Page 12 - 1955-11
P. 12
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI" Nr. 52 9
Mitingul oamenilor muncii din Capitală Parada militară şl demonstraţia oamenilor munci! din Moscova
ou prilejul zilei de 1 Noiembrie MOSCOVA (Agerpres). — TASS durilor Kremlinului se află mii de La orele zece dimineaţa urcă la Impreună cu comandantul parăzii,
transmite : oaspeţi — muncitori din uzine şi fa tribuna mausoleului lui Lenin şi Kiril Moskalenko, mareşal al Uniu
O mulţime însufleţită a umplut tri neze — Ke Bo-nian, R. P. Polone — La 7 noiembrie, în Piaţa Roşie din brici, oameni de ştiinţă şi artă, col Stalin conducătorii partidului comu nii Sovietice, el trece în revistă tru
bunele marelui stadion tal „Republicii“ J. Izydorczyk ; A. Parodi, însărcinatul Moscova a avut loc tradiţionala pa hoznici, deputaţi ai Sovietelor Supre nist şi guvernului sovietic. Oaspeţii pele aliniate în piaţă şi pe străzile
tar zeci de mii de oameni se revarsă cu afaceri al Elveţiei, J. Medoro Del- radă militară cu prilejul celei de-a me ale U.R.S.S. şi R.S.F.S.R., miniş prezenţi la paradă ii salută cu aplau învecinate. Felieitînd pe participanţii
!acum în mijlocul stadionului. Atmos fino, însărcinat cu afaceri ad-interim 38-a aniversări a Marii Revoluţii So tri, delegaţii din străinătate. In piaţă ze prelungite. la paradă cu prilejul sărbătorii, ma
fera e plină de voioşie: Bucureştiul al Argentinei, Salah Saber, însărci cialiste din Octombrie. se află membri ai corpului diploma reşalul Jukov urcă la tribuna mauso
muncitor, capitala ţării noastre libere, nat cu afaceri ad-interim al Egiptului, tic şi ataşaţi militari. Parada este primită de Gheorghi leului şi rosteşte o cuvîntare.
sărbătoreşte neuitata zi în care eroi Matti Pyyko, însărcinat cu afaceri ad- In tribunele situate de-a lungul zi- Jukov, mareşal al Uniunii Sovietice,
ministrul Apărării al U.R.S.S.
cele popoare din Răsărit au păşit pe interim al Finlandei, H. B. Wells, în
calea unei vieţi noi. Panouri uriaşe, sărcinat * cu afaceri ad-interim al
Cuvîntarea rostită de mareşalul G. K. Jukov, ministrul Apărării al U. R. S. S.inscripţii în cinstea celei de-a 38-a a- Statelor Unite ale Americii, şi alţi
niversări a Marii Revoluţii Socialiste membri ai corpului diplomatic. Tovarăşi soldaţi şi matrozi, sergenţi vînt continuu şi puternic al produc contribuit la crearea unei atmosfere securităţii patriei noastre şi ale cola
şi cartnici I ţiei. prielnice pentru conferinţa de la Ge borării paşnice a tuturor popoarelor
din Octombrie, în cinstea unităţii oa Se intonează imnul de stat al Re neva a şefilor guvernelor celor patru cer oamenilor sovietici să manifeste o
menilor muncii din întreaga lume, în publicii Populare Romîne şi imnul de Tovarăşi ofiţeri, generali şi amirali! Ţărănimea colhoznică, lucrătorii de puteri. vigilenţă permanentă şi o grijă tot
cinstea prieteniei dintre popoarele ro- stat al Uniunii Sovietice. la staţiunile de maşini şi tractoare şi mai mare pentru întărirea continuă a
mîn şi sovietic. Oamenii muncii au Oameni ai muncii din Uniunea So din sovhozuri nu-şi precupeţesc for Manifestarea la această conferinţă statului sovietic şi a capacităţii sale
adus portrete ale lui Marx, Engels, Un grup de pionieri urcă în tribună vietică ! ţele şi munca pentru a îndeplini îna a bunăvoinţei şi dorinţei de a regle de apărare.
