Page 18 - 1955-11
P. 18
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 531
înfloresc gospodăriile colective din raionul Sebeş
?
Dezvoltarea ramurilor anexe - mijloc Creşte puterea eeenemică a gospodăriei Se ridică noi construcţii
940
de ridicarea bunăstării colectiviştilor In fiecare gospodărie agricolă co furajelor cu o capacitate de 25 va
lectivă din raionul Sebeş, ramurile goane, un garaj pentru autocamion,
UNGUREI eornute, îţi poţi da seama cît de 466 anexe, adică fermele de oi, fermele au mai amenajat un grajd pentru 50
mult s-a dezvoltat în cei cîţiva ani 415 de porci, crescătoriile de păsări, pri- capete vite, boxe pentru 25 porci, uri
O comună din raionul Sebeş, unde de existenţă. E deajuns să amintim săciie de albine, etc., au luat o mare patul unde încap 5 vagoane porumb
ţăranii muncitori, romîni şi saşi, 330 dezvoltare. Aceste ramuri aduc gos şi un siloz de 125 tone capacitate.
şi-au unit păm'mturile pentru â ie 1U- că de la Cele 3§0 Oi numai din vîn podăriilor Colective venituri . îhsCm-
cra ;n colectiv- încă din anul 1950. Ani fără nate, prin care colectiviştii reuşesc La fel . se poate spune şi despre
Poate; .că" linii din cei intraţi în co zarea lînei au fost încasaţi peste venit bănesc să mărească avuţia gospodăriei şi
lectivă, nu aveau mare trierai&g a- 14.000 iei. fără să mai vorbim de valoarea zilel-muneă. gospodăria colectivă din Vingard.,
tunci cînd au văzut că gospodăria Aici s;a construit o maternitate pen
lor îşi începe activitatea cu doi boi .veniturile aduse de cele Í8 'scroafe Pentru oa producţia animală să. tru 14. scroafe, uri pătul cu o capa
şi doi cai. Atît şi nimic mai mult de rasă Bazna. In cursul acestui an, poată creşte, pentru ca ramUfiie a- citate de 5 vagoane, o remiză pentru
afară de pămîntul .şi uneltele rudi pînă în prezent, gospodăria a reali nexe să ia o mare dezvoltare, sînt
mentare cu care s-aii îristrife fiecare. zat uq venit de 221.583 lei. Din ve necesare a fi executate o serie de Unelte agricole şi s-a amenajat un
niturile aceStea, âU fost renovate construcţii că: grajduri, SaiVânC, si grajd pentru 8 cai.
Iată însă că realitatea a început toate încăperile pentru fermele °a- lozuri, nlâterhilăţi, pătule şi altele.
să apară altfel. In Ungurei, ca şi néxe, s-au construit pătUlele pentru Tbate â'ceŞteă, asigură deZvoltăiCă In satul Dobîrca, colectiviştii au
în alte gospodării colective, belşu porumb şi s-a dat colectiviştilor ca creşterii animatelor şi- pliherCâ în ă- construit un garaj pentru autoca
gul n-ă îriţîrziat să vină. Conduce avans cîte 10 lei la zi-miihcă. plicafe a regulilor zootehnice.
rea gospodăriei â chibzuit iii dife mion, o remiză pentru unelte a g ri
rite forme şi a ajuns la concluzia că DOBÎRCA 19d0 1951 • 1952 1953 1954 1955 1950. 1951 1952 1953 1954 1955 In ultimii ani, în gospodăriile co cole şi un pătul de porumb, un si
ramurile anexe pot aduce venituri lective diri raionul Sebeş s-au ridi loz pentru nutreţuri, şi sînt pe ter
importante, â trecut atuhci ia înfiin Colectiviştii discută aprins între Graficul din stingă reprezintă creş Graficul din dreapta înfăţişează cat numeroase construcţii. In gospo minat cu Cbristrucţia rinui saivan
ţarea alei icrelor de fierărie, tîrhpiâ- creşterea venitului bănesc 'atiuăl ăl dăria colectivă Daia, a fost construit pentru 500 oi.
