Page 16 - 1955-11

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 530

CONFERINŢA DE LA GENEVA A MINIŞTRILOR AFACERILOR EXTERNE ,Borba“ despre recenta vizită
a Iui Dulles la Belgrad
Propunerea delegaţiei Uniunii Sovietice în problema dezarmării

GENEVA (Agerpres). TASS tran sm ite propunerea prezen tată d e V. M. M olotov admite în scopul apărării împotriva agresiunii, cînd se va adopta o hotărîre corespun­ BELGRAD (Agerpres). - TASS mulate limpede care trebuie să că'*
în şedin ţa din 10 n oiem brie a con ferin ţei m in iştrilor Afacerilor E xterne în p ro b le­ zătoare de către Consiliul de Securitate. Comentînd intr-un articol de fond pete cea mai largă aplicare în întrea­
ma dezarm ării: recentele „tratative dintre preşedin­ ga lume. In declaraţie se spune că
4. Ca una din primele măsuri în vederea înfăptuirii programului de reducere a ar­ tele R.P.F. Iugoslavia, Tito, şi secre­ „...în scopul întăririi încrederii şi co­
Hotărirea conferinţei miniştrilor Afacerilor Externe ai celor patru puteri mamentelor şi interzicere a armei atomice, statele care posedă arma atomică şi cu hi­ tarul de stat al S.U.A., Dulles“, zia­ laborării între popoare, cele două gu­
în problemele reducerii armamentelor şi interzicerii armei atomice drogen se obligă să întrerupă experienţele cu aceste tipuri de arme. rul „Borba“ scrie: verne pornesc de la... respectul reci­
„Se înţelege de la sine că în cursul proc şi neamestecul în treburile in­
(Propunerea delegaţiei U.R.S.S.) 5. Se instaurează un control internaţional efectiv asupra traducerii în viaţă a măsu­ tratativelor politice, Tito-Dulles s-a terne indiferent sub ce motive — fie
rilor cu privire Ia reducerea armamentelor şi interzicerea armei atomice. ele cu caracter economic, politic sau
I vorbit şi despre unele probleme pri­ ideologic, întrucît problemele orîndui-
ir
In scopul micşorării încordării în relaţiile dintre state, al întăririi încrederii reci­ vind Europa răsăriteană, adică des­ rii interne, deosebirii dintre sistemele
proce dintre ele şi al înlăturării primejdiei unui nou război, guvernele Uniunii Sovietice, Miniştrii Afacerilor Externe ai celor patru puteri au recunoscut că este necesar să pre probleme privind un teritoriu din sociale şi deosebirii dintre formele
Statelor Unite ale Americii, Marii Briitanii şi Franţei recunosc că este necesar să depună se depună eforturi pentru ca să se obţină înţelegerea necesară în privinţa problemelor care din punct de vedere geografic concrete de dezvoltare a socialismu­
eforturi pentru încheierea cît mai grabnică a unei convenţii internaţionale cu privire la convenţiei de mai sus, — asupra cărora nu s-a căzut încă de acord, — care urmează să face parte şi Iugoslavia. Se poate lui sînt o chestiune care priveşte ex­
reducerea armamentelor şi interzicerea armei atomice. fie examinată în Organizaţia Naţiunilor Unite. clusiv popoarele fiecărei ţări în par­
presupune că din partea noastră cu te“.
