orăştie există şi multe note de doi.
Acest lucru presupune un slab stu­
diu din partea unor elevi, o insufi­
cientă întrebuinţare din partea aces­
tora a timpului lor liber pentru în­
văţătură. El mai presupune însă şi
o oarecare lipsă de grijă din partea
anumitor profesori, în ceea ce pri­
veşte metodele de predare pe care le
întrebuinţează. Se ştie prea bine că
cei care frecventează şcolile serale
sînt oameni ce muncesc activ în pro­
ducţie. Aşa stînd lucrurile, e de ia
sine înţeles dar, că timpul ce le ră-
mîne pentru studiu este destul de ii-
Activitatea culturală de la întreprinderea nr. !4
Activitatea culturală din cadrul n-
cestei Întreprinderi am putea spune
că merge destul de bine. Există un
cor cu peste 65 persoane, o echipă
de dansuri compusă din 36 de tineri,
o bibliotecă şi altele.
Cu toate acestea însă, mai sfat
unele compartimente de activitate
culturală, unde nu se munceşte aşa
cum trebuie. Bunăoară, brigada ar­
tistică de agitaţie fa ultimul timp nu
a mai dat nici o reprezentaţie. Fap­
tul că aceasta nu:mai activează acum
aşa cum trebuie, -constituie o defi­
cienţă destul de gravă şi organele
competente sint chemate să ia măsuri
urgente pentru a o orienta din nou pe
drumul cel mai bun. Tot o deficienţă
împotriva căreia trebuie cu tărie lup­
tat, se face simţită prin faptul că
responsabilul comisiei culturale cît şi
comitetul de întreprindere, nu des­
făşoară o muncă destul de eficace
pentru a atrage în rinduriie celor
care activează pe tărîm cultural pe
toţi tinerii din întreprindere. Din
cauza acestui lucru există elemente
ca : Oprean Cornel, Drăghici Maria,
P R O G R A M U L FILM ELO R
In intervalul dintre 7-20 al acestei
luni, pe ecraneie cinematografelor
din regiune vor rula următoarele
fiinie:
DEVA : 8-13 Bancnota de un mi­
lion lire sterline, 14-18 Minăstirea
din Parma.
ALBA-IULIA : 7-9 Stiletul, 10-13
Orizonturi fără sfîrşit, 14-16 De la
ghiocel Ia căderea frunzelor, 17-20
In zori de zi.
APOLDUL DE SU S: 10-13 Direc­
torul nostru, 17-20 Un caz în Taiga.
IL.IA : 10-13 Submarinul 323, 17-20
Bănuţul.
HAŢEG : 7-9 Caut o nevastă, 10-13
Conştiinţa, 14-16 Suspine pe stradă,
17-20 Ne-ain îniîlnit undeva.
BRAD : 7-9 Palatul ştiinţei, 10-13
Şi-au depăşit planul
In cinstea Congresului partidului,
colectivul de muncitori şi funcţionari
ai cooperativei „Ţara Haţegului" au
obţinut rezultate frumoase. Astfel, pe
luna octombrie, pianul de desfacere
al mărfurilor industriale a fost reali­
zat fa proporţie de 110 la sută, iar
planul valoric la achiziţii în propor­
ţie de 126 la sulă. De asemenea pla­
nul la membrii noi înscrişi s-a depă­
Vie activitate sportivă
In cinstea măreţei sărbători de 7 No­
iembrie, cercul pedagogic al profesorilor
de educaţie fizică din raionul Petroşani,
a organizai un campionat de volei la care
au participat şcolile de şapte ani, şcolile
medii şi cele profesionale din raion.
La tnlrecerile dintre şcolile de şapte ani, Viorica, Popescu Stelian, precum şi instruc­
cele mai bune rezultate au fost obţinute de
către Şcoala de şapte ani nr. 1 Vulcan şl
Şcoala de şapte ani nr. 1 Lupeni.
In ceea ce priveşte concursul rezervat
Nr. 529'
mitat. Pentru ca să poată totuşi co­
prinde complect noţiunile noi ce sînt
predate in timpul lecţiilor, e necesar
ca aceste lecţii să fie expuse de că­
tre profesori într-un mod cît mai
limpede, cit mai bogat, cît mai pe în­
ţelesul tuturor, in nici un caz nu-i
permis ca expunerile să fie făcute în
„pas alergător", cum obişnuieşte sa
procedeze tovarăşul profesor Miz-
gan. Un lucru bun pe care conduce­
rea Şcolii medii serale din Orăştie i-a
întrebuinţat în munca sa constă in fap­
tul că aceasta organizează periodic
cu elevii ore de dirigenţie comună, în
cadrul cărora se face o analiză amă­
nunţită a activităţii depuse. E nece­
sar ca pe viitor ceea ce rezultă. cu
prilejul acestor ocazii să fie în mod
serios luat în atenţie şi neapărat în­
făptuit.