rie şi fotărie. $i rezultatele obţinute ci. Ce vor face CU purceii? E lucru terea număhilui animatelor in gospo un grajd model pentru 50 capete vite,
stabilit doar de adunarea generală : dăria colectivă din Ungurei, începînd gospodăriei cOle'ctW’e din Ungurei ‘în Asehieneâ exemple se pot da
de aceste ateliere productive sint vOr mări numărul pOrciriéibf îri fer de la înfiinţarea ei — din amil 1950 cepind din anul 1950 pînă in 19b5. o maternitate pentru scroafe, o ma
destul 'de frumoase, eie adUcîrid lu mă anexă a gospodăriei. Şi acest lu pînă în 1955. Cifrele de deasupra re Este semnificativ făptui că venitul gazie de cereale cu o capacitate de multé gospodării colective din acest
nar în medie 10.000 lei. La fel fer cru îl vor face şi cu celelalte ani prezintă numărul animalelor în fiecare 10 vagoane, un patul pentru porumb ráibri; Tóate ăii Clădit o serie de
mele de văci, boii oi, stupăriiui, con male. Aşa se explică faptul Că îrt fer an. bănesc anual cleşte direct proporţio şi un siioz pentru conservarea nu construcţii,
stituie iii momentul de faţă bogăţii mele anexe âie gospodăriei Colec nal cu creşterea numărului de ani treţului murat eu o capacitate de 80
însemnate pentru colectiviştii din male. tone. Goristrucţiiie ridicate în gospodar
Ungurei, Din vînzarea brînzci de la. riiie colective diri raionul Sebeş, a s i
cele 800 oi, gospodăria a realizai tive, în momentul de faţă există 31 Şi colectiviştii din Ungurei au corn gură ácéstorá o dezvoltare fnuîtila--
numai anul acesta 50.000 lei, dlii terală şi în special dezvoltarea ra-
boi, 11 vaci de producţie, 9 capete C iO B A N U L COLECTIVEI struit lin şopron peritrb adăpostifea îriurei zbbtehnice. Acestea aduc după
vînzarea lînei 34.000 lei şl difi vîh- de tineret bovin, 13 băi, 18 scroafe
zarea mieilor 14.15Î lei. Sitie belşuguri de produse vegetale
de !prăsită, 430 oi de rasă ţigaie şi Ne apropiem de locul unde pasc sub Vechile regimuri. Gînd a venit la şi ănirnăle, contribuind astfel la r i
înseninate venituri a adus colec
tiviştilor contractarea cu statui a 40 dicăreă riivelului de viaţă al colec-i
boi şi 14 scroafe. Vacile cu iaptC turiştilor.
precum şi cei 20 tăufaşi de rasă
Szimenthal şi Plntzgau care urmea Uh mare număr de găini. oile gospodăriei. Altădată te-ai fi aş Dobîrca, s-a angajat ciobanul satu
ză a fi vîhduţi pentru reproducţie
sfaturilor populare cbrnuriâle, Consti1 La înfiinţarea gosbodăriei, în anul teptat să întilneşti un cioban rezemat lui, apoi, la înfiinţarea gospodăriei co
tuie de asemenea Uti mare izvor de 1950, colectiviştii nú aveau decît 4 în bîtă, stors dé vlagă, abia tîrîri- lective, ciobanul Bogdan Nicolae şi-a
vehiturl. vaci, 3 cai şi 15 perechi de boi slabi. Ga du-şi picioarele in urma unei turme îndreptat paşii spre drumul nou al
de oi jigărite. vieţii îmbelşugate. A început in 1951
Din vînzarea a numai. 20 boi din Urmare a creşterii numărului de a-
cei 46 contractaţi, pe iînga făptui riimăle în cadrül gospodăriei, nive Aici insă, situaţia s-a schimbat. Ne să muncească pentru alt ro st: să
că. aii fdst încasaţi Cîte 10.606 lei lul de trai al colectiviştilor a cres- Intîmpină in cale, un om bine înche muncească in colectiv, pentru binele
petitru o pereche, gospOdărta Colec
tivă ă măi primit 76 fuse piele, 55 gat, cu faţa rumenă şi cu ochii plini colectivului. Cele 430 de oi cite are
kg. bumbac, 24 kg. talpă, şi a fost
scutită de o mare cantitate din co ctit deosebit de mult. Din veniturile de bucurie. Intrăm in vorbă că el. gospodăria în momentul de faţă, le
tele de porumb şi câfne. Aflăm că se numeşte Bogdan Nicolae îngrijeşte aşa de bine dé parcă ar fi
aduse de ramurile anexe colectiviştii şi că a „coborît" din Poiana. Cînd ne ale lui. In exploatarea păşunilor, res
La- fermele sale, gospodăria colec aU construit din cărămidă un saivan citeşte nedumerirea pe faţă, începe să pectă cu stricteţe /.rotaţia" indicată
tivă din Ungurei are în momentul pentru 500 oi. Livada şi via a adus
de faţă 800 'oh 35 vaci şi boi, 24 he povestească viaţa şi motivele care de zootehnician.
