Page 15 - 1955-11

Nr. 53v
Cum se desfăşoară convorbirea în cercul nostru de studiu
,. .cunoscută de toţi propagan-
cuştii şi cursanţii importanţa ce o
are convorbirea în sistemul învăţă-
mîntului de partid prin care se urmă­
reşte asigurarea înţelegerii depline
a lecţiilor ce au fost studiate de către
cursanţi într-o perioadă dată, clari-
near,ea noţiunilor principale întîlnite
şi ajutorarea cursanţilor în aplicarea
creatoare a tezelor teoretice în viaţa
de toate zilele. De aceea pentru un
propagandist, pregătirea pentru con­
vorbire constituie o sarcină de cea
mai mare răspundere.
Experienţa mea de propagandist
mi-a dovedit că buna reuşită a con-
i vorbirilor depinde în mare măsură,
1pe lîngă studiul individual al cursan-
; ţilor, în primul rînd de felul în care
, propagandistul reuşeşte să conducă
convorbirile.
In conducerea convorbirilor, ţin
cont în primul rînd de faptul că,
aceasta nu trebuie să fie o seminari­
zare rigidă a cursanţilor în care sînt
obligaţi sa răspundă din memorie cu
definiţii şi formulări scoase din carte,
ci un prilej ca fiecare cursant să-şi
exprime liber şi nestingherit părerea
sa asupra celor studiate. Există to­
tuşi o condiţie esenţială de care tre­
buie să ţină cont fiecare cursant şi
' anum e: să nu denatureze înţelesul
problemei respective. Necerînd for­
mulări „ca în carte“, dar pretinzînd
ca participanţii să studieze bibliogra­
fia indicată, -am reuşit anul trecut să
fac ca şi acei tovarăşi care la început
erau timizi, să îa cuvîntul. Tovarăşii
Suciu loan şi Andrăşescu Gheorghe
de pildă, care la început nu aveau
un vocabular bogat, au reuşit în tim­
pul anului ca în cuvinte simple să
redea pe înţeles problemele discutate,
iar pînă la sfîrşit să-şi formeze şi un
limbaj precis şi corect.
Antrenarea majorităţii cursanţilor
la discuţii, am reuşit s-o fac doar a-
tunci cînd am renunţat la obiceiul
ce-1 practicam, şi anume acela de a
vorbi eu cel mai mult în timpul con
vorbirii. Metoda de a lăsa pe cursan­
ţi' să clarifice ei singuri problema, in­ pe baza metodelor care s-au dovedit
tervenind numai cînd era cazul cu
cîte o întrebare ajutătoare, s-a dove­
dit a fi bună. Prin aceasta, am reu­
şit să creăm în cursul nostru seral
discuţii vii şi interesante.
In general, în timpul cît vorbeşte a fi bune anul trecut, am convingerea
un cursant, caut să nu-1 întrerup chiar că studiul în cercul nostru va aduce
dacă acesta face o confuzie, notîn rezultatul dorit, că fiecare cursant îşi
du-mi însă în carnet confuzia res­ va însuşi Istoria Partidului Munci­
pectivă. După ce a terminat cursan­ toresc Romîn.
tul de vorbit, cer părerea celorlalţi.
In caz că nici aceştia- n-au .sezisat propagandist la -Istoria P.M.R. —
confuzia, sau n-au putut s-o lămu- Combinatul siderurgic Hunedoara
Agitaţie vizuală neglijată
Pe strada Republicii, în faţa clu­
bului minerilor din Petrila, există un
panou al bibliotecii sindicatului mi­
nerilor, panou pe care sînt afişate co­
perte de cărţi (false) pentru a se
arăta în acest fel cititorilor, ultimele
noulăţi din domeniul literaturii.
Aceste afişe însă. au ajuns astăzi
într-o stare că nu Ie mai poţi recu­
noaşte.
Dar, panoul cu pricina, nu este uni­
cul aspect al muncii slabe ce se des­
făşoară în direcţia popularizării căr­
ţii la Petrila. In întreprinderea car­ larizarea cărţii.
