Page 13 - 1955-11

7

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ !

IN A C E S T NUM ĂR:

4 pagini 20 bani — întovărăşirea agricolă — drum — In ajutorul propagandistului — — Cum a reuşit colectivul Fabricii
spre bunăstare (pag. 2-a). Cum se desfăşoară convorbirea în „Teba“ să dea acumulări băneşti
cercul nostru de studiu (pag. 3-a) peste plan (pag. 3-a)
— Bodea Mihai — Despre activitatea
organizaţiei de Cruce roşie. — Moldovan losif — Realizarea pla­ — Conferinţa de la Geneva a miniş­
(pag. 2-a)
nului de investiţii şi a sarcinii de trilor Afacerilor Externe (pag. 4-a)
— In drum spre o viaţă nouă. reducere a preţului de cost în Note şi comentarii externe —
(pag. 2-a) întreprinderile de construcţii
„Teorii vicioase ale unui ..cerc
— Patachi Ştefan — Să satisfacem (pag. 3-a)
cerinţele cumpărătorilor (pag.2-a) vicios“ (pag. 4-a)

Anul VII. nr. 530 Duminică 13 noiembrie 1955

Toată grija pentru împrospătarea Din succesele învăţămîntului
bibliotecilor eu cărţi
în

ţările de democraţie populară

Niciodată cartea nu a fost un sfă­ Pui, care nu a folosit pînă în prezent R. P. Chineză
tuitor şi prieten mai bun al omului nici un leu din suma alocată pentru
muncitor din ţara noastră, ca acum.
Nicicînd comorile nemăsurate ale cumpărare de cărţi. Acelaşi lucru 0 expoziţie agricolă cinstea Congresului Un nou cerc Lichidarea analfabetismului. In ca­
acesteia, nu au fost puse la înde- poate fi găsit şi la biblioteca de la literar drul largii campanii culturale şi edu­
mîna noastră ca în aceste zile de „Ceramica“ din Baru-Mare ca şi la raională în Mereu mai mult cărbune cative desfăşurată în China după eli­
viaţă nouă. Eminescu, Caragiale, Sa- cele ale sindicatelor finanţe-sfaturi De curînd în Hunedoara, berare, se pune un accent deosebit pe
doveanu, toţi marii noştri scriitori poligrafie şi din alte părţi. In sala căminului cul­ Brigăzile de tineret de Ia mi­ brigada tovarăşului Mureşan pe lingă biblioteca centrală lichidarea analfabetismului.
clasici şi contemporani ca şi cei din tural din Ilia, se afla adu­ na Lonea, au dat în cursul lu­ Gavrilă a dat peste planul ce­ raională, a luat fiinţă un
literatura universală, sînt astăzi mai O importanţă deosebită în rezol­ nată multă lume. Veniseră nii octombrie mii de tone de lor 5 zile, 200 tone de cărbune, nou cerc literar în cadrul In legătură cu aceasta un grup de
cunoscuţi şi mai iubiţi decît oricind. varea cu succes a problemei aprovi­ fruntaşii recoltelor bogate cărbune peste plan. Continuînd iar a Iui Marian Adrian 174 căruia vor activa numeroase ţărani din provinciile Cijeţzian, Şansi
Cartea a devenit nelipsită din casa zionării bibliotecilor cu cărţi o are şi din întreg raionul, pentru a să lucreze cu acelaşi avînt, şi-n tone. Intre 100-123 tone de căr­ elemente înzestrate în ceea şi Şandun au lansat o chemare la
cetăţenilor patriei noastre. Ea este fondul cultural al cooperaţiei, fond participa la festivitatea luna noiembrie, în primele 5 zi­ bune peste plan, au dat şi bri­ ce priveşte arta scrisului. întrecere în vederea lichidării anal­
astăzi cu adevărat izvorul nesecat prevăzut anume pentru asemenea sco­ deschiderii expoziţiei agri­ le ele au reuşit să realizeze fru­ găzile conduse de Butnaru Ior- In prima şedinţă a aces­ fabetismului în regiunile rurale adre­
puri. Din păcate însă, acesta nu este cole raionale. tuia, s-a hotărît ca noul sată tuturor oamenilor de cultură de
peste tot just întrebuinţat. Aşa de la sate. Ei cheamă ca aceştia să lupte

