Page 2 - 1955-11

Pag. 2
um am reuşit să reaiiiei plana! de achiziţii şs do desfaceri Cărţi noi apărute
aceasta scrisoare vreau sa împarta
şese colegilor mei clin regiune metodele
care le folosesc in munca de gestionar al
cooperativei. In primul rînd ţin să arăt că
am căutat să îmbin în permanenţă munca
profesională, de gestionar, cu munca poli­
tică, în vederea constituirii întovărăşirii a-
gricole din salul nostru, iar apoi în vederea
întăririi ei economico-organizatorică.
La cooperativă vin zilnic zeci de ţărani
muncitori. In permanenţa le vorbesc cu
răbdare despre importanţa achiziţiilor, lc
arăt rolul însemnat pe care acestea îl au
în întărirea economiei naţionale. De multe
ori discuţiile dintre mine şi ţăranii munci­
tori iau un caracter mai larg. Ei ridică o
serie de probleme ce-i frămîntă. De pildă,
unii spun că ar valorifica cu plăcere pro­
dusele prin cooperativă însă nu prea dis­
pun de surplusuri. Eu le arăt că pentru a
dispune de surplusuri mari de cereale este
necesar să se aplice regulile agrotehnice. Le
vorbesc de asemenea despre rolul uriaş pe
care-1 au gospodăriile colective şi întovără­
şirile agricole în mărirea producţiei la hec­
tar şi în ridicarea continuă a nivelu'ui lor
de viaţă. In aceste explicaţii mă fo'.osesc de
rezultatele practice obţinute de gospodăriile
colective şi întovărăşirile agricole din re­
giune.
Ţăranii’muncitori au nevoie de o serie de
mărfuri specifice locului şi fiecărui, sezon.
Mă îngrijesc din timp ca magazinul să fie
aprovizionat întotdeauna cu asemenea măr­
furi.. Aşa că pot servi ţăranii muncitori cu
ceea ce doresc. Nu uit însă niciodată să le
amintesc că aceste mărfuri sînt trimise de
muncitorii din fabrici. De multe ori după
ce le împachetez marfa, Ie pun întrebări
cam in felul următor: dumneavoastră ce tri­
miteţi muncitorilor din fabrici ? V-aţi pre­
dat cotele, aţi valorificat produse prin coo­
perativă pentru ca să aibă şi ei la timp
cele necesare ?
- = E X P O ZI Ţ I I A G R 1 G O L E = = -
Peireşani
Expoziţia agricolă raională din Petroşani
s-a deschis în ziua de 23 octombrie. In ca­
drul micii festivităţi de deschidere a avut
loc şi premierea fruntaşilor ale căror produ­
se au fost expuse acolo.
Expoziţia oferă vizitatorilor prilejul să
admire soiuri alese dc fructe şi zarzavaturi
şi mai ales scoale în evidenţă faptul ea
chiar asemenea soiuri sc pretează a fi culti­
vate cu rezultate foarte bune şi în această
regiune muntoasă.
Zeci de varietăţi de fructe: mere şi pere,
care prin mărimea şi frumuseţea lor dove­
desc soiul ales căruia îi aparţin, au fost
expuse de ţăranii muncitori fruntaşi în
această ramură a agriculturii ca: Lăsat Ioatl,
Nislor Ioan, Girbca Ioan şi Motoc Nicolae.
Varietăţile de cartofi expuse cît şi canti­
tatea însemnată recoltată de unii ţărani, con­
stituie pentru ceilalţi un îndemn să cultive
cartoful care este indicat pentru solul ace­
stui raion.
In cadrul aceslei expoziţii au fost de ase­
menea expuse mostre de varză, ceapă, mor­
covi, dovlecei, varietăţi la care au obţinut re­
zultate frumoase tovarăşii Socol Vaier şi
Albescu Rozalia.