Pentru a lichida moştenirea grea
rămasă de la burghezie în domeniul
construcţiei, în cuprinsul regiunii
noastre, s-au executat în ultimii ani
o serie de construcţii menite să con­
tribuie la dezvoltarea economiei na­
ţionale şi la ridicarea bunei stări
a oamenilor muncii. Astfel, la Hune­
doara, s-au pus în funcţiune furna­
lul nr. 6, Fabrica de aglomerare a
minereului, Uzina cocso-chimică,
Termocentrala nr. 2, Staţia de granu-
lare a zgurii, s-a construit noul oraş
muncitoresc, etc. In bazinul carboni­
fer al Văii Jiului s-au deschis noi
mine şi galerii, s-au clădit noi locu­
inţe muncitoreşti la Lonea, Petrila,
Petroşani, Vulcan, Lupeni şi s-a
construit un nou oraş la Uricani.
In cursul acestui an, colectivele
de muncitori, tehnicieni, ingineri şi
funcţionari din întreprinderile din re­
giune, continuă cu acelaşi avînt o-
pera de construcţii, convinşi fiind de
justeţea politicii partidului şi con­
ştienţi că luptă pentru propria lor
bunăstare şi a întregului popor. I.C.S.
Hunedoara şi-a realizat planul pe
primele 9 luni în proporţie de 101,77
la sută, T.R.C.L.H. cu 126 la sută, în­
treprinderea 904 construcţii Cugir cu
103,99 la sută.
Toate aceste realizări au fost posi­
bile datorită grijii partidului şi aju­
torului frăţesc şi dezinteresat al
U.R.S.S., de unde ne-au sosit puter­
nice agregate şi utilaje, care au înlă­
turat în mare măsură eforturile fi­
zice.
Cu toate aceste realizări, în activi­
tatea întreprinderilor de construcţii
mai persistă încă unele deficienţe.
Aşa, de exemplu, la întreprinderea
904 construcţii Cugir, Trustul 4 con­
strucţii Hunedoara şi Trustul 7 con-
rească, atunci, la sfîrşitul discuţiilor
asupra problemei respective revin şi
o lămuresc eu.
De mare importanţă pentru însu­
şirea creatoare a problemelor studia­
te este actualizarea în cadru! discu­
ţiilor. M-am convins că înţelegerea
deplină a problemelor s-a putut asi
gura atunci. c. în. d am c.ău.tat . să. orien­
tez în aşa fel discuţiile ca probleme­
le teoretice să fie legate de activitatea
de zi cu zi a partidului nostru.
Bineînţeles că pentru a putea asi­
gura desfăşurarea discuţiilor în mod
liber şi nestingherit, pentru a lega
problemele teoretice cu activitatea
practică şi pentru a lămuri în cadrul
unei convorbiri problemele esenţiale
din lecţia respectivă, este necesar ca
propagandistul să fie bine pregătit,
temeinic documentat şi să aibă un
plan amănunţit al convorbirii.
Eu nu mă prezint în faţa cursanţi­
lor fără un plan de convorbiri pe
baza căruia orientez discuţiile. Avînd
planul în faţă, nu mi-e frică că de-
viem de la subiect, sau ne pierdem
în probleme mărunte. De asemenea,
astfel am posibilitatea să planific
cele două ore ce. le avem la dispozi­
ţie în -aşa fel, ca să se clarifice princi­
palele probleme.
La sfîrşitul fiecărei convorbiri, o-
bişnuiesc să fac o concluzie a felului
cum s-a desfăşurat convorbirea, în
care în citeva cuvinte fac aprecierea
felului cum au participat la discuţii
cursanţii, evidenţiind p'e cei care s-au
străduit să-şi însuşească problemele
şi crilicînd pe cei care nu au studiat.
De multe ori în cercul nostru, conclu­
zia asupra convorbirii o face şi cîte
un cursant, urmată de discuţiile ce­
lorlalţi. In aceste cazuri, am cerut să
se facă apreciere şi asupra felului
cum eu am condus discuţiile, lucru pe
care tovarăşii l-au făcut totdeauna. A-
ceasta mi-e de un folos deosebit, de­
oarece îmi dă ocazia să remediez lip­
surile mele în conducerea discuţiilor.