de forţă şi înţelepciune, spre care pildă, la cooperativa „Ţara Haţegu­ înainte de deschiderea moase succese în lupta pentru dache, Stanciu Luca Petru, cerc să poarte numele celui pentru ca pînă Ia sfîrşitul planului
omul acestor vremi, se apleacă din lui“ din raionul Haţeg, deşi există expoziţiei, tovarăşul Glava tot mai mult cărbune. Astfel, Rusu Simion şi altele. mai mare scriitor romîn cincinal cel puţin încă 30.000.000 de
ce în ce mai însetat. In lupta înflă­ 84.000 lei prevăzuţi pentru cumpăra­ Victor, şeful secţiei agri­ contemporan, gînditor pro­ ţărani să înveţe să scrie şi să ci­
cărată pe care o purtăm în aceşti ani rea de cărţi, pînă la această oră s-a cole, a anunţat¦rezultatele fund şi neîntrecut povesti­ tească.
de zidire a societăţii socialiste, car­ cheltuit o sumă, am putea spune, ne­ concursului recoltelor bo­ Urmaţi-le exemplul! tor Mihail Sadoveanu
Se dezvoltă şcolile de toate gra­
tea constituie drept una din armele gate, iar cei fruntaşi în Tot în cadrul acestei şedin­
puternice prin mijlocirea căreia în­ însemnată. Tovarăşa contabilă Bru- obţinerea de recolte mari Mina Aninoasa. O dimineaţă cea a lui Ojog loan 159 tone, ţe, a fost ales comitetul de dele. Numărul şcolilor şi elevilor în­
văţăm cum să lucrăm, cum să ne kental de la această cooperativă, re­ au făcut expuneri asupra { rece, cn ceaţă deasă. Mai sînt iar a Iui Barza Gheorghe 263 conducere, iar apoi s-a ci­ scrişi în şcolile de toate gradele creş­
comportăm, cum să întărim lupta îm­ fuză în mod categoric să aprobe fo­ felului în care au lucrat pă- tone... tit o poezie a tovarăşului
potriva duşmanului, cum să ne de­ losirea sumelor prevăzute, în scopuri mîntul. cîteva clipe şi minerii vor intra I.G. Borca. Discuţiile ce te în fiecare an.
prindem cu greutăţile pentru a le culturale. Aceeaşi situaţie (chiar mai în şut. Pînă atunci, ei ascultă Apoi, sirena anunţă intrarea s-au iscat pe marginea a- Statul ia măsuri în vederea înfiin­
înfrunta aşa cum se cuvine. Lumina rău) se găseşte şi la U.R.C.C. Sebeş A vorbit mai întîi tovară­ ştirile transmise prin staţia de în şut. cestei poezii, au lăsat să se
învăţăturii din cărţi ne dă puterea Tovarăşii din conducerea acestei uni­ şul loja Petru, preşedintele radioficare. Vocea difuzorului întrevadă faptul că roadele ţării de noi grădiniţe de copii atît
de a pătrunde în viitor, de a cunoaşte uni, „mărturisesc“ foarte „convinşi“ întovărăşirii din Mintia, se aude clar : Mineri, urmaţi-le exemplul I Să pe care membrii cercului la oraşe, cît şi la sate. In regiunile
oamenii înaintaţi ai epocii noastre şi că nu au pentru fond cultural prevă­ despre felul cum au însă- literar nou înfiinţat le vor rurale, cooperativele agricole de pro­
de a le urma cu încredere exemplul. zut decît o sumă de cca. 3000 lei, mînţat ei porumbul în cui­ — Brigada tovarăşului Cristea dăm patriei în cinstea celui de culege, vor fi fructuoase. ducţie sînt încurajate şi ajutate să
dar în realitate suma prevăzută este buri aşezate în pătrat şi Aurel, a dat în cursul lunii no­ înfiinţeze grădiniţe pentru copii.
Iată pentru ce dar, numeroasele ac­ de 39.133 lei. După cum se vede, e- despre rezultatele obţinute. iembrie 155 tone de cărbune, al II-Iea Congres al partidului, I. B.
ţiuni întreprinse pentru răspîndirea xistă între ce ştiu dumnealor şi între Apoi şi alţi fruntaşi ai re­ corespondent In cadrul planului cincinal se pre­
cărţii pînă în cele mai îndepărtate ceea ce este în realitate, o oarecare coltelor bogate au scos la tot mai mult cărbune peste plan! vede ca numărul elevilor înscrişi în
sate şi cătune, apar astăzi ca o măr­ iveală o serie de metode -------- o -------- şcolile elementare să atingă 60.230.000
turie a politicii juste duse de_ către „diferenţă“. folosite în lucrarea pămîn- îşi respecta angajamentul pînă în anul 1957, adică cu 17,9 la
Seară de satiră sută mai mult decît în anul 1952.
Se poate vedea deci, cum, din cau­ tului. „30 de vagoane de cărbune de pînă acum, vorbesc destul şi umor
peste plan", acesta-i angajamen­ de elocvent în acest sens. Pînă Numărul elevilor din şcolile medii
tul brigăzilor de tineret din Va­ în ziua de 1 noiembrie, brigă­ va creşte cu 78,6 la sută în compa
lea Jiului, în cinstea celui de al zile de tineret au dat peste plan,