Ca urmare a schimbului de păreri în problema reducerii armamentelor şi interzi­ Călăuzi ndu-se de năzuinţa de a micşora încordarea internaţională, de a întări încre­ acest prilej s-a subliniat însemnăta­
cerii armei atomice ele au căzut de acord asupra următoarelor: derea între state şi de a pune capăt cursei înarmărilor, miniştrii au căzut de acord că în ...John Foster Dulles a declarat câ
această ordine de idei trebuie examinate în primul rînd prevederile cuprinse în : tea declaraţiei Tito-Bulganin de la
1. Nivelurile forjelor armate ale S.U.A., U.R.S.S şi Chinei vor fi stabilite la 1.000.000 I Belgrad, care stabileşte actualele re­ este de acord cu aceste principii ale
— 1.500.000 de oameni pentru fiecare dintre aceste puteri; pentru Anglia şi Franţa — ia a) propunerea U.R.S.S. din 10 mai a.c. în problemele reducerii armamentelor, inter­
cîte 650.000 de oameni, urmînd ca problema nivelului prevăzut pentru China, ca şi cele­ zicerii armei atomice şi înlăturării primejdiei unui nou război; laţii dintre Iugoslavia şi Uniunea So­ relaţiilor internaţionale.
lalte probleme referitoare la forţele armate ale Chinei să fie examinate cu participarea vietică. Independenţa şi neamestecul în
guvernului Republicii Populare Chineze. b) propunerea preşedintelui S.U.A. din 21 iulie cu privire la fotografierea din avion
şl Ia schimbul de informaţii* m ilitare; In acest important document inter­ treburile interne ale altor ţări cons­
Nivelurile forţelor armate pentru toate celelalte state nu vor depăşi 150.000—200.000 naţional se subliniază în mod deose­ tituie baza colaborării internaţiona­
de oameni şi urmează să fie stabilite de comun acord la o conferinţă internaţională c) propunerile guvernului Marii Britanii în problema dezarmării prezentate la 21 iu­ bit principiile consecvent democrati­ le“.
corespunzătoare. lie şi 29 august, ş i ;
ce ale relaţiilor internaţionale, for­
2. Interzicerea totală a armei atomice şi cu hidrogen intră în vigoare la înfăptuirea d) propunerea guvernului Franţei cu privire la controlul financiar asupra dezarmării
reducerii armamentelor clasice şi a forţelor armate cu 75 la sută din reducerile asupra şi folosirea resurselor eliberate în scopuri paşnice. Libanul şi Siria vor încheia un tratat defensiv
cărora s-a căzut de acord. Scoaterea acestei arme din arsenalul statelor şi distrugerea ei
va fi terminată în cursul perioadei de redu-cere a armamentelor cu ultimele 25 Ia sută III CAIRO (Agerpres). — Selim La- Potrivit agenţiei France Presse, Se­
din reducerile asupra cărora s-a căzut de acord. Toate materialele atomice vor fi atunci lim Lahud, referindu-se la vizita pe
întrebuinţate exclusiv în scopuri paşnice. Totodată guvernele Uniunii Sovietice, Statelor Unite ale Americii, Marii Birtanii hud, ministrul de Externe a! Libanu­ care a făcut-o recent la Beirut minis­
şi Franţei, hotărîte să nu admită folosirea armei atomice şi cu hidrogen, care este o lui, a declarat corespondenţilor de pre­ trul de Externe al Turciei, a declarat
3. Simultan cu începerea aplicării măsurilor de reducere a armamentelor şi forţelor armă de exterminare în masă a oamenilor, şi să elibereze popoarele de primejdia unui să din Cairo că peste cîteva zile Liba­ că Libanul şi-a făcut în repetate rîn-
armate, cele patru puteri, înainte de intrarea în vigoare a acordului asupra interzicerii război atomic distrugător, declară solem n: nul şi Siria vor încheia un tratat de­ duri cunoscută intenţia de a nu adera
totale a armei atomice şi cu hidrogen, îşi asumă obligaţia solemnă de a nu folosi ar­ fensiv după tipul celor încheiate re­ la pacte de inspiraţie străină.
ma nucleară, pe care o consideră interzisă. O excepţie de la această regulă se poate Pină la încheierea convenţiei internaţionale cu privire la reducerea armamentelor şi cent între Egipt, Siria şi Arabia S:au-
interzicerea armei atomice, Uniunea Sovietică, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie dită.
