Page 14 - 1955-11
P. 14

Pag. 2                                                                                 DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                          Nr. 530

întovărăşirea agricolă — drum spre bunăstare                                                                                            Sifuafia s«a îmbunătăţi                                         B ă tă lie c îştig a îă

                                                                                                                                      In comuna Ilia, problema localului         Emoţionat, tovarăşul Veisler Teo­ !abetizare", Moga Marin, care de
                                                                                                                                   bibliotecii raionale a fost rezolvată.        dor se ridică şi cu un glas oarecum asemenea este evidenţiat in această
        Faţă-n faţă cu faptele                                                                                                     De unde înainte, aşa cum se arăta                                                       muncă, Dinculescu Aurel, Covaci
                                                                                                                                   într-un articol din ziarul „Drumul            sfios, anunţă:
                                                                                                                                   socialismului“, aceasta îşi desfăşura         — Tovarăşi, bătălia întreprinsă de Maria, Diaconescu loan şi alţii ca
                                                                                                                                   activitatea în acelaşi local cu că­           noi împotriva neştiinţei de carte a aceştia, care, n-au arătat nici obosea­
   întovărăşirea agricolă „Drum nou"       ducţie mare de grîu în întovărăşire.                                                    minul cultural, astăzi, prin grija sfa­
din Livadia, raionul Haţeg, a luat fiinţă  Asemenea producţii au obţinut şi cei­          8 Membrii întovărăşirii din Vinţul       tului popular raional, ea dispune de          fost cîştigată. Putem raporta cu mîn­ lă, nici lipsă de timp atunci cînd a
anul trecut, cu un număr de 42 familii     lalţi întovărăşiţi. Acest lucru este do­    de Jos, au obţinut 3.000 kg. porumb-        încăperi separate. Cărţile sînt fru­          drie partidului că ultimele rezisten­ fost vorba de îndeplinirea acestei no­
de ţărani muncitori.                       vedit cu prisosinţă de faptul că pro­       boabe la hectar faţă de 2.050 kg. cît au    mos aranjate în rafturi şi munca de           ţe ale întunecatei moşteniri — anal­ bile sarcini.
                                           ducţia medie de grîu a întovărăşirii        obţinut ţăranii din sectorul individual     răspîndire a lor desfăşurată de către
   Cu toate acestea, întovărăşirea din     agricole din Livadia este mai mare          Producţiile mari obţinute de întovă­        cele două bibliotecare, este viu sus­         fabetismul — cedează.                     Cu toată hărnicia lor nu s-ar fi
Livadia ca şi toate celelalte întovă­      cu 250 kg. la hectar decît producţia        răşiţi, au convins şi pe alţi ţărani        ţinută.
răşiri, s-a dovedit chiar din primul an    medie a ţăranilor muncitori individu­       muncitori să intre in întovărăşire. Ast­                                                  In urma acestei veşti, discuţiile ce­ putut totuşi ajunge la obţinerea unui
a fi superioară sectorului individual.     ali din această comună.                     fel, numărul întovărăşiţilor a crescut          De pe Eoiul legumicol al                  lor ce erau prezenţi în sală, se por­ astfel de rezultat, dacă nu ar fi exis­
Acest lucru ni-l dovedeşte cit se poate                                                de la 52 familii cît erau la început, la       Şcolii medii mixte—Hafeg                   niră aprinse, pline de bucuria vic­ tat un'permanent sprijin din partea
de convingător faptele. Ţăranul mun­          Văzînd rezultatele din primul an,        94 familii.                                                                               toriei. Nu e lucru mărunt faptul că conducerii-şi a organizaţiilor de ma­
citor întovărăşit Popescu Aurel, a ob­     întovărăşiţii din Livadia au hotărît                                                       Elevii de la această şcoală, au
ţinut 1.800 kg. grîu de pe o suprafaţă     să întărească şi mai mult întovărăşi­          ° întovărăşirea din Cristur a repar­     muncit pe lotul legumicol cu multă            la I.C.S. Hunedoara, neştiinţa de să, dacă nu ar fi fost întrebuinţate
de' 1,07 ha. cu care este în întovără­     rea lor. Astfel, ei au repartizat anul      tizat în fondul de bază în acest an,        tragere de inimă şi munca le-a fost           carte a fost înfrînlă Şi pentru a ne cele mai accesibile metode de mobi­
şire, ceea ce înseamnă că a obţinut o      acesta din recolta de grîu 460 kg.          700 kg. grîu. Din recolta de porumb,        încununată de succes. După ce pă-             da seama de acest lucru să privim o lizare a neştiutorilor de carte. Prin­
producţie de 1.682 kg. grîu la hectar.     pentru fondul de bază, urmînd să re­                                                    niîniul a fost încă din primăvară