Lenin, Stalin, ale conducătorilor so şi oferă flori conducătorilor partidului inte de termen măsurile trasate de menta pe oale paşnică problemele
vietici, ale conducătorilor partidului şi şi guvernului. Scumpii noştri oaspeţi de peste ho partid şi guvern în domeniul avîntu- nerezolvate au dus la oarecare slă Poporul sovietic poate fi sigur că
guvernului nostru, ale fruntaşilor par tare 1 lui continuu al agriculturii. încă în bire a încordării internaţionale, lucru efectivul forţelor noastre armate îşi
tidelor comuniste şi muncitoreşti. Mitingul este deschis de tov. Flo- primit cu mare satisfacţie de poporul va ridica şi pe viitor cu perseverenţă
rian Dănălache, prim-secretar al Co In numele şi din însărcinarea gu acest an, în ciuda condiţiilor atmos sovietic şi de popoarele iubitoare de capacitatea sa de luptă, îşi va însuşi
Ora 10. Intîmpinaţi cu puternice a- mitetului orăşenesc Bucureşti al vernului sovietic şi a Comitetului ferice neprielnice dintr-o serie de re pace din toate ţările. tehnica modernă de luptă, va apăra
plauze, în tribuna centrală iau loc to P.M.R. Central al Partidului Comunist al giuni răsăritene, ţara va obţine ce cu nădejde interesele de stat ale pa
varăşii : Gh. Gheorghiu-Dej, dr. Pe Uniunii Sovietice vă salut şi vă feli reale şi alte produse agricole într-o Reducerea efectivului forţelor noas triei noastre socialiste şi munca paş
tru Groza, Chivu Stoica, Â. A. Epi- A luat apoi cuvîntul tov. Gh. Apos cit cu prilejul celei de-a 38-a aniver cantitate considerabil mai mare decît tre armate, efectuată de Uniunea So nică a oamenilor sovietici.
şev, ambasadorul U.R.S.S. la Bucu tol, membru în Biroul Politic al C.C. sări a Marii Revoluţii Socialiste din anul trecut. vietică, lichidarea bazei militare din
reşti, I. Chişinevschi, acad. M. B. Mi- al (P.M.R., preşedintele Consiliului Octombrie I regiunea Porkkala-Udd, activitatea in Tovarăşi ! Statul sovietic intră în
tin, redactorul şef al ziarului „Pentru Central al Sindicatelor din R.P.R. Poporul nostru întîmpină cel de-al tensă depusă de guvernul sovietic cel de-al 39-lea an al existenţei sale,
pace trainică, pentru democraţie Oamenii muncii din patria noastră 20-lea Congres al Partidului Comu pentru dezvoltarea de relaţii priete în plină înflorire a forţelor sale crea
populară !“, Gh. Apostol, Al. Moghio- In repetate rînduri, cuvîntarea a fost întîmpină această sărbătoare a între nist al Uniunii Sovietice. Străduin- toare. Alianţa leninistă dintre munci
roş, general de armată Emil Bodnă- subliniată cu ovaţii puternice şi aplau gului popor cu noi succese în dezvol du-se să întîmpine în mod demn con neşti cu celelalte ţări — toate acestea tori şi ţărani, prietenia dintre popoa
raş, Miron Constantinescu, C. Pîrvu- ze îndelungate. Cu fierbinte entu tarea economiei, ştiinţei şi culturii so gresul, oamenii muncii de la oraşe şi sînt o mărturie că statul nostru nă rele patriei noastre multinaţionale
lescu, P. Borilă, N. Ceauşescu, D. Co- ziasm, mulţimea adunată pe stadion cialiste. Muncitorii, inginerii şi tehni sate desfăşoară şi mai larg întrecerea zuieşte să întărească colaborarea paş n-au fost nicicînd atît de trainice ca
manifesta pentru marele Partid Co cienii din industria noastră, după ce socialistă a întregului popor, îşi spo nică şi încrederea reciprocă dintre în prezent. Se întăreşte colaborarea
liu, general colonel Al. Drăghici, S. munist al Uniunii Sovietice, pentru au îndeplinit în patru ani şi patru luni resc succesele în toate namurile con toate statele, nu prin vorbe, ci prin frăţească a poporului sovietic cu ma
Bughici, D. Petrescu, Al. Bîrlădeanu, Ţara Sovietică, pentru Partidul Mun cel de-al cincilea plan cincinal în ceea strucţiei economice şi culturale. fapte. rele popor chinez, cu toate ţările pu
aoad. prof. C. I. Parhon, acad prof. citoresc Romîn şi guvernul R. P. R., ce priveşte volumul producţiei indus ternicului lagăr socialist.