Şedisifa din IO n@iembrie şi Franţa îşi asumă obligaţia de a nu folosiprimele arma atomică şi cu hidrogen împo­
triva vreunei ţări şi cheamă toate celelalte state să adere Ia această declaraţie.

Delegaţia sovietică propune reducerea cu 50 la sută a

GENEVA (Agerpres). — La 10 tanii, MacMillan a depus o propunere efectivului trupelor celor patru puteri din Germania
noiembrie a avut loc la Geneva a din partea celor trei puteri occiden­
10-a şedinţă a conferinţei miniştrilor tale. Propunerea occidentală conţine _In cursul şedinţei din 9 noiembrie. mania. Delegaţia sovietică prezintă BONN. După cum se arată într-un cea şi fericirea milioanelor de oameni.
Afacerilor Externe ai celor patru pu­ formulări generale de principiu; ea se V. M. Molotov a amintit că delega­ propunerea de a se reduce, de pildă, raport al Băncii Federale vest-ger- BERNA. Biroul naţional al mişcă­
teri. Şedinţa a fost prezidată de Mac- referă la renunţarea la folosirea ar­ ţia sovietică a prezentat o propunere cu 50% efectivul trupelor celor pa­ mane, Germania occidentală a înre­
Millan. Miniştrii au început discuta­ melor nucleare, necesitatea de a se importantă privind retragerea de pe tru puteri din Germania. Prezentînd gistrat în trimestrul iulie-septembrie rii pentru pace din Elveţia a anunţat
ajunge la limitarea şi reducerea efec­ teritoriul Germaniei, în termen de trei 1955, un deficit comercial de 9.000.000 că pînă la 23 octombrie 1955, pe a-
rea punctului doi de pe ordinea de zi tivelor forţelor armate şi armamente­ luni, a trupelor străine cu excepţia propunerea cu privire la reducerea mărci. In acest raport, se subliniază peiul de la Viena al Consiliului Mon­
lor. Propunerea occidentală insistă în unor contingente limitate. de asemenea câ acest deficit mani­ dial al Păcii au fost strînse peste
— problema dezarmării. Primul a mod deosebit asupra problemei in­ cu 50% a efectivului trupelor U.R.S.S., festă tendinţe de creştere deoarece 150.000 de semnături. Campania pen­
specţiei şi controlului. Dacă cele trei puteri occidentale, a S.U.A., Angliei şi Franţei de pe teri­ volumul importului depăşeşte în ul­ tru strîngerea de semnături în Elve­
luat cuvîntul şeful delegaţiei sovie­ spus el, nu sînt gata să accepte acea­ timul trimestru al anului 1955 cu ţia continuă.
tice V. M. Molotov care a făcut o Cu aceasta şedinţa a luat sfîrşit stă propunere, guvernul sovietic toriul Germaniei, noi propunem toto­ mult pe cel al exportului.
Următoarea şedinţă a conferinţei va TIRANA. In ziua de 8 noiembrie,
expunere şi a prezentat importante avea loc la 11 noiembrie la ora 15,30 propune să nu se discute problema dată reducerea, cu efectivul trupelor PEKIN. După cum anunţă ziarele poporul albanez a sărbătorit împli­
ora locală. La propunerea lui Mac­ din Singapore, autorităţile din Ma- nirea a 14 ani de la întemeierea
propuneri în problema dezarmării. Millan cei patru miniştri se vor în­ retragem trupelor, ci a reducerii sub­ retrase din Germania, a efectivului laia se pregătesc să creeze un mare Partidului Comunist Albanez, in pre­
După aceea a luat cuvîntul J. F. truni de asemenea la ora 15 într-o lagăr de iSternare destinat muncitori­ zent Partidul Muncii din Albania.