O asemenea discuţie m-a ajutat anul
trecut să lichidez cu metoda de a
pune prea multe întrebări ajutătoare
cursanţilor, prin care făceam convor­
birea greoaie şi şcolastică.
Desfâşurînd şi în acest an munca
Inginer HOTOVI IOSIF
boniferă de aici, mai există şi o ex­
poziţie mare pentru cărţi. Desigur
că prin intermediul acesteia s-ar pu­
tea populariza cu destul succes con­
cursul „Iubiţi cartea“. Dar, acest lu­
cru nu se întîmplă. Dimpotrivă, ex­
poziţia este lăsată într-o complectă
părăsire. Comitetul de partid, comi­
tetul sindical şi cel al organizaţiei
de bază U.T.M., au datoria de a a-
corda mai multă atenţie acestei pro­
bleme, de a desfăşura o muncă mai
susţinută în ceea ce priveşte acţiu­
nile ce se întreprind pentru popu­
MOLDOVAN IOSIF
director al Sucursalei regionale a
Băncii de Investiţii
strucţii Petroşani, se observă tendin­
ţa de a executa numai lucrări de v a­
lori mari : betoane, zidărie, etc. şi
de a neglija lucrările de finisaj, pen­
tru punerea în funcţiune a obiective­
lor începute, sau tendinţa de a în­
cepe lucrări noi, de a extinde prea
mult frontul de lucru şi de a nu ter­
mina lucrările începute. Aşa s-a în-
tîmplat cu lucrările de construire a
locuinţelor muncitoreşti din Valea
Jiului şi din oraşui muncitoresc Hu­
nedoara, unde tiu se respectă planul
de punere în funcţiune, numărul a-
paitamcntelor terminate şi puse în
funcţiune necorespunzînd cu cel pla­
nificat.
Aceste lipsuri trebuie înlăturate
complect, deoarece ele sînt dăunătoa­ pierderi şi degradări peste cele ad­
re economiei naţionale, ducînd la mise. Lipsa de evidenţă precisă şi
imobilizări inutile de fonduri şi ne- la zi a materialelor dă naştere la
contribuind suficient la lărgirea ba­ sustrageri, aşa cum se întîmplă pe
zelor materiale ale economiei naţio­ şantierele Uricani, pe şantierele
nale. Trustului 7 construcţii Petroşani,
Dar una din problemele importante pe şantierele Trustului 4 construcţii
ce se pune astăzi în faţa colectivelor Hunedoara, precum şi pe şantierele
întreprinderilor de construcţii este din Ilia şi Orăşlie ale T.R.C.L.H.
problema reducerii preţului de cost. Evidenţa precisă a consumului de
Tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, în materiale dă şi posibilitatea analizei
cuvîntarea ţinută c.u ocazia celei de acestuia pe şantiere şi lucrări şi luă­
a 11-a aniversări a eliberării patri­ rii de măsuri acolo unde aspectele sînt
ei noastre, arăta că preţul de cost în negative. Neînţelegînd importanţa a-
construcţii este încă foarte ridicat. cestui fapt, T.R.C.L.H. a încercat să
Aceste aspecte negative le întîlnim arate o situaţie pozitivă prin neînre-
şi la unele din întreprinderile din re­ gistrarea la zi a consumurilor şi tre­
giunea noastră. Din datele existente când drept economii materialele ce
Ia 3.0 Vl-a a.c. Trustul 7 construcţii
are o depăşire a preţului de cost de
21,6 la sută. Trustul 4 construcţii de
7,27 la sută, iar întreprinderea „Ar­
dealul “ Alba lulia a depăşit preţul muncă, duce de asemenea la creşte-
DRUMUL SOCIALISMULUI
Invăţînd din ex­ Intrecerea socialistă — sprijin de seamă
perienţa oamenilor
sovietici, care prin
întrecerea sociali­ în îndeplinirea sarcinilor de producţie
stă au obţinut
succese importante
în construirea socialismului şi în pre­
zent a comunismului, şi în ţara noas­
tră sub conducerea şi îndrumarea
partidului, întrecerea socialistă s-a
desfăşurat şi se desfăşoară la un ni
vel din ce în ce mai înalt, cuprin-
zind zi de zi un număr tot mai mare
de muncitori, tehnicieni şi ingineri.