Ţăranul muncitor individual Ceuţă          partizeze cantităţi însemnate şi din ce­    întovărăşiţii au hotărît să repartizeze     arat, elevii, îndrumaţi şi ajutaţi de         clipă înapoi.                             tre aceste metode folosite, amintim
loan (Jiguţă) din aceeaşi comună, a-       lelalte produse. Intr-o adunare gene­       ta fondul de bază cîte 15 kg. de fie­       către profesorii lor, au semănat di­
vînd aceeaşi categorie de teren, a ob­     rală, întovărăşiţii au hotărît să pună      care hectar.                                ferite seminţe de cereale, zarzava­           !n 1952, la I.C.S. Hunedoara, erau că lecţiile au fost întotdeauna pre­
ţinut 1.057 kg. grîu pe o suprafaţă        bani, mînă de la mină, pentru a cum­                                                    turi şi legume, necesare internatului
de 1.20 ka. ceea ce este egal cu 880       păra o maşină de semănat grîu, care            3 întovărăşirea din Mintia a ob­         pentru iarnă.                                 985 analfabeţi. Bătălia, în plină în­ date pe baza unui suficient mate­
kg. grîu la hectar. Prin urmare, ţă­       să fie trecută de asempnea în fondul        ţinut anul acesta 4.600 kg. porumb-                                                       cleştare, se desfăşura vertiginos. Anii rial documentar şi în cea mai mare
ranul muncitor întovărăşit Popescu         de bază al întovărăşirii.                                                                 Semănarea a fost făcută după me­
                                                                                       boabe la hectar, datorită faptului că       tode înaintate. Aşa de pildă, porum­          au trecut mereu şi iată că în toam­ parte a lor pe sectoare de muncă De
Aurel, a obţinut anul acesta un spor          Toate acestea par a fi lucruri mă­       a insăminţat in cuiburi aşezate în pă­      bul a fost semănat în cuiburi dispuse         na lui 1955. 967 neştiutori de carte asemenea, cursanţii cei mai merituoşi
de 832 kg. grîu la hectar faţă de ţă­      runte. In fond insă, ele au o mare          trat şi a făcut polenizarea artificială.    în pătrat. De asemenea, lucrările de          au absolvit cursurile, obţinînd cer­ au fost premiaţi cu cărţi, cu bilete
ranul muncitor individual Ceuţă loan.      însemnătate, deoarece constituie noul                                                                                                                                           gratuite la teatru şi cinematograf,
Iată ce înseamnă să fii întovărăşit.       care se dezvoltă şi învinge vechiul,           ® întovărăşirea din Brănişca. a ob­                                                    tificat de promovare.
                                           constituie începutul unei vieţi îmbel­      ţinut 3 500 kg. porumb-boabe la hec­                                                      Acum. cînd scriu aceste rînduri, la iar prin grija comitetului de între­
  Nu numai ţăranul muncitor întovă­        şugate.                                     tar, iar cea din Dobra 3.400 kg. in                                                       I.C.S. Hunedoara mai există 18 anal­ prindere, au fost făcute abonamente
răşit Popescu Aurel a obţinut o pro­                                                   timp ce ţăranii din sectorul individual                                                   fabeţi. Dar şi aceştia vor da în curînd la reviste atrăgătoare si distractive,
                                                                                       nu au obţinut nici 2.000 kg. în medie,                                                    examen şi cunosr.îndu-i ce ştiu. sini care le au fost difuzate apoi. Mulţi

                                                                                       la hectar.                                                                                sigur că vor reuşi.                       dintre aceştia, au fost recrutaţi in di­

                                                                                                                                                                                 lată-ne dar aiunşi aici, iată-ne în ferite echipe artistice amatoare.
                                                                                                                                                                                 faţa unui rezultat cu care nu pu­ Astfel am reuşit să ajungem as­
                                                                                                                                                                                 tem să nu ne mîndrim. Munca n-a tăzi la acel stadiu incit la I.C.S Hu­

                                                                                                                                                                                 fost uşoară„ dar ea a fost dusă fără nedoara întunericul moştenii de la
                                                                                                                                                                                 preget de către tovarăşi ca Veisler un trecut de mizerie şi suferinţă, să

        7.850 kilograme porumb-ştiuleţi la hectar                                                                                                                                Teodor, pe a cărui piept străluceşte fie risipit.