şedinţă închisă. stanţiale a trupelor străine din Ger­ general al forţelor armate ale fiecăreia lor care luptă pentru dreptul la gre­ Toate ziarele au publicat articole de
Dulles. El a declarat că S. U. A. dintre cele patru puteri. vă. fond în legătură cu această aniver­
sare, subliniind rolul conducător al
vor rămîne înarmate pînă cînd se va Sosirea la Moscova a primului ministru MOSCOVA. Răspunzînd invitaţiei partidului în lupta pentru eliberarea
al Norvegiei, E. Gerhardsen Ministerului Agriculturii al U.R.S.S., oamenilor muncii, pentru construirea
stabili încrederea între state. la Moscova se află un grup de lu­ socialismului.
A luat apoi cuvîntul în continuare MOSCOVA (Agerpres). — TASS Bulganin, A. I. Mikoian şi de alţi crători din agricultura R. P. R., în
La 10 noiembrie au sosit la Mos­ oameni de stat sovietici, precum şi de frunte cu-,Constantin Popescu, mi­ PRAGA. Potrivit datelor Direcţiei
A. Pinay. cova, la invitaţia guvernului sovietic, reprezentanţi ai organizaţiilor ob­ nistrul Agriculturii şi Silviculturii. de Stat de Statistică, la sfîrşitul lu­
Ministrul de Externe al Marii Bri- primul ministru al Norvegiei, E. Ger­ şteşti. La 7 Noiembrie, oaspeţii romîni au nii august a.c., populaţia Republicii
hardsen, şi persoanele care îl înso­ asistai la parada festivă şi la demon­ Cehoslovace era 13.100.000 de locui­
Reducerea durafei serviciului m ilita r în R.P. Bulgaria ţesc. Aerodromul ena pavoazat cu dra­ straţia care a avut loc în Piaţa Ro­ tori.
pelele de stat ale Norvegiei şi Uniunii şie. De asemenea, în ziua de 9 no­
SOFIA (Agerpres). — A.T.B. la reducerea, cu începere de la 1 mai La aerodromul Vhukovo E. Ger­ Sovietice; au fost intonate imnurile iembrie, membrii delegaţiei au vizi­ ALGER. Potrivit unei ştiri trans­
hardsen a fost întîmpimat de N. A. de stat ale celor două ţări. tat Expoziţia Agricolă Unională. mise de agenţia France Presse, im­
Consiliul de Miniştri al R. P. Bul­ 1955, a duratei serviciului militar ac­ portante efective de artilerie, jandar­
BUENOS AIRES. Agenţia France mi şi poliţie au efectuat în cursul
garia a adoptat o hotărîre cu privire tiv în termen. Presse anunţă că poliţia argentiniană nopţii de 6 spre 7 noiembrie mari
a arestat 300 de membri ai partidului operaţiuni de represiune în regiunea
Presa burgheză din Germania oc­ parte a venitului naţional, revtne~în ' peronist care se întruniseră Ia sediul Oran. Atacînd prin surprindere un
partidului. grup de patrioţi algerieni, „forţele
cidentală şi din Statele Unite cau­ COMENTARII Q r t d w m ţările capitaliste claselor bogate; ordinei“ coloniale franceze au ucis
partea leului şi-o însuşesc monopo- PARIS. La 9 noiembrie s-a des­ 45 de oameni, iar alţi 19 au fost luaţi
Mtă să arunce asupra clasei munci­ chis la Paris cea de a 42-a sesiune a prizonieri. In cursul luptelor care au
liştii. Se ştie de asemenea că mili­ Consiliului Executiv al Organizaţiei avut loc, francezii au pierdut 6 oa­
toare răspunderea pentru greutăţile Naţiunilor Unite pentru problemele meni.