Traian Săvulescu, J. Fazekaş, Cons pentru prietenia de nezdruncinat din triale, sporesc producţia peste plan. In domeniul politicii externe, guver Acest ţel nobil îl urmăresc propu
tanţa Crăciun, L. Răutu, general co tre poporul romîn şi popoarele sovie Tnaducînd în viaţă hotărîrile plenarei nul sovietic, călăuzindu-se de princi nerile guvernului sovietic cu privire Sub conducerea încercată a parti
lonel L. Sălăjan, Sorin Toma, St. Voi- tice. din iulie a Comitetului Central al par piile leniniste ale coexistenţei paşnice la asigurarea securităţii colective în dului comunist, sub steagul lui Marx-
tec, general locotenent Gh. Pintilie, tidului, ei luptă cu perseverenţă pen dintre state cu sisteme social-econo- Europa şi reglementarea problemei Engels-Lenin-Stalin, popoarele marii
Liuba Chişinevschi, Th. Iordăchescu, A luat apoi cuvîntul tov. A.A. Epi- tru accelerarea progresului tehnic şi mice diferite, continuă să lupte neobo germane pe o bază paşnică şi demo Uniuni Sovietice păşesc cu încredere
FI. Dănălache, prof. irig. Şt. Bălan, şev, ambasadorul Uniunii Sovietice la îmbunătăţirea organizării producţiei, sit şi consecvent pentru oauza păcii cratică. înainte pe calea construirii comunis
Cornel Fulger, V. Em. Galan, scrii Bucureşti. pentru ridicarea productivităţii mun în lumea întreagă. mului în ţara noastră.
cii. Preocupîndu-se de înflorirea conti întărind cauza păcii, poporul sovie
Chiar înainte de traducerea din ru
tor, Ion Dragomir, muncitor fruntaş la seşte a unor fraze, zeci de mii de oa Propunerile sovietice cu privire la
uzinele „Mao Ţze-dun“. meni, înţelegîndu-le, izbucneau în a- reducerea generală a armamentelor
şi interzicerea armei atomice, regle
In tribune se află membri ai C.C. plauze călduroase. Cînd vorbitorul a nuă a marii noastre patrii, lucrătorii mentarea problemei austriace, norma tic nu uită că în unele ţări capitaliste Trăiască eroicul popor sovietic şi vi
al P.M.R., membri ai guvernului şi amintit cuvintele rostite de tov. N. S. din industria socialistă iau parte ac lizarea şi dezvoltarea relaţiilor priete există forţe reacţionare care tind nu tezele sale forţe armate !
ai Prezidiului Marii Adunări Naţio Hruşciov la Bucureşti, cu prilejul lui tivă în întreprinderile lor la discuta spre slăbirea ci spre intensificarea în-
23 August, asistenţa din tribune, cu rea proiectului celui de-al şaselea plan cordării internaţionale, care încearcă Trăiască guvernul nostru sovietic !
deosebită însufleţire, s-a ridicat în cincinal, scot la iveală şi pun În acţi Trăiască Partidul Comunist al Uni
unii Sovietice I
nale, reprezentanţi ai vieţii ştiinţifice, picioare manifestînd îndelung pentru une noi rezerve interne pentru un a- neşti între UR.S.S. şi Iugoslavia au să submineze cauza păcii. Interesele Ura !