                                                                                                                                                                                 insigna „Evidenţiat in munca de al-                 A. FREAMAT

   Anul acesta am obţinut recolte bo­      ruieni în lan, iar cartofii i-am prăşit        Nu trebuie să se creadă însă, că nu­     întreţinere a culturilor au fost făcute       .Jilai m ultă aeluxilaiiL euitu^aia
gate, nu numai la grîu, dar şi la po­      lot de 4 ori. Terenul în care am avut       mai eu am obţinui recolte bogate In          la timp.
rumb şi cartofi. De pildă, am avut in-     însămînţate aceste culturi, a fost în­      întovărăşirea noastră. Lucrul acesta                                                      Cercetînd activitatea culturală de au fost ţinute numai patru conferinţe
sămînţat cu grîu 1,70 ha. de pe care       grăşat după cum urmează: pe supra­          se vede la fiecare întovărăşit din sat.        Mare a fost bucuria elevilor cînd
am recoltat 3740 kg. adică 2200 kg.        faţa de 1,70 ha. unde am avut grîu,         Noi am obţinut la cultura griului un        în această toamnă, după ce s-au în­           Ia căminul din Vinţui de Jos, rămîi cu .teme diferite. In planul de muncă
la hectar. De pe 1,50 ha. cultivat cu      am pus 29 care de gunoi, pe cea de          spor de recoltă mai mare cu 650 kg.         tors din nou la şcoală, au putut re­
porumb am dus acasă 15 care de ştiu-       1,50 ha. unde am avut porumb, am            la hectar faţă de ţăranii muncitori cu      colta de pe lotul lucrat de ei 2.400          neplăcut surprins atunci cînd constaţi al căminului cultural figurează doi
leţi. După socoteala făcută, am obţi­      pus 31 care de gunoi, iar pe cei 50 de      gospodării individuale, la porumb           bg. porumb, o însemnată cantitate de
nut 11.775 kg. porumb — ştiuleţi, ceea     ari unde am avut cartofi, am pus 17         mai mult cu 1100 kg. la hectar, iar la      varză, ardei, roşii şi altele.                că posibilităţile de aci sînt frumoase, executanţi permanenţi ai tuturor sar­
ce este egal cu cantitatea de 7.850 kg.                                                cartofi cu 1000 kg. la hectar.
porumb-ştiuleţi la hectar. Cu cartofi,     care de gunoi.                                                                             Toate acestea vor fi dc mare folos         dar, în contrast cu acestea, activita­ cinilor : tovarăşul Repede, fostul di­
am cultivat suprafaţa de 50 de ari de         Griul a avut ca plantă premergă­            In întovărăşire, ţăranii muncitori       internatului şcolii, deoarece a fost
pe care am obţinut 12.000 kg adică                                                                                                 astfel complectată provizia de alimen­        tea culturală merge prost. Aici, nu rector şi tovarăşul Oancea Viorel, ac­
24.000 kg. cartofi la hectar.              toare cartofi şi trifoi, iar cartofii i-am  au create toate posibilităţile de a          te pentru iarnă.
                                           plantat intr-un teren unde a fost po­                                                                                                 se ştie nimic despre concursul „Iu­ tualul director. Ei „au luat legătura“
   Recoltele bogate pe care le-am ob­      rumb şi varză.                              munci pămîntul cu maşinile şi trac­                                  JULA GRAŢIANA
ţinut în acest an se datoresc faptu­                                                                                                                           corespondentă     biţi cartea“, despre formaţiuni artis­ cu corpul didactic de la Şcoala de 7,
lui că terenul a fost arat cu tractoa­        Un mare preţ am pus pe alegerea,         toarele statului, au posibilitatea de a
                                           păstrarea, curăţirea şi tratarea se­                                                         în v io ra re în aeiiviS aîaa            tice, despre cercurile de citit, etc. To­ ani din Vinţul de Jos şi, împărţin-'
rele S.MT. In afară de aceasta, am a-      minţelor. Acest lucru, are un mare          respecta regulile agrotehnice, iar toa­                      euliurală
                                           rol în ce priveşte sporirea producţiei                                                                                                varăşul secretar al sfatului popular, du-şi planul pe din două, au dat un
plicat regulile agrotehnice la întreţi­                                                te acestea asigură o producţie sporită         In comuna Luncoiul de Jos, raio­
                                           la hectar.                                                                              nul Brad, munca de culturalizare a            Kovaci Alexandru, preşedintele Stan- randament mare în... inactivitate.