Colectivul de muncitori', tehnicieni
şi ingineri al combinatului, răspun-
zînd chemării partidului şi guvernu­
lui, antrenaţi în întrecerea socialistă, ţie, colectivul de muncă de la furna­
au luptat cu un elan deosebit pentru
a da patriei cît mai mult metal. Prin
elanul şi voinţa lor dirză, ei au reu­
şit să sporească an de an pro 'uc-
ţia şi productivitatea muncii. In­
dicii de utilizare a agregatelor au
fost cu mult îmbunătăţiţi. Producţia
de fontă faţă de -anul 1950 a crescut
cu 51,36 la sută, iar cea de laminate
cu 8,67 la sută. N
Organizarea întrecerii socialiste
a ridicat în faţa comitetului de între­
prindere şi a întregului activ sin­
dical numeroase probleme legate de
cele mai variate aspecte ale activi­
tăţii lor. Rezolvînd cu succes aces­
te probleme, lucru ce a fost şi este
posibil doar prin desfăşurarea unei
munci vii şi perseverente în rîndurile
oamenilor muncii, a făcut ca întrece­
rea socialistă să fie privită cu mult
interes şi datorită ei s-au obţinut re­
zultate frumoase în realizarea planu­
lui.
Astfel, 1-aminoriştii, menţinîndu-şi
ritmul viu de producţie, au reuşit ca
în cursul lunii septembrie să se situ­
eze între secţiile fruntaşe în între­
cerea socialistă pe combinat, depă-
şindu-şi planul de producţie cu 4,01
la sulă, evidenţiindu-se în mod deo­
sebit teminoriştii din schimbul mai­
strului Trifu Iosif, care a obţinut o
depăşire de 6,83 la sută a planului
de producţie.
Asemenea rezultate frumoase obţi­
nute în întrecerea socialistă mai a-
Cărţi noi
I. Creangă : Ursul pîcîlit de vulpe.
Al. Odobescu : Jupînul Rănică
Vulpoiul.
A. Pann : Nastratin Hogea.
M. Sadoveanu : Raiul.
C. Petrescu : Fram, ursul polar.
F. Aderca : In valea marelui fluviu
E. Cam llar: Stejarul din Borzeşli.
P. Sadoveanu : Balaurul alb.
I. Jip a : Un porumbel alb pentru
copiii negri.
G. Iuteş : Praştia năzdrăvană.
M. Cremene : Trestiile de aur.
V. Bîrlădeanu: Copii din lumea indicate care să îmbunătăţească în Realizarea de acumulări socialiste pînă la sfîrşitul anului 1.408.000 lei.
noastră.
E. Ju rist: Pentru voi copil.
de cost pe trimestrul III cu 14,8 la
sută.
Căror cauze se datoresc aceste de­
păşiri ?
In primul rind faptului că se exe­
cută uneori lucrări de calitate infe­
rioară ce necesită apoi cheltuieli duble
de materiale, manoperă, etc., penlrii
refacere. De exemplu, şantierul Sa­
nepid Deva al T.R.C.L.H. şi locuin­
ţele muncitoreşti de la sanatoriul
T.B.C. Geoagiu, au necesitat chel­
tuieli duble din cauza refacerii unor
lucrări.
Consumul de materiale nu este ur­
mărit suficient pe şantiere. Deşi nor­
mele de deviz actuale sînt destul de
largi în această privinţă, totuşi, prin
manipularea greşită a materialelor,
precum şi din lipsă de răspundere la
recepţiona rea lor (cînd nu sînt obiec-
ţiuni asupra calităţii), se dă naştere la 28,09 lia sută, la I.C.S.M. Călian de
le primeşte de la clienţi. Acest sis­
tem de a lucra în realizarea preţului
de cost, este departe de a duce pe ca­
lea remedierii deficienţelor.