puterea populară, pentru luminarea za unei greşite înţelegeri a rolului Fruntaşii la culturile de II-lea Congres al partidului. 18 vagoane de cărbune, adică Nu de mult, la Biblioteca raţie cu anul 1952.
continuă a omului nou — om al so­ Anul acesta, în instituţiile de în-
cietăţii ce se înalţă măreaţă şi puter­ cărţii din partea unor oameni, biblio­ cartofi, porumb, sfeclă de Mulţi şi-au pus întrebarea : „se mai mult de jumătate din an­ raională din Hunedoara, a văţămîrit superior şi în universităţile
teci ca aceea de la raionul Haţeg, d zahăr, grîu, şi alte plante va putea oare realiza acest an­ gajament. avut loc o seară de satiră din ţară s-au înscris 96.200 de noi
nică. la gospodăria colectivă Peşteniţa, au fost premiaţi cu maşini gajament ?“. şi umor. In cadrul ei, au studenţi. Cu aceasta, numărul total
Un important mijloc de mobilizare agricole şi diferite obiec­ Cu siguranţă că pînă la 23 fost prezentate mai multe
decembrie, angajamentul va fi

a celor ce muncesc în spre cunoaş­ gospodăria colectivă Miercurea, SMT te. Ţăranul muncitor Mun- lată că se poale. Rezultatele îndeplinit, dacă nu şi depăşit. schiţe şi momente comice al studenţilor din China se ridică a-

terea cărţilor. îl constituie concursul Miercurea, din Vingard şi altele, au teanu Teofil din Şoimuş, Mi-am predat cotele instructive. Dintre acestea, nul acesta la 289.000, în comparaţie
cele mai plăcute au fost
„Iubiţi cartea“. Nu există raion, nu la ora actuală serioase goluri de 'care a obţinut o producţie Cel de al Il-!ea Congres al asigurăm pîinea de zi cu zi a „Abajurul şi pălăria”, „Re­ cu 252.000 studenţi înscrişi î-n toam­
există localitate am putea spune, în cărţi. (In ceea ce priveşte situaţia de 4.300 kg. porumb-boabe P.M.R., constituie pentru întreg oamenilor muncii de la oraşe partizat în Arctică", „Du­ na trecută.
care să nu fie cuprinşi în acest con­ bibliotecii de la Vingard, aici, orga­ la hectar, a fost premiat cu ,poporul nostru muncitor un e- care ne trimit fel şi fel de ma­ pă doi ani de căsnicie" şi
curs zeci, ori sute de cititori. Rezul­ nele competente trebuie să tragă ne- o maşină de semănat po­ veniment de cea mal mare în­ şini şi unelte agricole, haine, altele. După ce s-a făcut R, D. Germană
tatele cele mai frumoase în această întîrziat cu toată tăria la răspundere rumb, iar ţăranul munci­ semnătate. încălţăminte şi alte lucruri de propunerea ca în cinstea
direcţie, le-au obţinut pînă acum ra­ pe bibliotecara Burlacu Maria, care. tor Curui loanichie din sa­ care avem nevoie. celui de al II-lea Congres In R. D. Germană nivelul de pre­
ioanele Alba şi Hunedoara. Folosind pur şi simplu a distrus biblioteca ce tul Stretea, a primit o tocă­ Eu, ca ţăran muncitor, cin­ gătire al corpului didactic a crescut
metode de lămurire variate, desfăşu­ i-a fost încredinţată, lăsînd-o într-o stesc Congresul partidului cu Iată de ce caut ca în fiecare să fie expusă tot în cadrul concomitent cu îmbunătăţirea situa­
toare de nutreţ pentru fap­ cotele predate la toate produ­ an, să-mi predau toate cotele şl bibliotecii recenzia roma­ ţiei sale materiale. învăţătorii se bu­
nului „Scîntei" de Socolov. cură în R. D. Germană de o mare
tul că a obţinut 26.000