nerea culturilor. Porumbul de pildă,          Trebuie să arăt că în alţi ani, nu       la hectar, de care, m-am bucurat şi         pornit pe un drum nou. In cinstea
                                                                                                                                   celui de al 11-lea Congres al parti­          ciu Gheorghe şi directorul de cămin Despre echipa de teatru şi brigada
l-am prăşit de 4 ori fără muşuroi. Griul   ţineam seama de aceste reguli agro­         eu în anul acesta.                          dului, formaţiunile artistice ale cămi­
                                           tehnice şi de aceea producţia pe care                                                   nului cultural de aici au pregătit un         Oancea Viorel, faţă de această situa­ artistică de agitaţie de aici, se ştie
l-am plivit, de cîte ori au apărut bu­                                                        HUIEŢ MIHAI (CIUCA)                  program artistic reuşit. !n acest fel,
                                           o obţineam era mică.                                                                    echipa de dansuri a pregătit jocurile         ţie, au luat o atitudine plină de indi­ prea puţin. Cîndva. cu luni în urmă,
                                                                                       ţăran muncitor întovărăşit din satul        „Sulcica“, „Ţarina Abrudului“, „Zdro­
                                                                                                         Sîntandrei                bita“ şi altele, cu care s-a şi prezen­       ferenţă. Ei ştiu multe, dar numai des­ echipa artistică a prezentat piesa
                                                                                                                                   tat deja pe scenă în cinstea zilei de
                                                                                                                                   7 Noiembrie. De asemenea, echipa              pre balurile care se fac la căminul „Tovarăşul referent principal“, iar
                                                                                                                                   de. teatru are pregătită piesa „Hora
                                                                                                                                   iui Mitruţă“.                                 cultural, despre încasările ce trebuie brigada artistică de agitaţie s-a de­

                                                                                                                                      In .obţinerea acestor rezultate, s-au      făcute, despre filmele care se rulează plasat în comuna Bărăbanţ, raionul
                                                                                                                                   evidenţiat tovarăşii Buftea Maria,
                                                                                                                                   Tod loan, Sabo Nicoiae, Droia loan,           la cămin în condiţiuni necorespunză­ Alba, unde însă din... motive tehni­
                                                                                                                                   Benea Maria, Bocanu Silvia şi alţii.
                                                                                                                                                                                 toare şi, chiar şi despre măsurile care ce, nu a prezentat programul.
                                                                                                                                                                B. FLORIN
        I ii d r y m s p r e o v i a f a n o u a                                                                                                                   corespondent  ar trebui luate pentru îndreptarea lu­ Acum s-a pus în repetiţie piesa
                                                                                                                                                                                 crurilor.
                                                                                                                                                                                                                           „Apartamentul II bis“, o comedie în
                                                                                                                                                                                 Insă cum e cam greu de aplicat o care e biciuit birocratismul; ce bine
   Şăuleşti, este un sat din comuna        tea dintre ei) se ocupă slab de sar­        să pună piedici înfiinţării întovără­                                                     măsură, cei amintiţi mai sus s-au lă­ ar fi dacă s-ar actualiza pe modul
Simeria. încă în zorii zilei, dacă treci   cinile ce le sînt trasate. Nici organi­     şirii. Este firesc acest lucru. Duşma­                                                    sat păgubaşi.
pe aici poţi vedea ţărani oare au          zaţia de tineret nu stă bine cu mun­        nul de clasă văzînd că-i fuge terenul                                                                                               de lucru de la căminul cultural din
ieşit la munca cîmpului. Unii fac ară­     ca în rîndul tinerilor. Din partea unor     de sub picioare, încearcă să se men­
turi adînci, alţii cară cocenii de po­     membri ai organizaţiei de bază              ţină cu orice preţ, încearcă să defăi­                                                    Chiar în timpul cît a fost director Vinţul de Jos.
rumb, alţii sînt antrenaţi în diferite     U. T. M., se manifestă delăsare în          meze şi să submineze ceea ce este
alte munci (cîte nu sînt de făcut m        muncă şi preocupare slabă pentru            nou şi căruia îi aparţine viitorul. Ex­                                                   de cămin tovarăşul Repede, activita- Considerăm că a sosit timpul ca
această perioadă 1). Dacă vorbeşti cu      antrenarea tinerilor în diferite ac­        perienţa ne-a dovedit însă că toate                                                       iea a mehs foarte... încet. Secţia cul­ atît comitetul executiv al sfatului
ei in problema însămînţărilpr, îţi răs­    ţiuni.                                      încercările duşmănoase sînt zadarni­
pund cu o îndreptăţită mîndrie : „Am                                                   ce. Viaţa nouă cuprinde tot mai rrTulţi                                                   turală a Sfatului popular raional popular comunal, cît şi biroul organi­
terminat însămînţările la data de 8           ...Ajuns în satul Şăuleşti, afli ime­    ţărani muncitori, tot mai mulţi oa­                                                       Alba, a hotărît .atunci, să-l numea­ zaţiei d eb ază P.M.R. şi în special
noiembrie, iar în prezent dăm bătă­        diat că există o mare fierbere şi           meni cinstiţi se hotărăsc să-şi uşu­                                                                                                organizaţia"’'U . T.JM„ corpul didac­
lia pentru efectuarea la timp a ară­       preocupare. Pe feţele unor ţărani           reze munca, viaţa să şi-o facă mai                                                        scă director de cămin pe tov. Oancea      tic şi toate organele interesate, să
turilor adînci de toamnă“.                 muncitori poţi vedea multă voioşie,         frumoasă, mai plăcută. In satul Şău­                                                      Viorel, care a fost activist în cadrul    se ocupe mai mult de activitatea cul­
                                           parcă aşteptînd un eveniment impor­         leşti, apar zorii unei vieţi frumoase.                                                    secţiei culturale. Şi l-a numit. Situa­   turală de aci.
