Page 17 - 1955-11

'¦cC? Cer
mulsocialismuluiHunpdoara-Dev'.
Anul VI!. nr. 531
Arăturile adinei de toamnă —
mijloc de sporire a producţiei
la hectar
Ne aflăm în curs de terminare a
ultimelor lucrări de recoltare şi în-
săminţări. Rârnîne însă de continuat
cu şi mai mult avînt o altă lucrare
de mare însemnătate agrotehnică —
arăturile adînci de toamnă.
Arăturile .adinei de toamnă sînt o
lucrare de bază şi au un rol hotâ-
rîtor în ce priveşte sporirea produc­
ţiei Ia hectar. Ele ajută la formarea
structurii fizice a solului, îl afinează, organelor superioare, drept arături
mărindu-i fertilitatea. Prin executa­
rea arăturilor adinei se distrug buru­
ienile, diferiţi dăunători care mişună
prin soi şi care şi-au făcut culcuşuri
pentru iernare, sînt de asemenea dis­
truşi. Terenul arat adînc se aerise­
şte mai bine, acumulează mai uşor
apa provenită din ploi şi topirea ză­
pezilor, coamele brazdelor care ră-
min negrăpate peste iarnă, opresc ză­
pada pentru a nu fi spulberată de
vînt. In afară de toate acestea, prin
executarea arăturilor adînci se uşu­
rează muncile agricole din primăvara
fiindcă terenul arat adînc în toamnă
nu se mai ară odată, urmînd ca pri­
măvara să fie lucrat cu cultivatorul'
sau grăpat cu o grapă grea şi apoi
semănat.
Fiecare ţăran muncitor a putut să
vadă că acele terenuri rămase nea­
rate din toamnă, primăvara sînt nă­
pădite de buruieni. Pînă în ziua cînd
sînt arate şi însămînţate, buruienile
consumă o mare parte dm hrana ne­
cesară pentru dezvoltarea plantelor
în cursul anului. Pe de altă parte,
arătura făcută în primăvară nu are
proprietatea de a distruge complect
buruienile. Astfel, de-a lungul anu­
lui, ţăranii muncitori sînt puşi în si­
tuaţia să muncească din greu pentru
stîrpirea lor.
Ştiinţa agrotehnică ne învaţă, iar
experienţa cîştigată de gospodăriile
colective, întovărăşirile agricole şi
de un mare număr de ţărani munci­
tori ne dovedeşte că arăturile adînci
de toamnă aduc un spor în recoltă
de 20—40 la sută^şTchîâr mai mult.
Gospodăriile colective din Ţelna şi
Obreja, raionul Alba, au obţinut anui
acesta peste 5.000. kg. porumb-boabe
îa hectar în terenuri arate adînc din
toamnă. Colectiviştii din Şibot au
obţinut cu 1.300 kg. porumb-boabe
la hectar mai mult decît ţăranii mun­
citori din comună, iar cei din Vine­
rea cu 250 kg. întovărăşirea din Leş-
nic a obţinut 26.000 kg. cartofi la
hectar. Ţăranul muncitor Munleanu
Teofil din Şoimuş a obţinut 4.300 kg.
porumb-boabe la hectar, iar ţăranul
muncitor asociat Kentschi Simion,
din Gîrbova, a obţinut 40.000 kg.
sfeclă de zahăr la hectar. Este de
remarcat faptul că toate aceste pro­
ducţii au fost obţinute numai în te­
renuri arate adine din toamnă.
Dîndu-şi seama de însemnătatea
arăturilor adînci de toamnă, ţăranii
muncitori din multe comune nu mai
lasă nici un petic de pămînt nearat
adînc. Aşa se face că în unele co­
mune ca Cioara, Geoagiu-Băi şi alteie
din raionul Orâştie, Cîrjiţi, Şoimuş
şi altele din raionul Iii-a, etc. pînă a- pildă cele din multe comune de pe
cum s-au făcut arături adînci pe o în­
semnată suprafaţă de teren.