rând o muncă de ^mobilizare susţi­ condamnabilă neglijenţă). kg. cartofi la hectar. Ase­ sele în întregime încă de pe da­ să mă menţin fruntaş în satul serata a luat sfîrşit într-o stimă. Celor mai buni dintre ei li se
nută. aceste două raioane au ajuns La biblioteci ca cele de mai sus de menea premii au primit un ta de 20 octombrie. îmi dau sea­ nostru. Aceasta-i o mîndrie pen­ atmosferă de veselie şi voie acordă titluri de merituoşi. Ziua de
ca să atragă în spre concurs un nu­ mare număr de ţărani ma că predarea cotelor faţă de tru mine şi pentru fiecare ţăran bună. 12 iunie a fost fixată ca zi naţională
măr destul de mare de cititori. Nu vrei să cauţi cărţi cum ar fi spre muncitori din raion. muncitor care înţelege să-şi pre­ a învăţătorului. Cei mai mulţi învă­
acelaşi lucru s-ar putea spune însă exemplu „Povestea - unui om adevă­ stat la timp, constituie pentru dea la timp cotele ce Ie datorea­ BICSA I. ţători sînt ieşiţi din rîndurile clasei
despre raioanele Brad şi Haţeg, care, rat“ de Boris Polevoi, „Momente şi După aceea, a fost des­ noi ţăranii muncitori o datorie ză statului. corespondent muncitoare sau ale ţărănimii munci­
stau cît se poate de slab în această schiţe“ de Caragiale, lucrări din do­ chisă expoziţia agricolă ra­ patriotică. Prin aceasta, contri­
meniul zidăriei, al medicinii umane, ională la care participă cu buim Ia întărirea alianţei dintre ACS IOAN lui ALEXANDRU ---- o-------- toare.
produsele lor gospodăriile clasa muncitoare şi ţărănimea ţăran muncitor din Grădiniţele de copii reprezintă pri­
muncitoare. 4.600 kg\ porumb-
boabe la hectar ma etapă în organizarea şcolilor din

direcţie. al industriei lemnului etc., ai găsi cel colective, gospodăriile a- Predîndu-ne cotele la timp, comuna Turdaş Anul acesta intovărăşiţii R. D. Germană. Grădiniţele sînt con­