artistice şi culturale, conducători ai • frăţia dintre popoarele romîn şi sovie ??? ??* ??
organizaţiilor obşteşti, activişti de tic.
partid, militari, reprezentanţi tai pre A vorbit apoi tov. Ion Dragomir Ultimele cuvinte ale cuvîntării ma muncii din Moscova a început ime înaintează o coloană purtînd un derativă Iugoslavia. Pe multe pînze
sei romîne şi străine, fruntaşi în în fruntaş în întrecerea socialistă la uzi reşalului Jukov sînt întrerupte de pu diat după parada militară. panou pictat artistic care înfăţişează sînt înscrise cuvintele „Să se întărea
trecerea socialistă din marile între nele „Mao Ţze-dun“ din Capitală. Pe ternice urale. Răsună salvele de arti muncitori sovietici şi chinezi. Ei îşi scă şi să înflorească prietenia frăţea
prinderi ale Capitalei. stadionul „Republicii“ răsună acordu lerie ale bateriilor din Kremlin. Fan Oamenii muncii din raionul Lenin strîng cu putere mîinile. Dedesubt stă scă şi colaborarea între popoarele
rile solemne ale Internaţionalei. Mitin fara execută imnul de stat al Uniunii poartă înaintea coloanei lor un ba scris : „Prietenie veşnică“. Uniunii Sovietice şi Iugoslaviei !“.
In tribuna rezervată corpului diplo gul a luat sfîrşit. Sovietice. sorelief al lui Lenin — întemeietorul
matic au luat loc : ambasadorii ex partidului comunist şi al primului stat Sărbătorind măreaţa aniversare, oa In semn de solidaritate internaţio
traordinari şi plenipotenţiari ai : R. P. Marele miting a fost o nouă mărtu Fanfara anunţă începerea parăzii. socialist din lume. menii sovietici demonstrează unitatea nală cu oamenii muncii din ţările ca
D. Coreene — Den Em, R. D. Germa rie, plină de căldură, a marii priete Tribunele aplaudă batalioanele de ofi frăţească şi prietenia cordială cu po pitaliste care luptă pentru pace şi de
nii pe care poporul nostru o nutreşte ţeri — floarea şi mîndria forţelor a r In avangarda coloanei oamenilor poarele din China, Polonia, Cehoslo mocraţie, demonstranţii poartă potre-
ne — W. Eggerath, R. P. Ungare — faţă de gloriosul popor sovietic, faţă mate ale poporului sovietic. Cei pre muncii din raionul Molotov este pur vacia, Ungaria, Bulgaria, Romînia, te ale conducătorilor partidelor comu
de statul născut în focul Marii Revo zenţi în tribune întîmpină cu căldură tat un panou înfăţişînd centrala hi Albania, Republica Populară Mongolă, niste din Franţa, Italia, Spania, In
L. Patak.i, R. P. Bulgaria — S. Pav- luţii Socialiste. Văpaia neuitatului pe cei mai tineri participanţi la pa droelectrică de la Kuibîşev. Vor trece Republica Populară Democrată Co dia, Brazilia, S.U.A., Marea Britanie.
Octombrie luminează drumul spre fe ra d ă — elevii şcolii „Suvorov” şi ele cîteva săptămîni şi capitala Uniunii reeană, Republica Democrată Vietnam,
lov, R. Cehoslovace — J. Sedivv, ricire. vii Şcolii de marină „Nahimov” din Sovietice va începe să primească prin Republioa Democrată Germană. Ca un In Piaţa Roşie răsună puternice ura
Leningrad. linia pentru transportul energiei elec simbol al acestei unităţi, deasupra le în cinstea prieteniei şi colaborării
R. P.F. Iugoslavia — N. Vujanovici, trice la mare distanţă Kuibîşev-Mos- coloanelor de demonstranţi se înalţă popoarelor Angliei, Statelor Unite ale
O deosebită impresie produce asu cova curent furnizat de cea mai mare portretele conducătorilor partidelor co Americii şi Uniunii Sovietice în lupta
R. P. Albania —¦M. Liako, R.P. Chi- pra invitaţilor la paradă trecerea uni hidrocentrală din lume. muniste şi muncitoreşti şi ai guverne lor pentru slăbirea încordării interna
tăţilor motorizate de infanterie şi de lor ţărilor lagărului socialist. ţionale, pentru coexistenţa paşnică a
In piaţă se revarsă mereu noi şi statelor şi asigurarea unei păci traini
paraşutişti, marşul artileriei. Artileria noi coloane. Piaţa Roşie tşţ schimbă
STOCKHOLM. La 6 noiembrie, pri lui Heinrich Rau la Cairo este o ur antiaeriană este urmată de tunuri an culorile ca prin farmec. Iată că au Noi coloane de demonstranţi intră ce în întreaga lume.