Acest lucru nu ne ppate mulţumi
însă dacă ţinem seama de faptul că
în regiunea noastră s-a realizat oină
în prezent doar 56,70% din planul
arăturilor adînci. In unele raioane ca
Sebeş, Hunedoara, Haţeg şi Brad,
au fost efectuate arături adînci pe
suprafeţe mici în comparaţie cu pla­
nul.-
Această rămânere în urmă îşi gă­
seşte explicaţia în faptul că ţăranii
muncitori nu au fost convinşi de în­
semnătatea uriaşă ce o au arăturile
adînci in sporirea producţiei la hec­
tar. Tehnicienii agronomi de la punc­
tele agricole desfăşoară în multe lo­
curi o slabă activitate în această
privinţă. Organizaţiile de bază şl
sfaturile populare nu au luat măsuri
pentru popularizarea prin toate mij­
loacele (cămine culturale, gazete de
perete, panouri, lozinci, etc.), meto­
dele înaintate folosite de fruntaşii re­
coltelor bogate.
Din cauza unui slab control şi a
anei îndrumări practice insuficiente,
multe organizaţii de bază şi staluri
populare comunale nu se ocupă de
mobilizarea ţăranilor muncitori la
Situaţia pe regiune a arăturilor a'linei de toamnă
la data de 15 noiembrie 1955
91,84%
64n/o
54,23%
53,77%
HUNE-
DOARA
ORAŞTIE ILIA ALBA
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VAI
Joi 17 noiembrie 1955
executarea arăturilor adînci de toam­
nă, subapreciază importanţa acesiei
lucrări, o socotesc ca o lucrare în
plus, care, dacă nu se face acum in
toamnă, se va face la primăvară. O
astfel de tendinţă dăunătoare trebuie
combătută cu toată -tăria, fiindcă ea
are ca urmări, pierderi în recolte.
La multe sfaturi populare din re­
giunea noastră se semnalează ten­
dinţa foarte dăunătoare de a raporta
adînci de toamnă, ogoarele de vară
şi terenurile dezmiriştite. Comitetele
executive ale sfaturilor populare ra­
ionale trebuie să exercite un control
minuţios în această privinţă, iar a-
cele sfaturi populare comunale şi acei
tehnicieni de la punctele agricole ca­
re au căzut în asemenea greşeli, să
fie tpaşi cu toată tăria la răspundere.
Trebuie să fie limpede faptul că
terenurile dezmiriştite sau cele pe
care au fost executate ogoare de
vară, trebuie arate acum la o adîn-
cime de 20-25 cm. dacă urmează a
fi cultivate cu porumb, iar dacă ur­
mează a fi cultivate cu cartofi, zar­
zavaturi, plante tehnice, etc., arătura
trebuie făcută la adîncimea de 25-30
cm. La adîncimi corespunzătoare
trebuie arate şi terenurile de pe care
s-au recoltat culturile de toamnă sau
terenurile rămase nedezmiriştite din
vară.
Un rol însemnat în realizarea pla­
nului de arături adînci îl au S.M.T.-
urile. Ele au obligaţia să organizeze
în aşa fel munca, îneît toate supra­
feţele de teren ale gospodăriilor co­
lective şi întovărăşirilor agricole ce
vor fi însămînţate în primăvară, să
fie arate adînc acum în toamnă.
Conducerile S.M.T.-urilor şi în spe­
cial a S.M.T. Orăştie, au sarcina de
a îmbunătăţi controlul pe teren, de
a aproviziona mai cu răspundere
tractoarele cu cele necesare în vede­
rea evitării opririlor pe brazdă. Pen­
tru ca tractoarele să poată lucra cu în­
treaga lor capacitate, membrii gos­
podăriilor colective şl ai întovărăşi­
rilor agricole au datoria să cureţe
terenul. In timp ce tractoarele ară,
colectiviştii şi întovărăşiţii, folosind plan. Cealaltă brigadă, a lui Kibedy
atelajele proprii, trebuie să trans­
porte gunoiul de grajd pentru a fi
îngropat sub brazde.