Legat de problema concursului „Iu­ mult 2-3 exemplare, iar la unele n-ai nexe, întovărăşirile agricole Victoria echipei lui Lăbuneţ Vaier din Mintia raionul Ilia, au duse de institutoare cu o pregătire
biţi cartea“, se ridică problema apro­ găsi nici unul, deşi aceste cărţi sînt şi peste 500 ţărani munci­ însămînţat porumbul în cui­ specială. In 1954, guvernul R. D.
vizionării bibliotecilor cu fondul de prevăzute în concursul „Iubiţi car­ tori. Această expoziţie, în Ultima şarjă de oţel în con­ reuşit să respecte cu mai multă buri aşezate in pătrat Lu­ Germane a cheltuit peste 130.000.000
cărţi necesare. Există multe exemple tea“. Toate aceste cărţi se găsesc ia felul în care a fost orga­ tul anului 1855, a fost dată în atenţie dozarea cuptorului, să
de biblioteci sîrguincioase, care şi-au librării, atît doar că ele trebuie cum­ nizată, constituie un adevă­ după — amiaza zilei de 3 noiem­ respecte cu mai multă strădanie crările de prăşit manual şi de mărci pentru întreţinerea acestor
cheltuit în mod raţional fondul pre­ rat mijloc de generalizare brie cînd prim-topitorul oţelar indicii de utilizare a agregatu­ cu prăşitoarea trasă de a- grădiniţe, care la sfîrşitul aceluiaşi an
văzut pentru cumpărarea de cărţi. părate. a metodelor înaintate folo­ Lăbuneţ Vaier a terminat planul lui, ceea ce a dus la scurtarea nimale, ei le-au executat la erau frecventate de 326.000 de copii.
Aşa este biblioteca raională din Lipsuri destul de evidente se mai site de fruntaşii recoltelor de producţie pe 1955. Această timpului de elaborare a şarjelor. timpul cel mai potrivit, aşa La sate au fost amenajate creşe şi
Orăştie care se aprovizionează în bogate. De aceea, ea este 4 victorie a bravilor oţelari, s-a cum i-a îndrumat tehnicia­ cămine de zi sezoniere.
manifestă şi la bibliotecile şcolare şi vizitată cu un deosebit in­ datorat in primul rînd faptului Numai în primele zile după (, nul agronom.
mod constant cu cele mai noi opere la cele sindicale. Mai ales însă, se teres de către ţăranii mun­ că echipa lui Lăbuneţ Vaier a- victorie, echipa lui Vaier Lăbu- Invăţămîntul de opt ani este obli­
literare apărute. O situaţie bună exis­ constată o lipsă de preocupare în citori din raion. flată în întrecerea pe profesii, neţ, a dat 379 tone oţel în con­ Nu de mult, porumbul gatoriu. In 1950, statul a cheltuit pen­
tă în privinţa aceasta şi la biblioteca ceea ce priveşte munca cu cartea în cu echipa lui Stanciu Aurel, a tul anului 1956 întovărăşiţilor din Mintia tru învăţămîntul de opt ani o sumă
sectorul forestier. a fost cules. Mare a fost de două ori mai mare decît în anul
(de la redacţia „Uzina Noastră") uimirea şi bucuria acestora precedent. Efectivul mediu al fiecărei
cînd au văzut că de pe un clase a fost în anul trecut de mal
hectar, au cules 4.600 kg.

Combinatului siderurgic „Gh. Gheor- Conducerile I.F.E.T. privesc acea­ puţin de 30 de elevi. Acest fapt permite