mul ministru al Uniunii Birmane, mare a încheierii cu succes a trata apărut spice coapte de grîu auriu. în Piaţa Roşie. Acestea sînt formate
U Nu, a sosit în vizită oficială la tivelor dintre delegaţia economică a titanc, tunuri cu reacţie de diferite ca Aceasta simbolizează faptul că se re din colectivele giganţilor industriali Numeroase pancarte se înalţă dea
Stockholm. R. D. Germane, care se află în pre zolvă cu succes sarcina întregului po supra coloanelor. Pe acestea sînt în
zent la Cairo, şi ministerele şi Cercu libre. Cu un zgomot puternic străbat por privind avîntul puternic al pro din Moscova. scrise cuvinte exprimînd dorinţa oa
CAIRO. In urma invitaţiei primite rile economice corespunzătoare din menilor sovietici de a întări prietenia
din partea guvernului egiptean, la 6 Egipt. Piaţa Roşie tractoare cu şenile ducînd ducţiei de cereale. Deasupra cîmpului Demonstranţii aprobă cu căldură po şi colaborarea cu popoarele Franţei şi
noiembrie a sosit la Cairo Heinrich litica externă de pace a guvernului Italiei, cu oamenii muncii din Repu
Rau, vicepreşedinte al Consiliului de BEIRUT. La 5 noiembrie, parla în urma lor tunuri automate, artileria ondulat de spice de grîu pe care le sovietic, eforturile sale de a stabili re blica Federală Germană.
Miniştri şi ministrul Comerţului Ex mentul sirian a aprobat în unanimi poartă demonstranţii, se poate vedea laţii de prietenie cu toate ţările. Po
terior şi Intergerman al R. D. Ger tate acordul militar bilateral dintre cu bătaie lungă. porul sovietic salută tratatul cu pri Demonstraţia oamenilor muncii din
mane. Presa egipteană scrie că vizita Egipt şi Siria. lozinca : Să obţinem o recoltă anuală vire la restabilirea unei Austrii inde Moscova a arătat întregii lumi uni
La paradă ia parte şi aviaţia. Ga un pendente şi democrate, salută priete tatea de nezdruncinat a partidului co
de cereale de cel puţin 10 miliarde nia şi colaborarea între Uniunea So munist şi a poporului sovietic, voinţa
fulger au trecut deasupra pieţii avi de neînfrînt a oamenilor sovietici de
de puduri. vietică şi Republica Finlandeză. a întări puterea patriei lor socialiste,
oane cu reacţie. de a apăra şi întări pacea în întreaga
Parada militară din Piaţa Roşie a De la un capăt la celălalt al pieţii In această zi de sărbătoare, locui lume.
fîlfîie steaguri de culoarea cerului, pe torii Moscovei transmit un salut po
arătat în mod grăitor că forţele a r poarelor din Republioa Populară Fe
mate sovietice, încununate de gloria care sînt înscrise cuvintele sfinte
victoriilor, stau de strajă păcii şi se
curităţii marii Ţări a Sovietelor. „Pace lu m ii!”.