Neutilizarea raţională a forţelor de
Fag. U
bilizat întreg acti-
tivul sindical şi
conducerile secţii­
lor care au dus o
muncă susţinută
vem şi în celelalte secţii ale combi­ secţii, muncitorii să obţină succese pentru extinderea
natului. importante. De exemplu, la secţia metodelor avansate în secţiile combi­
turnătorie în iuna septembrie pro­ natului. O metodă eficace folosită
In obţinerea acestor succese o con­ în această direcţie, este aceea a
tribuţie importantă a avut-o şi apli­ centul de rebuturi a fost redus plivi schimburilor de experienţă. In cursul
carea pe scară largă a metodelor a- la 1,74 la sută faţă de procentul de acestei luni la furnalele 1-4 şi 6 au
vansale precum şi îmbunătăţirea 3,60 la sută admis. Asemenea suc­ avut loc schimburi de experienţă pe
proceselor tehnologice de fabricaţie. marginea broşurii „Furnalele Mag-
cese în ceea ce priveşte calitatea pro­ nitogorskului". Asemenea schimburi
O iniţiativă de mare importanţă duselor, mai avem şi la laminate, de experienţă pentru introducerea şi
aplicată de unele colective de mun­ fontă albă, piese de oţel turnate, etc. extinderea experienţei înaintate con­
că ale secţiilor noastre, este între­ tinuă şi in alte secţii.
cerea pe profesii. In această direc­ Importante succese au tost obţi­
In popularizarea metodelor avan­
lul 6 a trecut la organizarea între­ nute de colectivele de muncă ale sec­ sate de muncă sînt folosite pe scară
cerii socialiste pe profesii, reuşind ca ţiilor combinatului şi în problema rea­ largă conferinţele. Aceste conferinţe
în ultimele luni să obţină cei mai lizării unei producţii la un preţ de cost se ţin la colţurile roşii în colaborare
înalţi indici de utilizare a furnalului. redus. Cel mai bun exemplu ni-1 oferă cu cercurile A.S.I.T., care studiază
muncitorii de la secţia furnal 6, care şi pregătesc diferite materiale şi
De exemplu, în cursul lunii septem­ conferinţe bazate pe experienţa îna­
brie, indicele de utilizare planificat a în luna septembrie au reuşit să re­ intată a oamenilor sovietici.
fost depăşit cu 4,70 la sută, iar mc ducă simţitor preţul de cost pe tona
dia realizărilor anului trecut a fost de fontă. La fel, importante e- Astfel, la colţul roşu al secţiei a-
depăşită cu 21,80 la sută. In frun­ conomii au fost realizate la secţiile glomerare,^ s-a ţinut conferinţa cu
tea întrecerii pe profesii se situează cuptoare industriale, A.A.G., forje, tema : „Căile care duc la creşterea
Lrigada condusă de prim-topitorul exploatări electrice şi altele. productivităţii muncii şi la reduce­
Pali Victor, care în luna septembrie rea preţului de cost la aglomerat".
a realizat o depăşire a planului de Rezultatele obţinute în. întrecerea Asemenea conferinţe se ţin la majo­
producţie de 7,74 la sută. socialistă se datoresc în mare măsură ritatea colţurilor roşii din combi­
natul nostru.
Un sprijin preţios în obţinerea a- muncii desfăşurate de comitetele de
cestor rezultate l-au dat tehnicienii secţii, pentru instruirea organizatori­ Succesele obţinute pînă în prezent
secţiei furnalului nr. 6, în frunte cu în ceea ce priveşte intensificarea şi
tov. inginer Mircea Alexandru, care lor de grupe. Avem în secţiile noas­ extinderea întrecerii socialiste cresc
în ultimul timp au sprijinit în mod tre multe exemple de organizatori ca pe zi ce trece. Aceasta dovedeşte dra­
efectiv organizarea consfătuirilor de tovarăşii Schmit Paul şi Bălăţoiu gostea fierbinte faţă de partid a mun­
producţie şi -au luat măsuri de apli­ citorilor din combinat şi garanţia că
care a tuturor propunerilor juste din Ioan de la atelierul electric, Vasiu noile angajamente ce s-au luat in
consfătuiri. cinstea celui de al Il-lea Congres
Ioan de la exploatarea apei, Prăjescu al P.M.R., vor fi realizate şi chiar
Folosind experienţa căpătată în Dumitru şi Ghere Iosif de la tur­ depăşite.