ghiu-Dej“ şi la aceea de la I. C. S. stă latură cu destulă uşurinţă, ba Schimb de experienţă SUFLETUL UZINEI profesorilor să consacre mai mult
Hunedoara. Totuşi, referitor la biblio­ chiar există unele ce văd în acţiunea în munca culturală timo fiecărui elev.
teca de la combinat, trebuie consta­ de răspîndire a cărţii o chestiune Cît e de înalt furnalul, pe atît e virea sa ageră mai descoperă cîte o
tat ca un lucru sub aşteptări, faptul care după părerea lor ar „frîna In vederea pregătirii celui de al de ascultător cînd omul îi po­ neregulă. Pînă în 1945, învăţămîntul mediu
că aceasta nu are decît cca. 60 de ci­ munca“. ’-lea concurs pe ţară al echipelor runceşte. Namila, în al cărui pîntec — Ei, asta-i treabă'? Inclinaţie-i era rezervat copiilor bogaţi. Azi, a-
titori înscrişi la concursul „Iubiţi tistice de amatori, colectivele d u ­ se plămădeşte fonta, pe cît e de tru­ asta ? proape 50 la sută din elevii şcolilor
cartea“. Desigur, că pentru o între­ Acţiunile de atragere a maselor de rilor culturale din Cîmpia Turzii şi faşă, pe atît e de supusă. Cîteodată, medii sînt fii şi fiice de muncitori şi
prindere cu mii de muncitori aşa cititori în spre biblioteci, nu pot da igir, au organizat pînă acum două se „obrăzniceşte” şi-o ia razna. O- Mustrarea maistrului are efect ţărani. Din 1945, numărul şcolilor
cum este combinatul, 60 de cititori în­ roadele aşteptate alîta vreme cît nu himburi de experienţă. mul, furnalistul, zîmbeşte încrezător Lăţcău şi-a reparat imediat greşea­ medii a crescut de aproape două ori.
scrişi la acest concurs, este un număr ne vom preocupa de ele cu toată se­ Cu ocazia acestora, a reieşit cu ca în faţa unei glume. la. Jghiaburilor de scurgere li s-a In 1954, guvernul R. D. Germane a
cît se poate de mic. Tovarăşul Igna riozitatea şi competenţa. Bibliotecile stulă claritate stadiul de pregătire dat înclinarea cuvenită. cheltuit pentru aceste şcoli 130.000.000
însă, preşedintele comisiei de con­ au datoria de a acorda toată atenţia c^lor două cluburi. Aşa s-a putut ...Maistrul jurnalist Munteanu lo- de mărci.
curs, nu „precupeţeşte“ nici o ocazie împrospătării fondului lor de cărţi, nstata, că din punct de vedere ca- naşcu, îşi privi furnalul cu interes, Un semnal şi fonta începe să curgă
de a se făli cum că la combinat exis­ pentru ca astfel să poată pune la în- aliv, clubul „Gh. Apostol“ din Cu- ca întotdeauna. E la început de tumultos. R. P. D. Coreeană
tă peste 500 de cititori înscrişi. De demîna cititorilor volumele necesare. ¦ se află înaintea celui din Cîmpia
unde anume cunoaşte dumnealui a- Secţia culturală a sfatului popular rzii, dar, din punct de vedere al schimb. A venit, a intrat în cabina — Trebuie să-i fac răspunzători de Statul se îngrijeşte în mod deose­
ceasta cifră, e greu de ghicit. regional, conducerea U.R.C.C., con­ ibilizării tineretului spre viaţa cul- tabloului de comandă, s-a uitat la tot ceea ce ei îndeplinesc în proce­ bit de educarea tinerei generaţii din
ducerea C.L.D.C. şi responsabilul cu •ală, rezultatele cele mai bune au aparate, şi-a apăsat şapca pe cap, şi sul de producţie. Cu Lăţcău ăsta, am R.P.D. Coreeană. Se înfiinţează noi
Există în tendinţa unor biblioteci, problemele culturale din cadrul Con­ it obţinute de către clubul din Cîm- a trecut la lucru. Intîi, a verificat cu mult de furcă, spune tovarăşul lo­ grădiniţe pentru copii şi şcoli de
dăunătorul obicei de a-şi păstra fon­ siliului sindical regional, au datoria i Turzii. ce temperatură a lucrat schimbul an­ naşcu privind şuvoiul de fontă ce se toate gradele. Cu începere din anul
durile de care dispun pînă în spre de a studia cu toată grija problema Schimbul de experienţă organizat, terior, cîte şarje s-au introdus în fur­ scurge. Se mişcă prea încet Pînă la viitor va intra în vigoare legea în-
sfîrşitul anului, ca apoi constrînse de aprovizionării bibliotecilor cu cărţi şi scos la iveală faptul că la Cugir, nal, ce fel de material s-a întrebuin­ urmă, o să-l fac totuşi să fie mai văţămintului elementar obligatoriu.
anumite împrejurări neprevăzute, să de comun acord, să ia măsuri urgente stă prea puţină preocupare din ţat. El ştie că furnalul trebuie să iute, mai aprig Vreau să fie ca fur-
fie nevoite a le cheltui pentru alte şi precise în acest sens, aşa îneît nici rtea comitetului de întreprindere şt naliştii Sîngeorgean, Fartuşnic, sau In comparaţie cu perioada antebe­