Demonstnaţia festivă a oamenilor
Cind încetează ploile. In Birmania Note de drum din Birmania rale. A luat fiinţă Academia de Arte, Sărbătorirea în străinătate
cad ploi torenţiale aproape fără în
trerupere timp de cinci lu n i; aerul care pentru prima oară în istoria a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie
este plin de umiditate şi ori unde Birmaniei a început să strîngă şi
ţi-ai arunca privirile, pretutindeni nu
dai decît de apă. Dar în octombrie- de V. ARININ să sistematizeze bogăţiile folclorului, R. P. CHINEZA Adunarea festivă a fost urmată de
noiembrie încetează sezonul muso-
nului, iar împreună cu acesta — operele de artă de artizanat, să orga La 6 noiembrie a avut loc La Pekin, un mare concert.
ploile şi perioada de schimnicie. nizeze expoziţii de pictură şi sculp
Trei zile durează sărbătoarea lumi deseori la această reprezentaţie par mitologici şi animale. Dintre acestea tură. din iniţiativa Asociaţiei pentru priete R. P. POLONA
noasă şi plină de veselie a focuri ticipă şi cîte o pereche de comedianţi. din urmă deosebit de populare sînt
lor — Tadindju. Pagodele birmane, Alături de cîntăreţi, apar şi dansa Au fost întreprinse primele încet- nia chino-sovietică, o adunare festivă, La adunarea festivă de la Varşo
casele mari din oraşe şi colibele de la tori. In afară de aceasta, la fiecare păpuşile —- elefant, leu şi iepure.
sate se împodobesc cu ghirlande de „pve“ participă şi clovni. Intr-un cu- In Birmania, trupele de circ sînt cări de a transpune pe note muzica în prezidiul căreia au luat loc Ciu De, via convocată de Comitetul Central
felinare pe care sînt pictate flori. vînt, în spectacolul „pve“ sînt con clasică birmană. Numeroase cînlece vicepreşedinte al R. P. Chineze, Ciu al Partidului Muncitoresc Unit Polo
Spre cer se înalţă zmee din hîrtie şi centrate toate genurile artei teatrale, foarte populare la sate, în schimb remarcabile au fost imprimate pe En-lai, premierul Consiliului de Stat, nez în Palatul Culturii şi Ştiinţei
globuri cu făclii aprinse. cunoscute nouă. pot fi rareori întîlnite în oraşe. în discuri de patefon. Datorită cinema Cen Iun, Cen I, Li Fu-ciun, locţiitori „I. V. Stalin”, au participat Boleslaw
tregul inventar al unei asemenea tru tografului şi radioului, ele au deve ai premierului, P. F. Iudin, ambasa Bierut, prim-secretar al C. C. al
Pentru Birmania Tadindju este o Uvertura spectacolului „pve“ este pe ambulante încape într-o căruţă nit un bun al poporului. dorul U.R.S.S. în R. P. Chineză, şi P.M.U.P., A. Zawadski, preşedintele
zi luminoasă după noaptea întune zgomotoasă, plină de vervă şi de sau două ; această lipsă de echipa alţii. Consiliului de stat al R P. Polone,
coasă a musonului. încep nunţile şi dragoste de viaţă, în care sunetele ment este însă compensată cu pri Dacă în anul 1951, una din pri J. Cynankiewicz, preşedintele Consi
petrecerile. începe şi stagiunea tea energice ale viorilor şi flautelor sînt sosinţă de măiestria şi virtuozita mele expoziţii anuale de cultură plas In raportul prezentat, U Iui-cijan liului de Miniştri, K. Rokossowski,
subliniate de bătăi zgomotoase de tea artiştilor. tică din Rangoon ocupa o singură a subliniat că poporul chinez s-a unit mareşal al Poloniei, membri ai Bi
trală. gonguri şi de tobe. Ea se întrerupe sală în clădirea colegiului învăţători pentru totdeauna cu marele popor so roului Politic al C. C. al P.M.U.P.,
In mii de oraşe şi sate birmane, subit şi, în sunetele unei melodii du Trecutul şi prezentul. Să facem o lor, după cîţiva ani, în muzeul na vietic. Anii care au trecut au confir membri ai guvernului şi ai Consiliu
ioase intonate de flaut, pe scenă îşi scurtă incursiune în trecutul culturii ţional deschis după eliberare în clă mat pe de-a-ntregul cuvintele rostite lui de Stat al R. P. Polone, precum
sub bolta înaltă a cerului, sînt ame fac apariţia actorii. birmane care are tradiţii de veacuri direa „Jubilee Hali“ această expozi de preşedintele Mao Ţze-dun, că pu şi P. K. Ponomarenko, ambasadorul
najate mici scene. Sezonul teatral ţie ocupa cîteva camere şi o întreagă ternicia alianţă dintre China şi U.R.S.S. în Polonia, şi şefii reprezen
poate dura şapte luni, fără ca in Pe scena viu luminată se află o Operele de artă cele mai cunoscute galerie, iar numărul tablourilor în U.R.S.S. reprezintă o forţă invincibilă, tanţelor diplomatice ale mai multor
timpul acesta vreo picătură de ploaie dansatoare solistă. începe muzica. şi cele .mai mult studiate sînt mo ulei se ridica la cîteva zeci. o garanţie trainică în lupta împotriva ţări.