In ce priveşte sectorul zootehnic al expozi­
ţiei atrag privirea în special raţele „Peking*
de o mărime neobişnuită, expuse de Maieraş
Nicolae, cît şi găineie de soi „Playmuth“ şl
„Lechom"-albe, expuse do Demeter Gheor­
ghe.
La colţul apicultură, tovarăşul Szilagy
întovărăşirea aduce belşug de recolte Veşti de la corespondenţi
Cînd a luat fiinţă întovărăşirea din
satul nostru, membrii de partid loja
Petru, Gyorfi Iosif, Giurgiu Nicolae
şi alţii, împreună cu mine, am fost
primii care am făcut cereri de în­
scriere. Ne-am înscris atunci 22 de fa­
milii, cu o suprafaţă de 18 ha. pămînt.
înainte, cînd îmi lucram pămîntul
de unul singur, nu-mi ajungeau bu­
catele ce le scoteam de pe cei 58 ari.
¦Eram nevoit în fiecare an să cumpăr
grîu şi porumb. Nici într-o toamnă,
nu ştiu să fi dus acasă de pe 30 ari,
mai mult de trei sferturi de car de
porumb. Grîu n-am obţinut niciodată
de pe cei 28 ari, cît însămînţam, mai
mult de 200-350 kg.
Astăzi, întovărăşirea noastră are în
total o suprafaţă de 30 ha. de pămînt.
Recoltele care le-am obţinut anul a-
cesta. întrec cu mult pe cele ale ţăra­
nilor muncitori cu gospodărie indivi­
duală. De exemplu, la grîu am ob­
ţinut un spor de recoltă de 520 kg. la
hectar, faţă de ţăranii muncitori cu
gospodării individuale, iar porumb am
recoltat peste 2.200 kg. boabe la hec­
tar, De cînd ei nu au obţinui nici 1.700
kg. la hectar.
Anul acesta, am avut însămînţat cu
gru.i 28 de ari. Ţăranul muncitor indi­
vidual Tudor Gheorghe a avut însă-
mîilţat cu această cultură 44 de ari,
In comuna Şoimuş trebuie grăbite colectările
In comuna Soimuş, porumbul şi cartofii
sînt aproape recoltaţi. Unii ţărani munci­
tori ca: Popa Aron, Dumitru Ioan, Moisc
Nicolae, Muntean Petru şi alţii, încă din
lan au predat cotele de porumb şi cartofi,
achitîndu-şi în întregime obligaţiile ce le
/ Tovarăşul preşedinte al sfatului popular
au faţă de stat.
Cu toate acestea, planul colectărilor pe
comuna Soimuş este mult rămas în urmă.
Planul a fosi realizai pînă în prezent
doar în proporţie de 32% ia cartofi, 20%
la porumb, 95% la fin, 95% la lapte de oaie.
Deputatul Demea Iulius a muncit cu
multă hărnicie în circumscripţia sa pentru
a imiruma ţăranii muncitori de a-şi preda
cotele la timp. Din păcate însă, nu toţi de-
Cei care se simt că nu şi-au făcut această
datorie, aţintesc privirea în pămînt şi plea­
că. Peste cîteva zile îl văd însă şl pe ei
că intră cu sacul în cooperativă. Unii aduc
cartofi, alţii grîu, secară sau porumb, fie­
care ce are în plus. Pentru a stirrtulâ pe
cei fruntaşi la achiziţii am construit o ta­
blă in faţa cooperativei pe care le scriu
numele.
Procedînd în felul acesta, am reuşit să
atrag aproape pe toţi ţăranii muncitori din
sat pentru a-şi valorifica produsele prin
cooperativă. Tovarăşii Popescu Lascu (Ma*
ladoni), Ungur Lascu, Revitea Lascu (Coţ),
Dîrja Irma, Turcu Eva, Bîra Maria şi al­
ţii sînt fruntaşi la achiziţii. Pe aceştia i-am pără nimeni. In afară de aceasta, mi s-au
antrenat ca şi ei să lămurească pe alţii
pentru a le urma exemplul.