obiecte. A ţine fondurile nefolosite, a o bibliotecă din regiunea noastră să Drganizaţiei U.T.M. pentru activita- meargă uniform. Pentru aceasta, ri­ Gergely Grigore. Aceştia mă ascultă, lică, numărul creşelor şi grădiniţelor
aştepta să treacă vremea fără a cum­ nu rămînă neaprovizionată cu cărţi i culturală. Numai aşa se poate ex- mă înţeleg. La secţia încărcare. îl de copii a crescut în R. P. D. Core­
păra ceea ce-ţi este de trebuinţă pen­ necesare cititorilor. ca faptul că ansamblul coral care, dică sau scade temperatura, e atent am ca şef de echipă pe bătrînul Su­ eană de 4,5 ori.
tru împrospătarea bibliotecii, înseam­ trecut constituia mîndria clubului şi plin de grijă faţă de agregat. Con­ ria loan. Echipa lui face cîteodată
nă a mînui greşit banul ce-ţi este Numai printr-o muncă insistentă şi cucerise locui III pe ţară, astăzi a trolează gurile de vînt, diagrama de Anul trecut, numărul elevilor în­
pus la dispoziţie. Acesta trebuie chel­ printr-o colaborare strînsă se va pu­ :etat să mai existe. Numai delăsa- control. Furnalul e mare, dar fiecare minuni. Nici cu Nedelea loan. aju­ scrişi în şcoli a fost cu aproximativ
tuit trimestrial şi în raport de nece­ tea ajunge la situaţia ca cititorii din î şi lenea acelora chemaţi să răs- torul de cauperist, nu mie ruşine... 87.000 mai mare decît în anul 1953.
sităţi şi nu aşa cum face de pildă regiunea noastră, să găsească întot­ ndă de munca culturală, poate părticică a lui e bine cunoscută de
biblioteca sindicală de la I.F.E.T deauna in rafturile bibliotecilor, căr­ ce acolo îneît la un club ca cel de maistrul lonaşcu. ‘Y'impul petrecut printre furna- In oraşele şi satele Coreei de nord
ţile de care au nevoie. Cugir, unde există atîtea posibili- * lişti, a trecut repede. Pe se deschid în fiecare an noi şcoli. La
i frumoase, munca să se desfăşoare — Noi cunoaştem practică multă carnetul de note apărură cîteva ci­ Phenian, de pildă, în ultimii doi ani
—- spune maistrul. Dar practica fă­ fre însemnînd depăşirea'planului. Dar iau fost construite şi reparate 43 de
/ăind. ră teorie e ca mîncarea fără sare. nu cifrele interesează. Oamenii a- şcoli elementare. In diferite regiuni
Astfel schimburile de experi- N-are gust. Ş-apoi, nici conducerea ceştia simpli, stăpînesc furnalul şi ale R.P.D. Coreene au fost refăcute
;ă ce au avut loc au relevat cu uzinei n-ar avea încredere în noi da­ scot zi de zi ;tot mai multă fontă. şi construite în total 3.608 localuri
'ie faptul că la Cugir activitatea că nu ne-am cunoaşte meseria prac­ pentru şcoli.
turală trebuie ridicată din nou la tic şi teoretic, dacă n-am cunoaşte Aceasta-i principalul Oamenii şi
ul de frunte, întrucît astăzi ea toate măruntaiele furnalului. fonta sînt cea mai mare bogăţie a R. P„ Mongolă
e rămasă în urmă. Pentru acest Cătunului. Furnaliştil, sînt sufletul
ru, comitetele de întreprindere, ...E timpul cînd din furnal trebuie In R. P. Mongolă, numărul elevi­
iducerile organizaţiilor de partid şi lor din şcolile elementare şi medii
BPBPW— ¦ ' U.T.M., au datoria de a desfăşura să fie scoasă fonta. Tînârul Lăţcău uzinei. Iar conştiinţa acestui suflet, este anul acesta de 1,5 ori mai mare
muncă şi mai susţinută pentru a- decît anul trecut. In anii celui de al
Situaţia pe regiune a arăturilor adînci de toamnă gerea în spre club a maselor de loan, cu mersu-i domol, măi încon­ poate fi exprimată cu cuvintele : ..Să doilea plan cincinal, toţi copiii de
eret, pentru antrenarea acestora în vîrstă şcolară vor fi încadraţi în în­
73,54% joară odată furnalul. ne respectăm angajamentele luate în văţămîntul elementar de patru am,
mele de activitate culturală. iar cei din oraş — în învăţămîntul de
61,30% 54,05% ŞUŞMAN IOAN — E gata, zice el apoi cu vocea întrecere, să dăm patriei tot mai şapte ani.
corespondent tărăgănată. multă fontă”!.
ILIA Pentru a face faţă numărului cres-
— Ai controlat, totul bine ? Furnalul ? El n-are suflet. El are cînd de elevi care se înscriu în şcoli
un pîntec uriaş în care se plămă­ în fiecare an, în oraşele şi satele
5.45% — Da, am controlat, răspunde el deşte fonta In el se petrec diferite Mongoliei se construiesc noi şcoli. In
ultimii ani, de pildă, numărul şcolilor
4S,17% maistrului. procese fizice şi chimire, procese ca­ de zece ani a crescut de cinci ori.
SEBEŞ
HUNE- 38,11% 32,65% Totuşi, maistrul îşi face tura sa re sînt conduse tot de sufletul uzi­
ALBA DOARA HAŢEG obişnuită înainte ca fonta să se nei, de furnalişti.
ORAŞTIE brad
scurgă pe jghiaburi. Şi uneori pri­ P. ANATOLIE