porci grâŞi, 10 cat, 41 tineret bovin
şi 75 stupi sistematici, toate consti anul acesta mari venituri gospodă l-au făcut să „coboare ta ţară". A lu Atunci cînd s-a semnalat în satele
tuind o frumoasă rezervă de venii crat mult timp la stăpînf~ Viaţa de
furi pentru gospodărie, riei. Venitul bănesc global se ridică mizerie pe care a dus-o se asemăna din jur că oile individualilor sînt ata
anul acesta pînă acum la suma de intrutotul cu viaţa de mizerie pe cate de gălbează sau de rîie, a dat
MIERCUREA 356.151 Iei. fugă lă conducerea gospodăriei pen
care au dus-o milioanele de oameni tru a lua măsurile necesare. Â folosit
Pe tovarăşul preşedinte al gospo-.
dariei L-atri întîiriit metgînd spre „Tomosăn" împotrivă riiéi — chiar III. însemnate venituri aduc gospodăriei agricole din Dobîrca oile de
crescătoria de păsări. L-am însoţit rasă ţigaie. Pentru adăpostirea lor, colectiviştii au. construit prin mijloace
şi noi spre a ne convinge de reali preventiv — iar împotriva gălbezei proptii uh saivan cu o capacitate de 500 oi.
zările obţinute de colectiviştii din
Miercurea. Intr-adevăr,’ aci te im „Distosănul" a făcut minuni. Nici o
presionează tiUibărul mârC ăl găirii-
lor de rasă Plymolith, Roth, riurilăi oaie nu a fost bolnavă. Bogdan Nico-
rul mare ăl giştelbr şi raţelor, toate
frumoase şi grase. lăe îndrumat de conducerea gospodă
In grajdurile renovate, iluminate riei, are o gfijă permanentă pentru
cu curent electric, poţi număra 26
boi, 15 vaci cu lapte, 10 tineret bo mărirea tU'rWi'ei. In 1954 a cr&scut 100 Evidenţa contabilă -- oglinda activităţii
vin, 14 cai. Şi cînd Jte gîndeşti că economice a gospodăriei
această gospodărie ooleptivă şj-a miei de rasă ţigaie, iar în 1955 a
înce^Ut activitatea cu 4 cai, .12 vite
oprit 80 de miei de aceeaşi rasă. Pen
tru a cunoaşte toate regulile zooteh
nice după care se face creşterea oilor, Ţinerea unei stricte evidenţe con în muncă, noi acordăm o mare aten
tabile, are o mare însemnătate în ţie ţinerii la zi a fişelor de evidenţă
ciobanul din gospodăria colectivă a activitatea gospodăriilor colective. petşbnaiă şi a carnetelor individua
De aceasta depinde disciplina finan le de evidenţă a zilelor-muncă. Bri
învăţat mult. Cursurile din gospodă ciară şi disciplina - în muncă. Prin gadieri 1sînt îndrumaţi şi controlaţi
ţinerea la zi a.evidenţei, se evită în pentru a tfece în fiecare seară în
rie^. cititul,.cărţilor, de specialitate, străinarea bunurilor obşteşti, se asi fişe cantiţatea de muncă depusă de
gură buna lor păstrare, etc. O bună, colectivişti în cursul zilei. Cantita
sfaturile zootehniclenilor, l-au ajutat evidenţă contabilă este în concluzie, tea muriCii este calculată în zile-
oglinda întregii activităţi economice
fniiW în muncă lui. Aplicînd tóate re a gospodăriei colective. muncă conform normelor stabilite de
adunarea generală. Din 15 în 15 ziie,
gulile învăţate a putut obţine însem Conştienţi fiind de această însem zilele-muncă trecute în fişe şi în cari
nătate. lucrătorii pe linie contabilă netele de evidenţă individiiale, se
nate cantităţi de brînză şi lină, mulţi din gospodăria noastră se străduiesc trec în registrul eontabii, iar după
să aibă de-a lungul ariului, toate lu aceea se afişează pentru a fi studia