Din toate cele de pînă acum se poate
trage concluzia că Şcoala medie se­
rală din Orăştie. funcţionează la un
nivel corespunzător, dar, că ea are
perspective de a obţine rezultate şi
mai bune. Pentru acest lucru însă,
este necesar să se depună aici o
muncă şi mai intensă. Profesorii au
datoria de a acorda o şi mai mare
grijă lecţiilor pe care le predau, me­
todelor pe care le folosesc, iar ele­
vii la rindul lor trebuie să se stră­
duiască a-şi organiza în aşa fel tim­
pul de studiu, îneît să nu rămînă ni­
meni în rinduriie lor care să aibă ca­
lificative slabe la învăţătură. E ne­
cesar ca la această şcoală să se or­
ganizeze un front comun şi mai ’ac­
tiv, prin care să fie întărită disci­
plina. Elevii mai buni la învăţătură
trebuie să tragă cu toata tăria la răs­
pundere pe acei colegi care nu do­
vedesc dragoste pentru învăţătură şi
care prin comportarea lor nu fac cin­
ste clasei.
Acordîndu-se o şi mai multă preo­
cupare decît pînă în prezent, nu în-
cane îndoială că 1a Şcoala medie se­
rală din Orăştie, vor îi obţinute re­
zultate şi mai bune ca cele de pînă
acum.
Gancea Elena şi Jilinschi Elisabela,
care deşi ar putea activa cu succes
în formaţiunile artistice existente,
neantrenate fiind, îşi irosesc timpul
liber fără de rost. Desigur că daca
tineri ca aceştia ar fi atraşi în mun­
ca culturală, atunci s-ar putea lichida
şi cu acele situaţii cînd unii tovarăşi
ca Văcaru Ioan, Toma Vasile, Cls-
tăianu Maria şi alţii sînt distribuiţi
îrmrai multe formaţiuni artistice deo­
dată.
Comisia culturală din cadrul aces­
tei întreprinderi, — responsabil to­
varăşul Sonov Petru —- şi preşedin­
tele comitetului de întreprindere to­
varăşul Borza Constantin, — au da­
toria de a se îngriji ca fa domeniul
muncii culturale de aici, să fie in-
ialurate toate deficienţele ce se mai
fac simţite. Există toate condiţiile
pentru a se obţine rezultate şi mai
hune decît cele de pînă acum. Să se
depună deci interesul necesar pentru
ca aceste condiţii să fie fructificate.
CIUROSIM IOAN
corespondent
Astă seară se va termina toiul, 14-16
Nunta, 17-20 Dubla Lotte.
ORĂŞTIE: 7-9 Cintecul fluviilor.
10-13 Ne-am îniîlnit undeva, 14-16
Furtună pe Nipru, 17-20 Mandy.
S1MERÎA : 7-9 Un caz în Taiga,
10-13 Frumuseţea diavolului, 14-16
Concert internaţional, 17-20 Un om
teribil.
PETROŞANI : 7-13 In zori de zi,
14-20 Dragostea unei femei.
SEBF.Ş : 7-9 Apărarea înaripată,
10-13 Fridoiin, 14-1G Port de nord,
17-20 încercarea fidelităţii.
ZLATNA: 7-9 Epoleţii purpurii,
10-13 Un caz în Taiga, 1416 Frona.
17-20 Poteci primejdioase.
BARU-MARE : 10-13 Prieteni cre­
dincioşi, 17-20 Suilete zbuciumate.
şit cu 70 la sută, iar la înscrierea
părţilor sociale cu 182 la sută.
In mod deosebit s-au evidenţiat
tovarăşii Sebeştyen Augustin de ia
magazinul metalo-chimic din oraşul
Haţeg, Leb Emanoil, de la magazinul
de mobilă din Haţeg, Samuel Guslav
gestionar la Subcelale, Rata Petru
gestionar ia magazinul alimentar din
Haţeg şi alţii.
şcolilor medii şi profesionale, locul I a fost
ocupat, la fete de Şcoala medie mixtă Lu­
peni, iar la băieţi de Şcoala medie mixtă
Lonea.
Cu această ocazie, s-au evidenţiat prin
buna pregătire şi organizarea competiţiei
profesorii: Savu Miron, Ghibor Aglaia, Gur-
favenco Teodorîna. Pop Ileana, Ghilievtcî
torul de pionieri Budescu. Nicolae.
CAPĂŢINA CONSTANTIN