  Cu colectările de asemenea stau          tant în viaţa lor. Intr-adevăr, ei aş­      Acest lucru îl vor toţi oamenii de                                                        ţia a continuat însă să rămînă ace­
bin e; au realizat planul la cartofi,      teaptă ziua cînd vor inaugura înto­         bună-credinţă, de aici, chiar şi aceia                                                    eaşi.                                        Sfatul popular, ca direct răspunză­
grîu, porumb şi alte produse.              vărăşirea agricolă, ziua în care pă­        care deocamdată nu s-au hotărît să                                                                                                  tor în această problemă, trebuie să
                                           şesc pe drumul ce este deschis tuturor                                                                                                   Nici acum — deşi a început încă
  Văzînd realizările lor, nu poţi să       ţăranilor muncitori din patria noas­        se înscrie în întovărăşire. Famiiiile                                                                                               verifice serios lucrurile, să renunţe la
nu te gîndeşti la activitatea organi­                                                  Moraru loan şi Crişan Alexandru,                                                          din luna iulie — nu s-a terminat in­
zaţiei de bază, la secretarul acestei      tră.                                        care pînă în prezent nu sînt hotă-                                                                                                  şedinţe interminabile şi să treacă Ia
                                                                                       rîte să păşească pe drumul ales de                                                        ventarierea celor 2.000 volume de         rezolvarea practică a sarcinilor care
organizaţii care este plin de voinţă şi       Unii ţărani muncitori, printre care      un însemnat număr de ţărani mun­                                                                                                    stau în faţa căminului cultural.
                                           Grădinaru Alexandru (secretarul or­         citori, au toate motivele să nu asculte                                                   cărţi ce există la biblioteca de la
iniţiativă. Peste tot îl vezi cum alear­   ganizaţiei de bază), Lădaru Aron,           de gunie rele, să iasă de sub influ­
                                           Lădaru Petru lui Avram şi alţii, pot        enţa lor şi să se alăture celor cărora                                                    cămin. Tot din luna iulie pînă acum,                N. TATARU
gă şi cum se străduieşte să rezolve        spune multe despre munca de orga­           le place frumosul în viaţă, munca
                                           nizare a întovărăşirii, despre hotă-                                                    Să satisfacem cerinţele cumpărătorilor
anumite sarcini, cum strădaniile lui       rîrea fermă cu care au pornit ei în         mai uşoară şi mai spornică. Păşind
                                                                                                                                      In vederea unei cît mai bune apro­         cu ce mărfuri vor trebui să fie apro­        Cu toate că s-au obţinut rezultate
dau rezultate bune.                        spre acest fel de a munci în viitor,        spre această cale ei nu au nimic de         vizionări a oamenilor .muncii cu ar­          vizionate.                                frumoase, în munca întreprinderii
                                                                                                                                   ticole de iarnă, conducerea O.C.L.                                                      O.C.L. produse industriale Deva, mai
  — La noi se pot face lucruri şi          despre şovăiala altora care pentru          pierdut decit aceea că vor înceta cu        produse industriale Deva, şi-a întoc­            Ca urmare a acestei analize s-au       sint unele lipsuri care trebuie înlă­
                                                                                                                                   mit un plan de măsuri menit să sa­            făcut aprovizionări cu cantităţi mari     turate in cel mai scurt timp. Astfel,
mai frumoase, îţi spune el. Insă mai       moment nu se hotărîseră să intre în         munca grea şi vor cîştiga ceea ce le                                                      de mărfuri în sortimente bogate. Ast­     în aprovizionarea de iarnă, nu s-a tă­
                                                                                                                                   tisfacă cererile de-consum ale cum­           fel, în luna octombrie, magazinele de     cut totul pentru a pune la dispoziţia
sînt unele organe care nu se achită        întovărăşire, despre uneltirile duş­        aduce bucurie şi belşug în casă.                                                          confecţii au fost aprovizionate cu pal­   cumpărătorilor încălţăminte suficien­
                                                                                                                                   părătorilor. In baza planului de mă­          toane bărbăteşti, paltoane pentru fe­     tă şi tricotaje de lînă şi bumbac (cio­