miei. Pentru merite în muncă. Bogdan crările la Zi. Pentru ca să putem ti te de colectivişti. Orice contestaţie
vea aCest lucru, noi asigurării o serie este imediat rezolvată de către con
Nicolae a fost decorat cu „(Ordinul siliul de conducere în prezenţa Bri
întreagă de condiţii şi anum e: mai gadierului, a şefului de echipă şi â
Muncii" şi a fost ales delegat la Con îritîi instruim oamenii coriipeteriţi de colectivistului care a făcut-6.
Ia locul de muncă, cum ar fi de pil
gresul fruntaşilor 'din gospodăriile Toate operaţiile de înregistrare a
dă magazionerul, casierul, brigadie muncilor de însămînţări, recoltări,
colective care s-ă ţinut lă Bucureşti, rii de cîmp şi cel zootehnic, şoferul transport, operaţiile de îrimagaziba-
de la autocarnion, etc., pentru ca ei rea produselor, de descărcarea se
ă fósí atés deputat în sfatul populat să înregistreze orice mişcare din minţei, etc., se trec în registful eoni
timpul zilei, fie de intrare sau ieşi tabil chiar în ziua cînd se execută
raiortăl. După acestea toăte însă, Bog re, iar documentele să fie semnate lucrările amintite.
de cei în drept şi prezentate în fie
dan a devenit puţin înfumurat. A în care seară la contabilitate. Odată Paralel cu aceste iucrărij ne-ani
prezentate la contabilitate, aceasta îngrijit şi de achitarea obligaţiilor
I. Colectiviştii din Ungurei acordă o mare atenţie creşterii tăuraşilor de ceput să neglijeze sarcinile cé le avea. le verifică imediat în faţa celui care pe care gospodăria le are faţă de
rasă pentru reproducţie. ' Insă această a fost numai într‘-0 pe le-a prezentat, iar după aceea le în stat. Astfel, impozitul, taxele ADAS,,
cofele de produse vegetale şi anii
In clişeu: Parte din cei 20 tăufaşi ai gospodăriei. rioadă scurtă, fiindcă, comuniştii din registrează. Aceasta este o regulă male, muncile S.M.T., au fost achU
gospodărie l-au ajutat să se îndrepte. cbntabilă strictă care s-a încetăţenit late în întregime atît în bani Cît şi
în gospodăria noastră colectivă. în natură, efectuîndu-se totodată şi
S.M.T.-utile- slttt Chemăte să des iabbrărea dintre brigăzile S.M.T. şi operaţiile contabile de descărcare.
brigăzile de cîmp. Şeful brigăzii Iii cazul cînd un brigadier sau
făşoare ro ţjerinanehtă ihuncă de în S.M.T. din Daia tov. Dan Damian rriagazioner nu prezintă seara situai In cadrul gospodăriei noastre, o-
drumare iiOlitieă şi tehnică ă gospo de pildă, se consultă în fiecare sea ţia mişcărilor din cursul zilei la con peraţiile de încărcare şi descărcare
ră cu brigadierul de cîmp Stoia Ni- riu sînt uşoare, deoarece avem peste
S.M. I — organizatorul producţieidăriilor colective, să le ajute în mod colae asupra lucrărilor ce urmează tabilitate, nu lăsăm să treacă timp, 1.000 ha. teren şi un număr de 375
a fi executate în ziua următoare, sta Luăiri imediat legătură cu el, vederii braţe de muncă. Muncind însă în fe^
practic pentru a se întări din punct în gospodăriile colective bilesc de comun acord parcelele ce care e cauza, îl ajutăm dacă e ne iul în care am arătat, am reuşit să
de vedere organizatorico-economic. trebuie eliberate de culturi, etc. cesar,' iar dacă e neglijenţă, ii fa avem toate lucrările contabile la zi.