Inginerii şi tehnicienii agronomi
au datoria de a îndruma ţăranii
muncitori ca odată cu arăturile a-
dînci să îngraşe terenul cu gunoi de
grajd pentru ca acesta să fie îngro­
pat sub brazdă. Ingrăşarea terenu­
lui cu gunoi nu trebuie făcută însă
şablon, fiindcă acest lucru ar putea
pricinui pierderi în recolte. Terenu­
rile argiloase, grele şi reci cum sînt
de pildă cele din raionul Sebeş şi în
special în comunele Gîrbova, Unga­
rei, Miercurea, Apoldul de Sus şi
altele, trebuie îngrăşate cu gunoi de
grajd semiputred. Gunoiul îngropat
sub brazde în această stare îşi con­
tinuă fermentaţia încălzind şl afî-
nind solul.
Terenurile nisipoase cum sînt de
Valea Mureşului şi a Streiului, tre­
buie îngrăşate cu gunoi bine putrezit
deoarece acestea sînt terenuri calde
şi îngrăşarea lor cu gunoi nefermen­
tat ar putea duce la ofilirea plante­
lor. O altă particularitate a terenu­
rilor nisipoase este aceea că permit
pătrunderea substanţelor minerale
în straturile adînci ale solului unde
se pierd. De aceea este bine ca aces­
te terenuri să fi arate adînc în toam­
nă dar să nu fie îngrăşate cu gunoi
de graj decît în primăvară cînd se
face arătura superficială sau culii-
'’aţia pentru insărnînţare.
Arăturile adînci se- fac mai greu
dccîl cele obişnuite, deoarece fierul
plugului intră în stratul solului care
nu a mai fost arat. Ţăranii munci­
tori care au vite slabe nu pol iace
de unul singur aceste arături în bune
condlţiuni. De aceea, organizaţiile
de bază şi sfaturile populare trebuie
să-i îndrume pentru a forma grupe
de îhlr-ajiitorare. In felul acesfa se
poate ara cu cîte patru vite ia un
plug făcîpsiu-se arături de calitate.
Să mobilizăm toate forţele pentru
ca în cinstea Congresului partidului
să realizăm în întregime pianul ară­
turilor adinei de toamnă 1
49%
45%
¦39.11%
BRAD SEBEŞ HAŢEG
Total regiune — 56,70°/o
IN A C E S T N U M Ă R
Înfloresc gospodăriile colective din tatea culturală este neglijată — Conferinţa de la Geneva a mini-,
raionul Sebeş (pag. 2-a). (pag. 3-a) ştrilor Afacerilor Externe.
Radovici Ioan: îndrumarea şi con­ — R. Boteanu: Organizarea lucrări­ (pag. 4-a)
lor de construcţii pe timp friguros
trolul instructorilor teritoriali — — Popoarele îşi intensifică lupta pen­
sarcină de bază a comitetului raio- —o preocupare importantă. tru o pace trainică (pag. 4-a)
(pag^ 3-a)
la — Ce au arătat discuţiile în proble-
— V. Dan : In comuna B-alşa activi- (pag. 3-a) ma dezarmării. (pag. 4-a)
I 4 pagini 20 bani
Noi realizări In Ginsfea Congresului partidului In anii cincinalului
??? ???