să împiedice reprezentaţiile. Dansatoarea se încovoaie ca sub bă numentele culturale din perioada Pa- agresiunii imperialiste şi în apărarea
taia vîntului ; mîinile ei fine se miş gan, din secolele XI şi XIII ale erei
Pînă în prezent teatrele perma că încet şi graţios. Melodia lină şi noastre. In această perioadă, întreg Lucrările au devenit mai mature păcii şi securităţii în Extremul Orient. Adunarea a fost deschisă de Bo
nente din Birmania pot fi numărate prelungă începe treptat să se învio teritoriul Birmaniei a fost unit in din punct de vedere al conţinutului A luat apoi cuvîntul P. F. Iudin, leslaw Bierut.
pe degete. Dar pentru „pve“, specta reze. Locul tristeţei şi reveriei îi iau tr-un stat unic. In ţară a luat o largă lor. Au apărut opere mai numeroase
colul favorit al birmanezilor, teatrele, bucuria şi veselia; mişcările devin răspîndire religia budistă. pe teme actuale care înfăţişau munca ambasadorul U.R.S.S. în R. P. Chi Raportul a fost nrezentat de Edward
aşa cum le concepem noi, nici nu ar mai repezi şi tumultoase. Ritmul mu neză. Ochiab, secretar al C.C. al P.M.U.P.
fi de prea mult folos. E mult mai zicii devine tot mai trep id an t; su Capitala de atunci a Birmaniei —
plăcut să priveşti acest spectacol netele flautelor devin mai puternice, Pagan — aşezată pe cursul mijlociu şi viaţa poporului. *1
sub cerul liber, cînd adierile uşoare loviturile de gong şi tobe sînt mai al „Fluviului elefantului“ — Iravadi,
ale vîntului îndulceau zăpuşeala din tari şi, deodată, totul amuţeşte. In a devenit un mare centru politic, re In fiecare an, la 4 ianuarie — Ziua
aerul încins, de soarele nemilos de tr-o linişte plină de încordare, in ligios şi cultural.
la tropice care dogoreşte în timpul faţa spectatorilor captivaţi, se opreşte proclamării independenţei — în Bir
dansatoarea, turnată parcă din pia Potrivit legendelor, într-o perioadă
zilei. tră, ca o statuie. Pe avanscenă apar de 250 de ani în Pagan au fost con mania sînt organizate concursuri ale
In seara cînd are loc spectacolul clovnii. struite aproximativ 16.000 de pa
gode. In prezent, dintre acestea au ansamblurilor minorităţilor naţionale.