cem atent de răspunderea statutară
Staţiunile de maşini şi tractoare din Dăiă, dib Miercurea şi altele, limitat numai la sprijinirea lor pen Sfaturile S.M.T. care se ţin după ce o are în cadrul gospodăriei. Iri NEDELA VIOREL
sînt acelea care ajută gospodăriile au fost îndrumate şi ajutate de a- tru mărirea producţiei la culturile fiecare campanie, au de asemeriea felul acesta, am reuşit ca să primim T contabilul gospodăriei colective
coleStivC Să introducă thetode avan gronomii S.M.T.-ului să execute po de ci'rrip, ci le-am îndrumat practic un mare rol in ce priveşte îmbună regulat la contabilitate în fiecare
sate îtl' luctârea pămîrittllui în şi permanent să dezvolte mai multe tăţirea muncii organizatorice atît în seară mişcările diri cursul zilei. din Dobîrba
scopul măririi producţiei agricole şi a- lenizarea artificială la diferite cul ramuri anexe de producţie şi în spe S.M.T. cît şi în G.A,G. In aceste
nimale, sînt acelea care au menirea de turi. cial ramura zootehnică în raport cu sfaturi, se iau hotărîri obligatorii şi In ce priveşte întărirea disciplinei
a ajuta gospodăriile colective să devi posibilităţile reale ce le âu. Agrono pentru unii şi pentru alţii. S-a ho
nă puternice unităţi socialiste ale agri Toate acestea au făcut ca gospo mii noştri de sector, sînt zilhic în lărît de pildă ca atît S.M.TVul cît
culturii, capabile să atragă prin exem
ple practice, întreaga ţărănime mun dăriile colective deservite de S.M.T. gospodăriile colective ;. natura mun şi gospodăriile colective să asigure
Miercurea să obţină producţii la hec cii ior îi face să cunoască amănunţit condiţii buhe dé cazare tractoriştilor.
citoare pe călea colectivizării. tar superioare faţă de sectorul indi toate rezervele de dezvoltare a aces Ari fost luate de asemenea hotărîri
tora. Prin urmare, Ia întocmirea pla în legătură cu eliberarea la timp a
Majoritatea Covîrşitoare a mecani vidual. nurilor de producţie anuale, agrono terenului, s-a stabilit CUtti trebuie sa
Pentru a dovedi acest lucru, dăm mii de sector pot face propuneri do se aşeze cîăile de giju pentru ca
zatorilor din staţiunea noastră sînt cumentate în ce priveşte dezvoltarea tractoarele să poată dezmirişti prin
mat jos un tabel care înfăţişează în multilaterală a gospodăriilor colec tre ele. O hotărîre de mare însem
conştienţi de această măreaţă sarcină mod comparativ producţia medie la tive, propuneri care sînt acceptate nătate luată în sfatul S.M.T., a fbsl
hectar în gospodăriile colective din aceea că S.M.T.-ul şi-a astihiât obli
ce o ău. strădiiindu-se să execute lu cîteva comune şi cea a sectorului in gaţia de a şcolariza colectiviştii ca
dividual din aceleaşi comune la cul fe deservesc diferite agrégate ca
crări de calitate. Să introducă în ca
turile de bază — grîti şi porumb. maşini de serriăriat, secerătorMegă
drul gospodăriilor Colective unde lu tori, cultivatoare, discuitoare, ete.
iar gospodăriile colective şi-au asu
crează metode avansate. Astfel, po- mat obligaţia de a recruta şi trimite
la şcolarizare colectiviştii cei ma'
cu satisfacţie de către colectivişti. indicaţi. Trebuie să arătăm că a
ceastă Şcolarizare a dus în mare
Grîu Porumb O serie de gospodării colective ca măsură la înlăturarea defectării a
gregâteior, a mărit productivitatea
CÓMÜKÁ G.A.C. Individ. G.A.C. Individ. de pildă cele din comuriele Păuca, muncii şi â ridicat la un nivel mai
Daia, Dobîrpa, Apoldul de Sus şi al înalt calitatea lucrărilor executate
¦MiéfcUreá 2119 1200 de S.M.T. în gospodăriile colective.