„Teorii vicioase ale unui „cerc vicios“ tarizarea economiei, cursa înarmări­ învăţămîntului, ştiinţei şi culturii —
economice din ţările capitaliste. De lor, înghit cantităţi uriaşe de bunuri U.N.E.S.C.O.j sub preşedinţia lui OTTAVA. După cum relatează a-
asemenea, o serie de organe ale pre­ Arcot Mudaliar, delegatul Indiei. genţia Associated Press, autorităţile
sei engleze susţin neîncetat că tră­ cuprins în total aproximativ Presa economică capitalistă ca şi materiale. din oraşul Vancouver (Canada), a-
sătura cea mai alarmantă a econo­ 3.000.000 de muncitori şi funcţionari. presa în general, abundă în încer­ Aceste cifre arată că atunci cînd PHENIAN. A fost dată publicită­ larmate de valul de spargeri şi ja­
miei engleze în 1955 ar fi intensifi­ Actualul avînt al mişcării gre­ cări de a justifica politica blocării, muncitorii din ţările capitaliste cer ţii declaraţia ministrului Centralelor furi săvîrşite în ultimul timp, au lio-
„îngheţării' sau „stabilirii unui pla­ majorarea salariilor, ei cer de fapt o Electrice din R.P.D. Coreeană, Kim tărît să declare un „război generai"
carea luptei muncitorilor pentru ma­ viste în ţările capitaliste este deter­ fon" al salariilor. Cu acest prilej se repartiţie mai echitabilă a venitului Du Sum, în care se spune că dale gangsterilor. Poliţia a luat măsuri
jorarea salariilor. La sfîrşitul lunii minat de cauze profunde. In anii de fiind greutăţile serioase prin care excepţionale, organiztnd „detaşamen­
invocă de cele mai multe ori faptul naţional. De aici rezultă însă că lup­ trece Coreea de sud în ceea ce pri­ te de şoc“ înarmate cu puşti, mjtra-
octombrie, în legătură cu recentele după război, în toate aceste- ţări că majorarea salariilor muncitorilor ta economică a clasei muncitoare nu veşte alimentarea cu energie electri­ liere şi grenade cu gaze lacrimogene“.
măsuri ale guvernului englez cu pri­ costul vieţii a crescut sistematic. că, guvernul R.P.D. Coreene este gata
vire la micşorarea salariului real al Cheltuielile oamenilor muncii pen­ va crea, chipurile, „o primejdie pen­ este nicidecum sortită unei înfrîngeri să înceapă imediat să furnizeze ener­ NEW YORK. Un bombardieramerioan
oamenilor muncii, ziarul „Daily tru naţiune" şi că ar implica neno­ în ţaţa „cercului vicios", dimpotrivă, gie electrică tuturor întreprinderilor cu reacţie de tip b-47, care decolase
Mail", de pildă, a declarat că re­ tru hrană, îmbrăcăminte, locuinţă, rociri pentru întreaga populaţie, in­ există posibilitatea pe deplin reală nemilitare din Coreea de sud. In acest de la baza aeriană Biggs din El Pa­
transport, cresc rapid. In ultimii scop, ministrul Centralelor Electrice al so (Texas), a exploadat în aer şi s-a
vendicările muncitorilor englezi cu cinci ani — din primul semestru al clusiv pentru muncitori înşişi. de a mări veniturile oamenilor mun­ R.P.D. Coreene a propus oa la 25 no­ prăbuşit în apropiere de localitatea
privire la majorarea salariilor, pentru anului 1950 şi pină în primul se­ In multe cazuri, liderii partidelor cii pe seama îngrădirii pretenţiilor iembrie să înceapă în oraşul Kaisung Martin (Texas). Echipajul avionului
tratative cu organele de resort din a pierit. Potrivit agenţiei Associated
a se compensa scumpetea crescîndă, mestru al anului 1955 — costul vie­ socialiste de dreapta şi ai sindicate­ monopolurilor la obţinerea unor cîş- Coreea de sud. Press, avionul de tip b-47 este des­
trebuie respinse. In acelaşi spirit se ţii a crescut (potrivit unor date ofi­ lor reformiste se solidarizează cu po­ tiguri fabuloase, pe seama reducerii tinat transportării de bombe atomice.