conştiincios de sarcinile lor. Sfatul      mănoase ale chiaburilor care vroiau                                                                                                   mei, raglane pentru bărbaţi şi fe­        rapi, flanele de corp, pulovere bărbă­
                                                                                                                                   suri, s-a făcut o analiză amănunţită          mei şi diferite confecţii de iarnă pen­   teşti şi jersee pentru femei), iar în
popular, de pildă, porneşte greu la                                                                                                                                              tru copii. Magazinele textile au fost     ceea ce priveşte unele articole cum
                                                                                                                                   a stocurilor de mărfuri existente în          de asemenea, aprovizionate cu ţesă­       sînt raglane pentru bărbaţi, în ma­
muncă, deputaţii acestuia (majorita-                                                                                                                                             turi de bumbac, ţesături de lînă pen­     gazinele noastre, se găsesc numai
                                                                                                                                   magazine, cunoscîndu-se în acest iei          tru paltoane şi costume, şi alte arti­    anumite numere, neputîndu-se satis­
   Sarcini importante legate de ocro­      Despre activitatea organizaţiei de Croce roşie                                                                                        cole necesare cumpărătorilor, iar ma­     face pe deplin cerinţele cumpărători­
tirea sănătăţii maselor largi stau în                                                                                                 Activul sanitar de masă, nu este fo­       gazinele cu produse metalo-chimice
faţa organizaţiei de Cruce roşie. In re­   losiţi pe lîngă cele 349 posturi de         întregime active, iar în unele raioane      losit în întregime, el nu este peste tot      şi menaj, au fost «aprovizionate cu       lor.
giunea noastră, unde la tot pasul în-      prim-ajutor care au funcţionat la           munca este lăsată numai pe seama             ataşat pe lîngă circumscripţiile sani­       sobe de încălzit, maşini pentru gătit,
tîlneşti noi şi măreţe construcţii ale     !arii.                                      activiştilor scoşi din producţie, aşa       tare, pentru a putea fi folosit în toa­       tucerie diferită pentru maşinile de          De asemenea, mai sînt unii lucră­
socialismului, organizaţia de Cruce                                                                                                te acţiunile. Organele sanitare nu-şi         gătit, reuşind să Jie satisfăcute în      tori în cadrul O.C.L.-ului, care nu de­
roşie are sarcini deosebite pe care le        In munca de ridicarea nivelului          cum este în raioanele Orăştie, Haţeg        dau interesul ca activul sanitar să fie       mare măsură cererile cumpărători­         servesc în mod civilizat pe cumpă­
poate duce cu succes la îndeplinire        culturial-sanitar al maselor, activul       şi Ilia. De pildă, tov. Cîndroiu loan se­   instruit cu sarcinile ce-i revin în mun­                                                rătorii. De exemplu, tovarăşa Filip
cu sprijinul maselor.                      sanitar a dus muncă pentru comba­                                                        ca de^ ocrotirea sănătăţii oamenilor         lor.                                      Aurora vînzătoare la magazinul de
                                           terea superstiţiilor şi leacurilor bă­      cretar al Comitetului raional de Cruce      muncii. De multe ori, lecţiile predate           Pentru ca mărfurile ce se pun în       textile din Deva lasă cumpărătorii
  Membrii Crucii roşii sînt muncitorii     beşti, prin cele peste 800 cercuri de       roşie din Haţeg, nu a reuşit să an­         nu sînt pe înţelesul maselor.                                                           să aştepte ocupîndu-se de chestiuni
                                           citit şi 6.725 convorbiri organizate la     treneze şi să mobilizeze întregul co­                                                     vînzare să satisfacă pe cumpărători       personale, sau vorbindu-le necuviin­
din toate domeniile de activitate, care,   posturile sanitare.                         mitet raional pentru a duce în bune             De aceste lipsuri se fac vinovate şi      şi din punct de vedere al calificării,    cios. La fel, tovarăşul Husar Zoltari
contribuie la ridicarea nivelului sani­                                                condiţiuni munca de Cruce roşie în           comitetele raionale de partid care nu        s-a reorganizat munca de recepţio-        gestionar la magazinul de încălţă­
tar răspîndind deprinderile de igienă         Echipele sanitare formate din acti­      cuprinsul raionului. Există apoi sec­       au îndrumat şi controlat suficient            nare a mărfurilor în depozite, în aşa     minte din Deva, părăseşte deseori
şi cunoştinţele de prim-ajutor, acti-      vul sanitar şi din muncitorii sanitari      ţii de Cruce roşie car.e au o foarte         munca comitetelor de Cruce roşie.            fel incit să nu intre în magazine spre    magazinul în timpul serviciului.
vînd în cadrul secţiilor de Cruce ro­      care activează pe cartiere, pe lîngă                                                    Membrii comitetelor raionale de par­          vînzare mărfuri de proastă calitate.