Succese ale brigă zilor ciclice
In cursul lunii octombrie, dato­ Aninoasa, Koraccyoni Rudolf, Vizi
rită aplicării metodei graficului ci­ Andrei, de la Vulcan, Ciontoiu Petru,
clic, brigada minerului Kompodi Moraru Mihai de la Lupeni, Apostol
Vasile de la Uricani şi altele, au rea­
Ioan de l-a mina Lonea, a dat peste lizat depăşiri ale ciclurilor progra­
programul ciclic 1.128 tone de căr­ mate cu 4-41 la sută situîndu-se în
fruntea întrecerii pentru mai mult
bune. Brigăzile de mineri conduse de cărbune, pentru deschideri de noi fron­
tovarăşii : Maţanga Ioan, Haidu Iu-
liu de la Petrila, I.ancu Nicolae, Be- turi de lucru.
reczki Francise, Guga Ioan de la
O decadă şi o zi la Petrila
Faptul că mina Petrila şi-a îndepli­ cifrele. Să ne gîndim la faptul că bri­
nit planul în primele 11 zile ale lunii găzi ca ale tovarăşilor : Szilagy Io-
noiembrie în proporţie de 115,6 la sif, Bîrzăloiu Gheorghe, Tripon Ioan,
sută, e îmbucurător, demn de toată
lauda. O cifră ? E seacă — spun unii. Firoiu Ioan precum şi alte brigăzi, dau
Iată că nu-i chiar -aşa. In spatele a- zilnic zeci de tone de cărbune peste
cestei cifre ,,seci“, stă rodnica activi­ plan şi că aceste brigăzi contribuie la
tate a colectivului de muncitori de la succesul general al minei. Iar cînd
săgeata de pe graficul îndeplinirii
mirt-a respectivă. Cu patruzeci şi pa­ planului a ajuns "în pătrăţelele rezer­
tru la sută şi-a depăşit colectivul sec­ vate depăşirii, atunci, dintr-o dată,
torului III planul în aceste zile. Şi citind 15,6 la sută peste olan, ne dăm
sectoarele IV şi V au avut însemnate seama că aceasta însean ă mai mult
cărbune pentru patria noastră dragă,
depăşiri de plan. Dar să lăsăm totuşi
mai multă lumină !
Brigada lui Kibedy Adalbert In regiunea noastră, anii primului plan cincinal au adus succese ' re­
marcabile atlt în domeniul industriei grele şi uşoare cit şi în agricultură
Cînd au început întrecerea în cinstea Adalbert, şi-a luat angajamentul că Au !ost date în folosinţă imense construcţii siderurgice, s-au construit
Congresului, tinerii mineri ai Văii termocentrale electrice de mare capacitate, s-au pus în funcţiune numeroase
Jiului, priveau 1-a chipurile celor doi va face înaintări de peste 60 m. li­ întreprinderi de industrie uşoară.
mineri : Grass Petru şi Kibedy Adal­ niari. De aci, s-a lansat chemarea oa
bert. Prima brigadă, îşi luase angaja­ toate brigăzile de tineret din Valea Numai la Hunedoara, au fost date producţiei o termocentrală electrică,
mentul că va da peste plan, 1.800 tone Jiului care lucrează-n lucrări de des­ uzina cocso-chimică, aglomeratorul, fabrica de aglomerare a zgurii, fur­
de cărbune. De aci, a izvorît mai apoi, nalul nr. 6 şi altele.
chideri şi pregătiri, să realizeze înain­
întrecerea între toate brigăzile de ti­ tări de peste 60 m. liniari. Timpul a In clişeu : O baterie a uzinei cocso-chimice de la Combinatul „Gh.
Gheorghiu-Dej" din Hunedoara, uzină terminată în cinstea zilei de 23 Au­
neret din Valea Jiului, întrecere ce trecut. Nu de mult, brigada lui Ki­ gust anul acesta.
bedy, a raportat partidului, că în lu­
şi-a fixat ca obiectiv, atingerea cifrei na octombrie a realizat o înaintare de
de 3.000 de vagoane de cărbune peste 62 m. liniari. Acest succes se dato-
reşte aplicării metodei graficului ci­
clic.