GENEVA. Federaţia femeilor el
pronunţă şi presa capitalistă din alte ciale) în Anglia — cu 29 la sută, în ziţia cercurilor burgheze. cheltuielilor pentru cursa înarmărilor. veţiene care luptă pentru pace şi pro RANGOON. In urma tratativelor
greş a adresat conferinţei de la Ge dintre reprezentanţii guvernului R.P.
ţări. S.U.A. — cu 13 la sută, în Franţa Esenţa tuturor acestor argumente In Anglia, de pildă, profiturile so­ neva a celor patru miniştri ai Aface Chineze şi ai guvernului Birmaniei,
Nu este de loc de mirare că reven­ — cu 35 la sută, în Republica Fe­ se reduce la.următoarele: orice ma­ cietăţilor sînt în prezent de peste rilor Externe un mesaj, în care se. la 8 noiembrie a fost semnat la
spune printre altele: In numele mii­ Rangoori un acord cu nrivire la co­
dicările juste ale oamenilor muncii derală Germană — cu 9 la sută. Şi jorare a salariilor duce, chipurile, în trei ori mai mari decît înainte de răz­ lor de femei elveţiene, exprimăm prin municaţiile aeriene dintre cele două
nu sînt pe placul acestei prese. Se mai izbitoare este comparaţia cu ni­ mod inevitabil la creşterea preţuri­ boi. In Statele Unite, profiturile cor­ acest mesaj speranţele pe care le nu­ ţări. Transporturile aeriene dintre:
trim în legătură cu conferinţa de la R.P. Chineză şi Birmania vor în­
înţelege şi motivul pentru care velul dinainte de război. De exemplu, lor, iar aceasta dă naştere, la rîn- poraţiilor (înainte de scăderea im­ Geneva. Femeile elveţiene speră că cepe la o dată pe care cele două gu­
in Statele Unite costul vieţii a cres­ dul ei, unor noi revendicări cu pri­ pozitelor) au crescut de şapte ori fa­ tratativele ce au loc, vor aduce pa­ verne o vor fixa de comun acord.
„Daily Mail" şi alţi purtători de cu- cut din 1939 şi pină în prezent de vire la majorarea salariilor. Rezul­ ţă de 1937. In acelaşi timp, au cres­
vînt ai cercurilor monopoliste nu vor trei ori. In Franţa, preţurile cu amă­ tă, chipurile, din aceasta un cerc cut excesiv cheltuielile in scopuri mi­
cu nici un preţ să ţină seama de re­
nuntul au crescut de 32,5 ori faţă de „vicios". De aici reiese concluzia de litare.
vendicările muncitorilor.
Totuşi, independent de aceasta, 1938. In Republica Federală Germa­ perspectivă: lupta oamenilor mun­ Oricît de neputincioasă şi de vă­
faptele rămîn fapte. Ultimele luni au nă costul vieţii a crescut aproape de cii pentru majorarea salariilor nu dit greşită ar fi faimoasa teorie a
fost marcate în ţările capitaliste^ două ori. Deşi în ultimii ani şi sa­ este în stare să îmbunătăţească si­ „cercului vicios", ea este în prezent
printr-un nou avînt al luptei clasei lariul nominal a crescut într-o oare­ tuaţia lor, ci dimpotrivă, ea poate larg folosită în presa capitalistă în
muncitoare pentru drepturile ei vita- care măsură, totuşi această majo­ chiar s-o înrăutăţească. vederea aprecierii greşite a situaţiei

le. Se poate spune fără exagerare că rare rămîne, de regulă, cu mult în In spatele tuturor acestor afirma­ economice din ţările Occidentului.
revendicările de a se majora salarii­ urma creşterii costului vieţii, îndeo­ ţii nu se ascunde însă nicidecum Lovindu-se de faptul inflaţiei cres-
sebi dacă se ţine seama de faptul că grija pentru interesele „întregii na­ cînde, presa monopolurilor încearcă
le au devenit generale.