urma organizării întrecerii pe pro­ nătorie şi alţii, care pregătesc mai Avînd în mod permanent sprijinul
fesii la furnalul nr. 6, comitetul de. comitetului de partid, îmbunătăţind
întreprindere şi conducerea combina­ bine consfătuirile de producţie şi metodele noastre de muncă vom face
tului, au trecui la extinderea ei şi sprijină efectiv muncitorii în formu­ ca întrecerea socialistă să cuprindă
în alte secţii ca : furnale 1-4, turnă­ larea angajamentelor, luptînd toto­ mase tot mai largi de muncitori, asi-
torii, transporluri, etc. gurînd în felul acesta îndeplinirea şi
dată pentru a crea condiţii optime depăşirea planului anual de produc­
întrecerea socialistă ce se desfă­ realizării lor. ţie la toţi indicii.
şoară cu succes în secţiile combina­
tului cuprinde tot mai multe obiec­ Pe lîngă faptul că comitetele de Ing. CHEŞA IOAN
tive în realizarea planului de pro­ secţii în mare parte, instruiesc or­ preşedintele Comitetului de întreprin­
ducţie la toţi indicii. Astfel, calitatea
producţiei ocupă un loc de frunte, ganizatorii de grupe, comitetul de dere al Combinatului siderurgic
fapt care a dus ca într-o serie de „Gh. Gheorghiu-Dej” Hunedoara
întreprindere a organizat un curs de
instruire a organizatorilor de grupe
unde pînă în prezent au fost şcolari­
zaţi peste 280 organizatori de grupe.
La succesele obţinute de munci­
torii, inginerii şi tehnicienii noştri în
înlrecerea socialistă, o contribuţie
de seamă a avut-o aplicarea pe scară
largă a metodelor avansate sovieti­
ce. In această direcţie a fost mo-
Cum a reuşit colectivui Fabricii „Teba“ s§ dea acumulări băneşti peste pian
Aruncînd o privire asupra felului combuslibil prin înlăturarea pierde­ ţia produselor, depăşiri care au adus
cum colectivul Fabricii „Teba“ din rilor de aburi, etc. Traducînd în fap­ fabricii pînă la 30 septembrie acu­
Sebeş a muncit în direcţia realizării te aceste măsuri, s-a reuşit să se facă
angajamentului de a da pînă la 23 economii de pesle 200.000 lei. mulări peste plan în valoare da
998.000 lei.
august acumulări socialiste în va­ Un alt factor care influenţează în
loare de 830.000 lei, iar pînă la sfîr- mod direct asuprâ realizării de acu­ In urma aplicării acestor măsuri,
şilul anului această sumă să ajungă mulări peste plan, este asigurarea în­ colectivul Fabricii „Teba" din Sebeş
la 1.408.000 lei, se poate vedea stră­ deplinirii şi depăşirii planului de a reuşit să-şi depăşească pînă la
duinţa depusă pentru a face din an­
gajamente fapte concrete. Cunoscînd producţie la toate sortimentele. In 23 august nu numai angajamentul
factorii care influenţează în mod di­ acest sens, colectivul fabricii se poate luat pînă la această dată, ci şi pe cel
rect asupra creşterii acumulărilor mindri cu faptul că în tot cursul a- luat pe întregul an. După cum
socialiste, s-au luat măsurile cele mai s-a arătat, angajamentul ,era să
cestui an, planul a fost cu regulari­ se dea pînă la 23 august acu­
tate depăşit. mulări în valoare de 830.000 lei, iar
mod continuu nivelul muncii lor, să presupune de asemenea îmbunătăţi­ Realizările în direcţia acumulărilor
asigure realizarea angajamentelor. rea calităţii produselor. Cu cît se li­ socialiste au atins însă pînă la 23
Reducerea preţului de cost este vrează beneficiarilor mai multe măr­ august suma de 1.468.000 lei, iar
furi de calitatea I-a în loc de calita­ pînă la 31 octombrie 1.877.000 lei.