şie.                                       munca de educaţie sanitară, au de­          slabă !activitate. Aşa sînt secţiile de la  tid, nu au luat măsuri împotriva se­          Astfel, comisia de recepţie de la de­        Pentru înlăturarea lipsurilor în
                                           pistat cazurile febrile. Şi în cadrul       întreprinderile „Simion Bărnuţiu“, Ce­       cretarilor comitetelor raionale de           pozitul textile Deva, a respins şi pus    ceea ce priveşte buna deservire, con­
   Frumoase rezultate au obţinut mem­      „Lunei curăţeniei“ care s-a desfăşurat      ramica Baru-Mare, mina Ţebea, car­           Cruce roşie care n-au informat la timp       la dispoziţia Bazei de aprovizionare      ducerea întreprinderii O.C.L. a orga­
brii Crucii roşii din secţiile de la Fi­   în regiunea noastră, absolvenţii cursu­     tierul Deva şi Petroşani, mina Lu­           de felul cum îşi desfăşoară munca sau        M.C.I. Petroşani, stofe pentru costu­     nizat un colectiv care va întocmi con­
latura Lupeni, Trustul 7 construcţii       rilor de Cruce roşie au avut o însem­       peni, etc. Membrii acestor comitete          uneori au dat informaţii nereale, aşa        me bărbăteşti care nu corespundeau        ferinţe cu caracter profesional-educa-
Petroşani, cartier Alba-Iulia, fabrica     nată contribuţie, sezisînd organelor        de secţii de Cruce roşie au dat dovadă       cum s-a întîmpliat în raionul Haţeg.         calitativ cu preţul fixat. De aseme­      tiv, în special pentru vînzători şi ges­
„1 Mai“ Petreşti, gospodăria colecti­      sanitare deficienţele igienico-sanitare     de lipsă de răspundere în ducerea la                                                      nea, comisia de recepţie de la maga­      tionari. Aceste conferinţe se vor pre­
vă din Obreja, din circumscripţia Săs-     ce trebuie remediate în cartiere, între­    îndeplinire a sarcinilor ce le aveau.           Comitetele raionale de partid, nu         zinul mobilă Deva, a refuzat să pri­      lucra în Hecare localitate cu toţi sa­
ciori, uzina „Victoria“ Călan şi de la     prinderi şi chiar în gospodăriile cetă­                                                 au făcut un control sistematic asu­           mească 51 garnituri mobilă de bu­         lariaţii magazinelor.
Abatorul din !Deva.                        ţenilor.                                       Una din cauzele care determină !a-       pra organizaţiilor de bază, care, deşi        cătărie care aveau diferite defecte.
                                                                                       ceastă stare de lucruri este aceea că       aveau sarcina să sprijine organizaţia                                                      Tot pentru asigurarea unei bune
  Alături de organele sanitare, aceste        Grupele sanitare din cartiere şi în­     membrii comitetului regional de Cru­         de Cruce roşie, parte din ele nu au             Datorită muncii mai bine organi­       deserviri în magazinele noastre, s-a
secţii de Cruce roşie iau parte la !ac­    treprinderi, cu o pregătire superioară      ce roşie nu au controlat în suficientă      făcut nimic. Aşa a fost secretarul or­        zată şi a eforturilor depuse de lucră­    introdus un control sistematic care
ţiunile întreprinse pentru ocrotirea să­   celorlalte cursuri sanitare de masă,        măsură felul în oare comitetele raio­       ganizaţiei de bază de la întreprinderea       torii din reţeaua O.C.L.-produse in­      se va face de către referenţii tehnici
nătăţii oamenilor muncii, contribu­        activează de !asemenea, alături de or­      nale şi de secţii îşi duc la îndeplinire    energo-construcţii din Petroşani, care        dustriale, în luna octombrie, planul de   ai întreprinderii.