In Statele Unite au avut loc în pe­ în aceeaşi perioadă impozitele au fost ţiuni şi cel mai puţin grija pen­ să explice dificultăţile financiare ge­
rioada august-octombrie greve ale considerabil majorate. O urmare a tru intreresele muncitorilor. Adep­ nerate de inflaţie prin lupta econo­
muncitorilor din industriile de^ au­ acestei situaţii este scăderea simţi­ ţii teoriei „cercului vicios" au cu mică a clasei muncitoare. De aici se
tomobile, chimică, electrotehnică, ra­ toare a salariului real, însoţită în totul alte gînduri. Nici cele mai mo­ trage concluzia despre necesitatea de
diofonică şi zahărului. •In Anglia, plus de creşterea intensificării mun­ dernizate raţionamente ale propovă­ a frîna revendicările cu privire la ma­
după grevele mari şi îndelungate a- cii, care mi este de loc compensată duitorilor teoriei „cercului vicios" nu jorarea salariilor, care devin tot mai
sînt in stare să ascundă lipsa de te­ insistente.
le docherilor, mecanicilor de loco­ oamenilor muncii.
motivă şi fochiştilor, muncitorilor In principalele ţări capitaliste ni­ mei a acestor concepţii care în plus nu Adevăratele cauze ale inflaţiei şi
din tipografiile ziarelor londoneze, velul de trai al oamenilor muncii se disting de loc prin originalitate. căile reale de învingere a greutăţi­
au cerut majorarea salariilor con­ este în contradicţie flagrantă cu po­ Argumentele apărătorilor teoriei lor economice şi financiare sînt însă
structorii de maşini, minerii, con­ sibilităţile pe care le deschide ac­ „cercului vicios" se reduc la a susţi­ altele. In ţările Occidentului, cauze
structorii de vase şi muncitorii fe­ tualul nivel de dezvoltare al ştiin­ ne că majorarea salariului nominal inflaţiei o constituie în primul rînd
roviari. In prezent, 6.000.006^ -de ţei şi tehnicii. In aceste ţări, oame­ al muncitorilor nu poate spori can­ cheltuielile peste măsură de mari ale
muncitori englezi (75 la sută din nii muncii sînt nevoiţi să-şi limiteze titatea de bunuri de trai în ţară. De acestor state pentru scopuri militare,
numărul total al membrilor sindi­ consumul, să renunţe la satisfacerea aceea — susţin ei — creşterea sa­ pentru cursa înarmărilor. Aceste chel­
catelor) cer majorarea salariilor. Re­ celor mai elementare cerinţe. Potri­ lariului nominal nu duce ia mărirea tuieli duc la creşterea profiturilor mo-
vendicări analoage sînt formulate de vit datelor Organizaţiei Naţiunilor salariului real, ci provoacă numai nopoliştilor, care şi fără aceasta sinI
organizaţiile sindicale din Franţa. In Unite, în Anglia, de pildă, consumul creşterea circulaţiei fiduciare, majo­ uriaşe, apăsînd ca o povară grea pe
Germania occidentală, sute de mii de zahăr, carne şi unt a scăzut fa­ rarea preţurilor, intensificarea in­ umerii masei principale a populaţiei.
de muncitori din industria construc­ tă de perioada dinainte de război. In flaţiei. Tocmai aceste cheltuieli fac ca bu­ In cadrul campionatului de calificare 5. Dinam o Orăştie 3 1 0 2 6:4—2