unul din factorii care asigură reali tea Il-a şi a IlI-a, cu atît suma în­ Noul angajament al colectivului de
zarea de acumulări. In acest sens, casărilor e mai mare. Pentru atinge­ aici esle ca suma totală a acumulări­
colectivul de aici a luat măsuri în rea acestui scop, este necesară ridi­
vederea folosirii complecte a copsuri- carea calificării oamenilor muncii şi lor socialiste pe anul 1955 să a-
lor şi lucrării mai îngrijite a aces­ asigurarea aprovizionării locurilor de jungă la 23 decembrie a. c., la
tora la secţia depănat, încadrării mai muncă cu materii prime de calitate 1.908.000 lei.
raţionale a şabloanelor la croit, re­ corespunzătoare. Ţinînd cont de a-
ducerea revopsirilor la materia pri­ ceste cerinţe, colectivul Fabricii „Te­ Activitatea rodnică depusă de co­
mă, trecerea de la depănatul de pe ba“ a îmbunătăţit continuu calitatea lectivul Fabricii „Teba“ în vederea
rame mici pe rame mari, scoaterea produselor, dînd mărfuri în majorita
în rezervă a utilajului în repaus, su­ tea cazurilor de calitatea l-a. realizării de cît mai multe acumulări
pravegherea şi luarea de măsuri în socialiste peste plan, este expresia
cazul ivirii unor defecţiuni pînă nu Un alt obiectiv urmărit de colec­
se agravează la maşinile şi utilajele tivul de muncă de aici este depăşirea preocupării intense a celor ce mun­
cesc de a contribui din plin la creş­
terea puterii noastre economice, la
ridicarea necontenită a nivelului de
tu funcţiune, reducerea consumului la realizărilor din impozitul pe circula­ trai al celor ce muncesc.
rea preţului de cost, deoarece în timp privită de conducerile întreprinderi­ tare. Secţiile sfatului popular regio­
nal însă au considerat că aceste sar­
ce productivitatea muncii nu se rea­ lor ca o problemă minoră, şi în loc de cini nu trebuie cunoscute de între­
prinderile ce erau chemate să le rea­
lizează, se depăşeşte fondpl de salarii. a întocmi împreună cu colectivele de lizeze şi de aceea nici măcar la sfîr­
şitul semestrului I nu comunicaseră
Aşa se întîmplă la întreprinderea de muncă, planuri de măsuri tehnico- aceasta întreprinderilor în cauză.
construcţii a U.R.C.C. din Deva, la organizatorice şi de a fixa concret Intrucît o bună parte din aceste lip­
suri sînt o reflectare a unul control
şantierul Uricani al Trustului 7 con­ mijloace prin care se vor realiza re­ şi ajutor slab din partea organelor
băncii de investiţii, este necesar ca
strucţii, ele. ducerile respective, s-au mulţumit cu toţi lucrătorii din unitatea băncii de
investiţii din regiunea noastră, să a-
Dar strîns legat de mărirea pro­ comunicarea către şantiere a cifrelor jute şi să vegheze la respectarea le­
galităţii socialiste, avînd ca prime o-
ductivităţii muncii, este şi mecani­ de control, neurmărind însă în cursul biective executarea de lucrări trainice,
de bună calitate, precum şi sarcina
zarea procesului de producţie în con­ lunii cum sînt ele realizate. Acest sis­ de reducerea preţului de cost, care în
mod nemijlocit, contribuie la ridica­
strucţii. tem a fost întrebuinţat în special la rea nivelului de trai al celor ce mun­
cesc.
In vederea realizării acestui obiec­ şantierele Trustului 4 Hunedoara,
Acum,' cînd întregul popor se pre­
tiv, statul a alocat sume impor­ I.C.S. Hunedoara, etc. găteşte să întîmpine cel de al II-lea
tante, şi majoritatea întreprinderilor Toate aceste aspecte negative în Congres al P.M.R., care va trasa pro­
îşi au parcul lor de utilaje sau le pot activitatea întreprinderilor de con­ gramul unei noi şi puternice dezvol­
închiria de la staţiunile de utilaje de strucţii, împreună cu aspectele nega­ tări în domeniul construcţiilor, din
construcţii. Este necesar însă, ca a- tive în gospodărirea mijloacelor cir­ care-i revine o parte importantă şi re­
ceste parcuri de utilaje să fie în­ culante, se oglindesc în situaţia lor giunii noastre în cursul celui de al
trebuinţate astfel ca să dea maximum financiară, dînd naştere la plăţi II-lea cincinal, creşte şi mai mult
de randament, fapt ce nu se întîm­ restante către furnizori, şi.neacluta- răspunderea muncitorilor şi tehni­
cienilor din organizaţiile de construc­
plă însă pe toate şantierele. rea creditelor în termen. In această
ţii şi de pe şantiere.