La Brad EXPOZIŢII AGRICOLE Grija fafa de om
fruntaşul Pleşa Gheorghe din -comuna mare număr de fruntaşi ai recoltelor Da mina Aninoasa, în acest an pînă
bogate din comuna Beriu. la 1 octombrie s-au cheltuit 15.692
Nu de mult, în oraşul Brad a fost Crişcior, care a obţinut în toamna a- lei cu tehnica securităţii, 19L593 lei
deschisă expoziţia agricolă raională. ceasta o producţie de 19.440 kg. car­ Cu. această ocazie, au fost premiaţi pentru măsuri tehnico-sanitare,
mai mulţi ţărani muncitori, care, apli- 843.422 lei pentru echipament de
La deschiderea ei, au luat parte nu­ tofi la hectar, a primit ca premiu o cînd regulile agrotehnice, au obţinut protecţie, iar pentru alimentaţie spe­
meroşi fruntaşi, ai recoltelor bogate şi. tocătoare de sfeclă. Ţăranul muncitor recolte mari la hectar Tovarăşul Mi- cială, 237.133 Iei. In total pentru asi­
zeci de ţărani muncitori din satele • Crişc-iu Loghin din satul Valea Bra­ halcea Ioan din Beriu a fost premiat gurarea unor condiţii bune de muncă
cu o prăşitoare, iar tovarăşul Necşa minerilor, la mina -Aninoasa s-au
raionului Brad. Aici, fiecare om al dului ohţinînd o recoltă mare de fruc­ cheltuit 1.287.840 Iei în decurs de 9
Iosif cu un ceas de masă. Un mare luni.
muncii de pe ogoare a putut vedea te, ia primit ca premiu o trusă horti­ număr de ţărani muncitori fruntaşi ai
producţiile bogate de grîu, porumb, colă. recoltelor bogate, au primit ca pre­ . —O— _
mii bocanci, truse pomicole, truse
cartofi, fructe, etc. care se pot obţine Au mai fost premiaţi cu pînzeturi şi agricole, pînzeturi, etc. • Zilele trecute la sectorul Jurnale
numai atunci cînd ţăranii muncitori încălţăminte şi ţăranii muncitori Fo- de la uzina „Victoria“ Călan, a avut
-aplică regulile agrotehnice. Expoziţia se bucură de un mare loc discutarea. cifrelor de control ale
dorean Remus, Ometa Rozalia, Gor- succes. Ea constituie punctul unde planului de -producţie pe anul 1956.
ţăranii muncitori din comună îşi îm­ Cu-acest-prilej, aii luat cuvîntul fur-
Cu ocazia deschiderii expoziţiei, cea Ilie, Steavu Emanoil Şi alţii. părtăşesc experienţa muncii lor. nalişti, maiştri, ingineri şi tehnicieni,
care au făcut numeroase propuneri
s-au premiat o serie de fruntaşi ai ANDRIŞ IOAN pentru luarea de măsuri tehnico-or-
recoltelor bogate. Fruntaşul Ilieş Ti- In salul Căsiău ganizatorice, care să. asigure desfăşu­
rarea normală a procesului de produc­
beriu din satul Rişca a fost premiat ţie şi îndeplinirea sarcinilor de plan
cu o tocătoare de nutreţ pentru fap­ In satul Căstău din raionul Orăş­ pe schimb, zilnic, lunar şi trimestrial.
tul că a obţinut o producţie de 3700 tie, s-a deschis de curî-nd o expoziţie
• Colectivul ce deserveşte furnalul
kg. porumb-boabe la hectar. La fel şi agricolă la care au expus produse un fruntaş al recoltelor bogate nr. 2 de la Călan, a realizat, sarcina
de plan în perioada 1-8 noiembrie în
-*/—»/—¦/—'i—'/—•t—'t—11—' i—» ' /—' /—' i—<r proporţie de 102,2 la sută. -
Se cuvine să adresăm pe — S-a udat de sudoare, In obţinerea- acestui rezultat; şi-a
BRIG AD A M IN E R U L U Iaceastă cale un salut fier­ adus contribuţia schimbul maistrului
hu mai scrie. Moraru Ioan, care a depăşit planul cu
binte brigăzii minerului .4,8 la. sută şi.'.ceh condus de Munteanu
KOPETIN GEZA — Ei lasă, nu te mai ne­ ionaşcu care a depăşit planul cu
Kopetin Geza, care în ziua căji li spuse maistrul.miner 122,2 la sută.