6. Metalul Uz. El.
ţiilor, a hîrtiei, de prelucrare a me­ Statele Unite, în perioada 1935- Asemenea raţionamente sînt meni­ getele principalelor ţări capitaliste să la fotbal pentru categoria regională, în 3 0 2 1 4:3—2
talelor, din economia forestieră, pre­ 1939 şi în anul 1954 consumul de te doar să abată atenţia de la esen­ fie deficitare, supraîncarcă canalele etapa din 6 noiem brie 1955 au fost ob­ Gurabarza 2 1 0 1 1:1—2
7. FI. roşie Sebeş 3 0 1 2 1:7—1
cum şi funcţionari au desfăcut con­ margarină pe cap de locuitor s-a tri­ ţa problemei, căci în cazul de faţă nu circulaţiei cu o cantitate excesivă de ţinute următoarele rezultate: 8 Dinamo Deva 2 0 0 2 1: 6—0
tractele tarifare încheiate^ anterior. plat, pe seama scăderii de aproape este de loc vorba despre lipsa de bu­ hîrtie-monetă, provoacă creşterea L ccom otiva Teiuş — Recolta Uroi 4—1. 9. Progresul Haţeg
Sindicatul metalurgtştilor din landuţ două ori a consumului de unt. Po­ nuri de trai, ci despre caracterul re­ costului vieţii. Ieşirea din aceste di Metalul Uz. El. Qurabarza — Dinamo

Württemberg-Baden, care numără trivit calculelor comitetului Geller, partiţiei acestor bunuri între diferi­ ficultăţi nu ¦o constituie îngrădirea D eva 1—1. Programul etapei a IV -a din 13 noiem ­
400.000 de membri, a anunţat minimul de trai al unei familii mij­ tele clase ale societăţii, între satis­ revendicărilor legitime ale clasei brie 1955 :
desfacerea contractului colectiv. Re­ locii a unui muncitor american alcă­ facerea nevoilor populaţiei munci­ muncitoare, care pot ţt satisfăcute Flamura roşie Sebeş — Dinamo Orăştie
1. Locom otiva T eiuş — Dinamo Deva —
1—0. teren Sim eria ora 14.

vendicări cu privire la majora­ tuită din patru persoane a fost sta­ toare şi consumul parazitar, nepro­ printr-o oarecare micşorare a profi­ Minerul Aninoasa — Oţelul II Hune­ 2. Progresul H aţeg — Minerul Aninoa­
sa — teren Călan ora 14.
rea salariilor sînt prezentate de mun­ bilit în septembrie 1954 la suma de ductiv, de tot felul. turilor monopolurilor, ci eliberarea doara 1—1.
3. Fi. roşie Sebeş — Recolta Uroi —
citorii din industria chimica, con­ 102,6 dolari pe săptămînă; or cîşti- Oamenii muncii din Statele Unite economiei de povara peste măsură de După cele trei etape clasamentul se pre­ teren D eva ora 13.

strucţia de maşini., precum şi de gul mediu săptămînal al unui mun­ au primit înainte de război ceva mai grea a cursei înarmărilor. zintă a stfel: 4. M etalul Uz. El. Gurabarza — Oţelul
lucrătorii de la căile ferate. In citor din industria prelucrătoare a mult de 50 la sută din venitul na­ (Text prescurtat după un articol de II Hunedoara — teren Deva ora 15.
Republica Federală Germană, mişca­ fost în 1954 de 71,9 dolari, adică nu­ ţional. iar in prezent — numai cir­ I. Jilin din revista „Timpuri Noi" 1. Locom otiva Teiuiş 3 21 0 9:3—5
5. Dinam o Orăştie — stă.
2. Minerul Aninoasa 3 21 0 5:2—5

rea pentru majorarea salariilor a mai 70 la sută din minimul de trai. ca 40 la sută. Restul, cea mai mare nr. 46) 3. Recolta Uroi 3 20 1 6:6—4

4. Oţelul II Hunedoara 2 1 1 0 2:1—3

n edac(ia si Adm. ziarului str. 6 Martie, nr. 9 Telefon: 188-189. Tasa plătită in numerar eoni. aprobării Direcţiunii Generale 0.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul lnlrepr. Roligraficâ de Stat DEVA.