Cílnié 1819. 1400 2500 2100 j tele, au fost" îndrumate să dezvolte
2400 2200 ramura pomiculturii şi viticulturii Cele arătate pînă aci, sînt doar
cîteva căi prin care S.M.T. Miercu
pînă la un procent care să cuprindă rea îşi exercită rolul sări de orgâbi-
zator al producţiei îri góspodáfüR
3 la sută din suprafaţa de teren, a- colective. Mecanizatorii din sfaţiu
nea noastră se Vor strădui câ şi de
1 Ajsoid. de Sus 1680 1300 2000 1600 rătîndu-li-se practic că prib aceasta aéi înainte să îndrume eu şi mai
Daia 1658 .1306 2300 2000 asigură folosirea raţională a forţelor
de muncă în fiecare perioadă a anu inulta compfctinţă gospodăriile co
rumbul a fost însămînţat anul acesta Şl la restul de culturi, gospodă lui. Li s-a arătat de asemenea că o lective, să le ajute pe toate căile II. Ferma de porci a gospodăriei colective din Gîrbova, aduce anual
aproape îri toate gospodăriile colec vie sau o livadă de pomi bine orga
riile colective au obţinut producţii la nizată, aduce an de an, mari venituri pentru a deveni mari producătoare venituri mari gospodăriei.
tive diri raionul Sebeş îri cuibdfl a- hectar cu mult mai mari decît sec băneşti gospodăriei. lh clişeu: O scroafă de rasa Bazhă cu purceii.
şezate în jiătfat. Îri tâatrittă aceasta torul particular. Gospodăria colec de cereale marfă.
suprafeţele însămînţate de S.M.T.- tivă din Apoldul de Sus a obţinut în La fiecare adunare generală, sau
Miercurea cu grîu în rînduri încru şedinţă a consiliului de conducere a TODEA IOSIF
cişate şint mai iriari cu aproape 200 medie 1.900 kg. orz la hectar în timp gospodăriilor colective în care se
ha. faţa de cele Îrisarnîriţăte -ărtili ce sectorul particular din aceeaşi co discută probleme de campanie, par organizator de partid în SMT
trecut. S.M.T.uil nostru exdcutâ îri mună a obţinut în medie doar 700 ticipă delegaţi diri partea S.M.T.-u- Miercurea
kg. orz la hectar. Gospodăria colec lili. Ei iau Cilvîritu! acolo şi învaţă
cele 18 gospodării colective pe cafe tivă din Daia a obţinut cu 3000 kg.
cartofi la hectar mai mult decît ţă pe colectivişti cuhi să organizeze
Ie deserveşte fci alte lucrăti de mate ranii muncitori din comună. Produc munca in diferite campanii,, cum să
însemnătate agrotehnică ca : arături ţia medie de porutnb-bOabe la hectar folosească mai raţional forţele de
adinei de toamnă, dezmiriştiri, dis- obţinută de gospodăria Colectivă din muncă, îi îndrumă să execute dife
Vingard este de asemenea mai mare rite construcţii, să mărească fondul
cuiri, cultivaţie, etc. Anul acesta, s-a cu 1.400 kg. la hectar decît cea a de bază, să, introducă asolamcntul,
introdus pentru prima dată iriecani- sectorului particular din comună.
zafea întreţinerii culturilor prăşitoai etc.
re, foloslndu-sC în acest scop dUlti- S.M-T.-urile au rolul de a organi
vatbrul- C.U.T-. acţionat de tractorul In ce priveşte organizarea muncii
za întreaga producţie a gospodării gospodăriilor colective în diferite
campajiii, un rol însemnat îl are co-
lor efective, De aceea, qoi nu ng-am