La şantierul Uricani, întrebuin­ situaţie se găsesc întreprinderile: Pentru ca această cauză scumpă a
ţarea betonierelor a fost aşa de de­ Trustul 7 construcţii Petroşani, Trus­
fectuos făcută în cît s-a ajuns abia tul 4 construcţii Hunedoara, I.C.S. poporului nostru să fie înfăptuită cu
la o producţie de 2 m.c. beton pe zi Hunedoara, I.C.S.M. Călan şi altele. succes, este necesar ca muncitorii şi
pe betonieră. La I.C.S. Hunedoara, Toate aceste cheltuieli constituie tehnicienii să folosească din plin ca­
productivitatea pe excavator reali­ un balast pentru bugetul statului şi pacităţile de producţie existente, să
zată în cursul trimestrului II este de ele trebuie lichidate pentru a se da reducă consumul de materiale şi să
Folosească resursele locale pentru a
20.8 la sulă şi la betoniere de 30 la posibilitatea alocării a cît mai multe putea micşora preţul de cost în lu­
fonduri pentru noi construcţii.
sută, iar I.C.C.F. Alba-Iulia a rea­ crările de construcţii.
lizat procentul de mecanizare a lu­ Dar ajutorarea statului în această Poporul nostru muncitor cere con­
crărilor numai în proporţie de 95 la acţiune, se poate face şi este o obli­ structorilor de pe şantiere, să folo­
gaţie a beneficiarilor de dotaţii. Un sească în mod gospodăresc materia­
sută. capitol însemnat în sursele de finan­
Datorită acestor neutilizări raţio­ ţare a investiţiilor îl constituie mo­ lele şi utilajele, să intensifice ritmul
nale a parcului de mecanisme, de­ bilizarea resurselor interne pe care construcţiilor, executînd totodată lu­
crări trainice şi de bună calitate.
păşirea preţului de cost se produce însă întreprinderea de locuinţe şi lo­
Sprijinind eforturile muncitorilor
pe două c ă i; pe de o parte prin ne- caluri Valea Jiului nu a ştiut să-l în­ din organizaţiile de construcţii, mun­
citorii din întreprinderile furnizoare
realizarea productivităţii muncii, deci trebuinţeze şi la întocmirea planului
de materiale şi utilaje, au datoria pa­
prin depăşirea cheltuielilor la ca­ financiar de finanţare a investiţiilor triotică să răspundă cerinţelor şan­
pitolul „manoperă“, iar pe de altă pe anul in curs, nu a ţinut seama de tierelor, fabricînd şi furnizîndu-!c
produse de bună calitate şi la termen.
parte, prin chiriile sau amortis­ sumele ce trebuiau recuperate de la
mentele ce le plătesc pentru acesle constructor, atît din plăţi ilegale pri­
mecanisme fără ca ele să producă. vind utilajele, din avansuri contrac­
Un alt capitol de cheltuieli ce este tuale de recuperat, cît şi din o serie
depăşit de unele întreprinderi, este de amortismente necalculate, cerînd
capitolul „cheltuieli de regie“. Acest peste necesar în cursul trimestrului
capitol este depăşit de penalităţile de I cca. 17 milioane lei, iar în trimes­
întîrziere în achitarea obligaţiunilor, trul II 9 milioane lei, imobilizînd a-
datorită lipsei de disponibil în cont, ceste sume din bugetul statului.
pe lingă lipsa de gospodărire asupra Sarcinile de reducere a preţului de
cheltuielilor de întreţinerea întreprin­ cost ia lucrările în regie, trebuie de
derii.
asemenea realizate, ele contribuind di­
Reducerea preţului de cost a fost rect la micşorarea alocaţiilor buge­