In munca de achiziţii mă sprijină mult
consiliul sătesc. Tovarăşul Revitea Pavel
(Cîrci) merge de pildă din casă în casă, pe
strada unde locuieşte pentru a îndruma ţă­
ranii muncitori să valorifice surplusul de
produse la cooperativă. El însuşi este exem­
plu personal în această privinţă. Acelaşi lu­
cru pot să spun şi despre tovarăşii Cincora
Lelu şi Stojca Vasilica. Membri de partid
Vladislav Ioan (Bordei), Popescu Petru şl
alţii sînt de asemenea la înălţimea sarcini­
lor ce le revin în ce priveşte sprijinirea ac­
ţiunilor cooperativei.
Datorită celor arătate reuşesc ca în fie­
care lună să realizez şi chiar să depăşesc
planul de achiziţii cu toate că comuna noas­
tră se află în apropierea centrelor muncito­
reşti. Pe trimestrul III a anului acesta de
pildă, am reuşit să depăşesc planul de a-
chiziţii cu peste 264 la sută.
Planul de desfacere îl realizez de aseme­
nea lună-de lună datorită faptului că acord
o mare atenţie problemei aprovizionării ma­
gazinului’, cunosc şi ţin seama de gusturile
consumatorilor. Un rol Important în reali­
zarea planului de desfacere îl are aspectul
Ioan din Lonea a expus un stup sistematic,
mai multe borcane cu miere, ceară şi faguri.
El a avui 80 de familii pe care le-a înmulţit
la 120. In acest an, are numai stupi siste­
matici şi a fost premial la mai multe expo­
ziţii la care a participat.
A mai rămas un colţişor despre care n-am
vorbii de loc; e vorba de colţişorul care nu
poale trece neobservat şi unde comisia de
femei a expus tot felul de conserve pe care
gospodine harnice ca Lazăr Ecaterina, Sim­
ţea Opreana lc-au pregătit pentru iarnă. Sînt
aci tot felul de dulceţuri, siropuri şi mură­
turi.
Şoimu;
Nu de mult în satul Soimuş a fost des­
chisă expoziţia agricolă. La deschidere, au
luat parte num eroşi ţărani muncitori fruntaşi
ai recoltelor bogate din comuna Şoimuş, Bu­
ruiene şi Certej.
Mulţi ţărani muncitori fruntaşi luîrid cu-
vîntul, au împărtăşit din metodele lor de
muncă. Ţăranul muncitor Muntean Teofil, de
pildă, a obţinut o producţie de 4300 kg po-
rumb-boabe la ha. El a arătat că a semănat
porumbul după grîu. Terenul l-a dezmirişlit,
iar în toamnă l-a arat adînc, îngrăşîndu-1 cu
50 care gunoi de grajd. Primăvara l-a arat
la 8—10 cm. adîncime şl imediat după acea­
sta, l-a însămînţni cu maşina în rînduri.
Porumbul lui a fost prăşit de patru ori fără
muşuroi, reuşind astfel să obţină o recoltă
bogată de porumb.
Datorită acestui fapt, ţăranul muncitor
Muntean Teofil, a fost premiat de către punc­
tul agricol cu o tocătoare de sfeclă.
adică cu 16 ari mai mult decît mine.
Cu toate acestea, eu am scos o pro­
ducţie de grîu mai mare cu 320 kg.
decît a lui. Porumb am cules de pe
30 ari, 3 care şi jumătate, pe cînd ţă­
ranul muncitor Tudor Gheorghe, de pe
58 ari însămînţaţi cu porumb, de-abia
a cules un car.
In întovărăşire avem tot pămîntul
strîns la un loc, îl lucrăm cu tractoa­
rele şi maşinile S.M.T., ceea ce în­
lesneşte aplicarea regulilor agroteh­
nice şi contribuie la sporirea produc­
ţiei la hectar.