ind totodată la munca de educarea          ganele sanitare, în cadrul acţiunii de      sarcinile ce le stau în faţă. Pe de altă    s-a pronunţat că nu poate să se ocu­          desfacere pe întreaga întreprindere a
maselor, la crearea unui larg !activ sa­   curăţenie. Rezultate frumoase obţin         parte, unii secretari ai organizaţiilor     pe de alegerea organelor de Cruce ro­                                                      Privitor la aprovizionarea de iarnă
nitar de masă. In acest ian, în sa­        grupele sanitare de la Aninoasa, Fi­        de bază de partid, nu au sprijinit          şie, avînd !alte sarcini mai importante.      fost realizat în proporţie de 105 la      cu articole şi sortimentele care încă
tele din regiunea noastră, au absolvit     latura Lupeni, cartier Alba-Iulia,          muncă de Cruce roşie, lăsînd ca în                                                                                                  mai lipsesc din magazinele noastre şi
cursurile sanitare săteşti un număr        Combinatul siderurgic „Gh. Ghieor-          componenţa comitetelor să fie aleşi            Organelor raionale de partid le re­        sută.                                     în special cu încălţăminte, conducerea
de 9.000 ţărani şi ţărance munci­          ghiu-Dej” Hunedoara, şi altele.             oameni necorespunzători.                    vine sarcina de a veghea ca alege­                                                      O.C.L.-produse industriale Deva, va
                                                                                                                                   rile comitetelor orăşeneşti, raionale şi         La acest rezultat, au contribuit       iua legătura cu furnizorii şi va insis­
toare, în întreprinderi şi instituţii au      O !acţiune importantă a comitete­           De asemenea comitetul regional şi        regional de Cruce roşie, ce se vor des­       mult colectivul magazinului de tex­       ta pentru livrarea în termen a măr­
absolvit cursurile „Gata pentru apă­       lor şi secţiilor de Cruce roşie, este re­   cele raionale de Cruce roşie nu au           făşura în curînd, să constituie un                                                     furilor contractate, respectîndu-se ca­
rarea sanitară“ un număr de 4.500 oa­      crutarea unui însemnat număr de do­         luat toate măsurile pentru populari­        prilej de a promova cadre capabile şi         tile din Hunedoara ¦care şi-a reali­      litatea şi mărimile cerute.
meni !ai muncii, iar în şcoli 14.000 ti­   natori de sînge prin a căror acţiune        zarea metodelor de muncă şi stimu­          cu dragoste de muncă, care să ducă            zat sarcinile de plan în proporţie de
neri au absolvit cursurile sanitare.       patriotică se salvează viiaţa a nume­       larea secţiilor de Cruce roşie fruntaşe     la îndeplinire cu cinste sarcinile ce         134 la sută, cel al magazinului de           In felul acesta, nu numai că asi­
                                           roşi bolnavi. Exemple bune în aceas­        şi nu au ajutat la timp pe cele ră­         li se încredinţează.                          tricotaje tot din Hunedoara,_ maga­       gurăm o bună deservire, dar vom
   Mulţi dintre aceşti absolvenţi au       tă activitate sînt raioanele Petroşani      mase în urmă.                                                                             zinul cu articole de menaj din Deva,      putea să satisfacem în bună-măsură
fost antrenaţi în acţiunile sanitare. De                                                                                              Organele care vor fi alese trebuie         magazinul general din Deva, cel de        şi cererile de consum ale cumcă-
                                           şi Hunedoara.                                  Munca de propagandă sanitară şi          să ştie să sprijine organizaţiile de                                                    rătorilor.
exemplu, la mina Aninoasa,' lucrînd                                                    agitaţie vizuală, a rămas de aseme­         masă în vederea îndeplinirii sarcini­         confecţii din Deva, magazinul de
pe lingă posturile de prim-ajutor, ei         Pe lîngă părţile bune, în activitatea    nea în urmă, în unele raioane, nefo-        lor de plan şi angajamentelor luate           confecţii din Brad, şi altele. Din a-                PATACHI ŞTEFAN
au contribuit la reducerea zilelor de      organizaţiei de Cruce roşie mai există      losindu-se toate mijloacele de popu­         pentru întîmpinarea Congresului al           ceste colective s-au evidenţiat în mod    director al O.C.L.-produse industriale
inoapacitate de muncă, la reducerea        unele lipsuri oare trebuie să fie cît       larizare a organizaţiei (exemple în ra­     II-lea al partidului, ridicînd astfel
numărului de complicaţii după ac­          mai degrabă înlăturate. Astfel, nu          ioanele : Ilia, Haţeg, Orăştie şi Hune­     munca de educaţie sanitară la un ni­          deosebit tovarăşii : Cursan Cornelia                           Deva
cidente prin acordarea primului aju­                                                   doara),.                                    vel cît mai înalt.
                                           ţo^te comitet,ele de Crupe roşie sînt în                                                                                              vînzătoare, Katra Coioman, Motocea
tor la locul de muncă.                                                                                                                                       BODEA MIHAI         loan, Sclineider Augustin, Bolcu Eca-

   In timpul campaniei de treieriş, !ab­                                                                                                                                         terina, Moţiu Virgil gestionari şi alţi.
solvenţii cursurilor săteşti !au fost fo-
   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19