de 5 noiembrie 1955, a în­ Ur.lic Ştefan, care tocmai
° Intre 1-8 noiembrie, succese fru­
deplinit planul pe anul dăduse decît vreo 30 şi ce­ zi, şi apoi în schimbul I intrase în. abataj. V-am a- moase pe linia Îndeplinirii sarcinilor
1960 şi a trecut să-lucreze va de tone. Şi totuşi, anga­ din ziua următoare... dus eu de afară alta bună. de plan, au obţinut şi.echipele ce lu­
crează la turnătoria uzinei Călan.
în contul celui de-al treilea jamentul trebuia îndepliniţi E vorba, despre deputatul nouă, şi le-a iritins creta Astfel, echipa condusă de Libich Emil,
cincinal. Deputatul comu­ din Marea Adunare Naţio­ de la cazane (încălzire centrală),
nist din Marea Adunare Acasă, Kopetin Geza, nu nală. II puteţi găsi în aba­ ...In zorii .zilei de 5. no­ şi-a depăşit planul cu 75 la sută, echi­
mai avu astimpăr... I se tajul său din sectorul III. iembrie, pe puţ, ieşiră primii pa lui Novac Iosif de la cochile cu 20
Naţională, are meritul că Nu-i cu pălărie de fetru pe vagoneţi, p.e care scria: la sută, a lui Vaşoş Ştefan, de la piese
pe lingă zecile de mii de părea că vede mereu înain­ cap, baston, frac, pantalon mecanice cu 61 Ia sută. Succese fru­
tone de cărbune pe care le-a tea ochilor craţerul defec- negru, manşetă şi guler — in contul lui 1961!... moase au obţinut şi brigăzile nr. 1
dat împreună cu brigada tindu-se. i se părea că el, cartonat la cămaşă albă, cu şi 2 de fete, conduse de Andorca Ema
t sa, a ştiut să-şi educe orta- brigada lui, au înşelat par­ gîtul ţeapăn străjuit de-o Marea hucurie şi Laslo Berta. Acestea şi-au depăşit
l cii în spiritul muncii, al că aşteptările celorlalţi mi­ rîndunică şi pleeîndu-se în medie planul cu 11-30 la sută.
[¦ dragostei faţă de patrie şi neri. Se gîndea mereu : „Ce mereu prin saloane să să­ Pînă la terminarea
j- faţă de partidul nostru iu- vor zice ei cînd vor vedea rute vtrful degetelor femei­ schimbului I in ziua de 5 • Minerii de la Ghelar au îndepli­
bit. In multe rînduri s-a că nu ne-am îndeplinit an­ lor înroşite de ruj, albite noiembrie, brigada lui Ko nit sarcinile planului de producţie pe
gajamentul ? Noi luptăm petin-a dat peste cele 500 întreaga mină în primele 14 zile ale
1 vorbit.şi s-a scris despre a- împotriva angajamentelor de pudră şi schimonosite in de tone, încă 142 tone de lunii noiembrie, în proporţie de 102,31
l cest brav miner, învingător. fel şi chip ca să fie mai cărbune. Craţerul a mers la sută. Pe. orlzoante, planul a fost
(¦ între învingătorii din adin- formale... Dar dacă nici noi „picante". Nu . vorbeşte din plin, oamenii au mun­ realizat astfel: orizontul I 104,77 la
j- curi. Exemplul lui Kopetin, nu ne respectăm angaja­ franţuzeşte, nici nemţeşte, cit mai bine ca niciodată, sută, orizontul IV 103,22 la sută.