„pve“, împrejurul scenei improviza Birmanezii manifestă o mare dra rămas numai cîteva sute de pagode.
te se adună locuitorii din tot ţinutul. goste şi pentru teatrul de marionete Arhitecţi, pictori, sculptori, gravori, Mii de spectatori se adună pentru a
Ei vin cu întreaga familie, îşi aduc sau de păpuşi. Spre deosebire de pă cioplitori în piatră, ale căror nume
mîncare şi ţigări şi nu pleacă pînă puşile noastre, aici păpuşile sînt sus au rămas necunoscute, au înălţat admira dansurile line şi ceremonioase
cînd focurile reprezentaţiei „pve“ nu pendate. Fiecare din păpuşi cîntăreşte construcţii frumoase, grandioase.
se sting atunci cînd soarele începe 6-12 kilograme şi acţionarea lor cu ale karenilor, înflăcăratele dansuri In zilele de 6 şi 7 noiembrie, a măsură oarecare pe iubitorii acestui
să împurpureze orizontul. ajutorul a zeci de sfori cere o mare Cultura birmană a putut supravie cu săbii ale şanilor, horele însufle fost organizat in oraşul Deva un sport, a fost prestarea unui arbitraj
artă şi putere fizică. ţui perioadei jugului colonialist, ca ţite ale triburilor de munteni — ka- campionat de volei. de rnulle ori neprincipial, lipsit de
Ce înseamnă „pve“ ? In cadrul re a durat aproape un secol, numai cinii. obiectivitate din partea arbitrilor.
spectacolului „pve“ artiştii vorbesc, Teatrele de marionete prezintă datorită tradiţiilor sale de veacuri, La acest campionat s-au întrecut
dansează, cîntă. In cea mai mare spectacole cu subiecte luate din po profundei sale originalităţi. In Birmania se manifestă un mare sportivii din colectivele „Dinamo“ Campionatul s-a desfăşurat sistem
parte a spectacolului ei interpretează veşti, scene din religia budistă la interes pentru cultura sovietică. Deva, „Metalul“ Hunedoara, „Meta turneu şi la terminarea lui a fost
roluri tragice sau dramatice, dar care iau parte draconi, balauri, zei O dată cu proclamarea independen lul“ Călan şi „Flacăra 14“ la băieţi, fixat următorul clasam ent:
ţei ţării, în anul 1948, în faţa oame Numeroşi pictori, artişti de teatru iar la fete au participat colectivele
nilor de cultură din Birmania s-a şi cinematograf, scriitori din Birma „Recolta“ Dobra, „Flacăra 14“, „Di BĂIEŢI
pus sarcina dificilă a salvării şi con nia sînt membri ai Asociaţiei cultu namo” Deva şi „Metalul“ Călan.
servării unei uriaşe moşteniri cullu- rale birmano-sovietice. Asociaţia or 1. „Metalul“ Hunedoara 6 puncte.
ganizează expoziţii, care fac cunos Jocurile desfăşurate au furnizat mo
cute locuitorilor Birmaniei realiză mente de destindere pentru specta 2. „Dinamo“ Deva 5 puncte.
rile artei sovietice, precum şi reuni tori. Diferitele faze spectaculoase, a-
uni, consacrate vieţii şi creaţiei mari bundenţa mingiilor trase de la 2 şi 3. „Metalul“ Călan 4 puncte.
lor scriitori ruşi. Reuniuni de acest 3 metri de la plasă, au imprimat jo
fel au fost consacrate lui Puşkin, Gc- cului un dinamism mai rar întînit la 4. „Flacăra“ 14 3 puncte.
gol, Tolstoi, Cehov, Gorki şi au jocurile anterioare.
devenit o tradiţie în cultura birmană. FETE
Ceea ce a dezamăgit însă, într-o
1. „Flacăra 14“ 6 puncte.
2. „Recolta“ Dobra 5 punole.
3. „Metalul“ Călan 4 puncie.
4. „Dinamo“ Deva 3 puncte.
Redacţia şi Adm. ziaruluFstr. 6 Martie, nr, 9 Telefon: 188-189. Taxa plătită In numerar cont, aprobării Direcţiunii G em ute f?,T.T.R. nr, 236.320 din 6 noiembrie 1949 - Tiparul Iptrepr. Poligrafică "de Stat DEVA."