(. a însufleţit multe inimi ti- iar cînd colivia puţului s-a
mentul, atunci ?..." nici nu umblă după un titlu săltat în sus, afară, fanfa­ Dintre brigăzi, s-au evidenţiat cea
t nereşti. Pentru mulţi tineri ra cînta, lumea aplauda, un condusă de comunistul Munteanu A-
...Pe Kopetin, mîndria o- de ambasador la Berna sau grup de pionieri a inmînal ron, care şi-a depăşii planul cu 55 la
j- mineri veniţi in Valea Jiu- mului nou, a omului care bravilor mineri buchete de sută, şi. cele conduse de Ponta Ioan şi
nu se lasă ori cit de grea Paris, cum făceau odinioa­ flori. —' . . Bidiga Ioan care şi-au depăşit sarci­
t lui, exemplul brigăzii depu- ar fi sarcina, nu l-a slăbit nile de producţie cu 39 la sută şi res­
o clipă. ră, deputaţii partidelor bur­ pectiv 32 la sută.
ţ totului din Marea Adunare
*
Naţională, a constituit un Marea.h.ucurie, a frumoa­
imbold în muncă. După un timp, un om, gheze care n-au muncit sei lor izbînzil Au vorbit
îmbrăcat în haine de şut, niciodată în viaţa lor, ex­
la gura puţului, tovarăşii
cu cizme în picioare şi cu- ploatatori ce veneau prin Suder Wiliam director ge­
Angajament şi conştiinţă cascheta de miner pe cap, miracolul minciunilor, bite- neral al D.G. a Cărbunelui
... Mai erau 500 de tone mai mult alerga decît mer­ lor, femeilor şi banilor, la Petroşani, tov: Barna losit
de cărbune de dat ca pla­ gea spre mina Jief. Ace­ puterea statului.
nul pe 1960 să fie îndepli­ laşi .om putea fi văzut par- prim-secretar al comitetu­
nit. In ziua aceea, curgînd cu paşi repezi Deputatul de azi. e un lui raional de partid: tova­
miner simplu. Iătă-l în qba- răşul Şten Iosif, Schmida
transversala 404, dueîn-
Iosif, şi tovarăşa Bla.ea Su
schimbul lui Kopetin, a du-se spre abatajul lui... taj. îmbrăcat cu haine de sana care din partea co­
Acelaşi om, peste citeva
lucrat parcă mai in­ minute, avea să împlinte „şut", lată-l cum munceş­ misiei de femei din Lonea,
te tăind cărbunele, armînd a inminat lui Kopetin şi or­
tens... Craţerul ca şi cum cu sete pichamerul în căr­ abatajul, cum sudoarea-i’ tacilor lui, un frumos bu­
ar fi vrut să-i .,saboteze",
bune, acelaşi om avea să
s-a stricat odată, de două care pe umeri un stilp de face corpul leoarcă. Tînârul chet de flori. După aceas­
ori, de trei ori... Kopetin, vreo 3 metri şi ceva lun­ Boda Vasile e alături de ta, a vorbit şi Kopetin care
supărat, se transformă in gime... Pe acel om. îl che­
el, iar Petreanu Petre la s-a angajat ca in cinstea
fel... •k celui de al ll-lea Congres,
mecanic de mină. Aşa s-a ma Geza Kopetin. El era a- brigada sa, să mai dea în­
făc.ut că pînă la venirea cel om care nu reuşise să că 2000 tone de cărbune
doarmă nici un pic acasă,
schimbului 11 condus de mi­ el era acela care fusese şi — Afurisită cretă!
nerul Toter'man Francisc, în schimbul I la şut, şi în — Ce are Geza baci ? l-a peste sarcinile planificate.
schimbul lui Kopetin, nu schimbul III din aceeaşi întrebat tînărul Boda. P. ANATOLIE
ţ
B—I / I1 l—1> l I <i-J !_/ l_î ’>—/ I<—>WÎl—Jl_I<—t .yj 1_/ UJ <—JV- / v