Noi, întovărăşiţii, ne ajutăm unul
pe altul la fiecare lucrare. In acest an,
am făcut toate lucrările numai în co­
mun şi astfel le-am putut termina la
timp, fapf oare a contribuit mult ia
mărirea producţiei la hectar.
Ţăranii muncitori cu gospodării in­
dividuale din sat, ne-au văzut cum
muncim noi şi ce producţii am .scos.
De aceea în vara aceasta, s-au mai
înscris 7 ţărani muncitori în întovă­
răşirea noastră. Acum vrea să intre şi
ţăranul muncitor Pogan Vichente,
fiindcă s-a convins de avantajele mun­
cii colective.
PINTEA DRAGOMIR
membru în întovărăşirea agricolă din
satul Mintia — raionul Ilia
pulaţii au avut această preocupare. Depu­
taţii Crîşmar Remus, Moga Maria şi alţii,
nu au fost îndrumaţi de comitetul executiv
să mobilizeze ţăranii muncitori din circum­
scripţiile lor pentru a-şi preda Ia timp co­
tele.
comunal Ilie Ioan. nu s-a ocupat de proble­
ma îndeplinirii planului de colectări pe co­
mună. Colectorul Bexa Aron, a fost lăsa!
să muncească la înttmplare, fără a avea
plan de urmărire şi fără să fie controlat in
muncă.
Este timpul ca în comuna Soimuş comi­
tetul executiv să intensifice munca în ve­
derea grăbirii coleclărilor la toaie produ­
sele.
DRUMUL SOCIALISMULUI
magazinului, felul de aşezare a mărfurilor
şi curăţenia din el, popularizarea mărfuri­
lor şi priceperea de a le recomanda fiecă­
rui cumpărător. De aceea eu acord o deo­
sebită atenţie acestor probleme. Caut să fiu
întotdeauna cît se poale de corect faţă de
client, să nu apar in faţa lui morocănos,
plictisit, indiferent sau supărat.
Folosindu-mă de această ocazie, vreau să
arăt în cîteva cuvinte cum ne sprijină
sau mal bine zis cum' ne îngreunează mun­
ca Uniunea raională Haţeg. Am comandat
30 perechi de Sandale de vară. In loc de
30 mi s-au trimis 80 de perechi şi cu în-
iîrziere. Aşa că acuma, toamna, nu le cum­
trimis fără a fi comandate 20 poşete de
naylon, 50 m. de muşama, 35 basmale de
mătase şi alte mărfuri care nu sînt van­
dabile Ia noi. Am cerut lămpi- de petrol
fiindcă se simte necesitatea lor şl ml s-au
trimis doar susţinători, fără butelii, şi fără
sticle.
Unele sortimente de mărfuri care au un
caracter de întrebuinţare ocazională, cum
ar fi de pildă sălie (giulgiu), mi s-â tri­
mis în cantităţi care să ajungă cel pu­
ţin 20 de ani.
Vreau să mai arăt un ca2 care spune
multe. Am primit nu demult lighîane îm­
pachetate în lăzi. Pe lăzi erau prinse nişte
etichete. In Ioc ca etichetele să. fie prinse
cu cuişoare mici, s-au bătut în ele cule
lungi care au trecut şi prin fundul lighla-
nelor.
Toate mărfurile necomandate, necomplecte,
sau cele degradate stau în stoc fără să le
pot vinde. Nu înseamnă aceasta oare pa­
gubă pentru cooperativă ? Dece nu se gîn-
dese tovarăşii de la Uniunea raională şl cei
de la Uniunea regională la acest lucru ?
CRAGIUNESCU ŞTEFAN
gestionarul cooperativei din Livadia
raionul Haţeg
A mal luat cuvîntul ţăranul muncitor frun­
taş Magda Teodor din comuna Buruiene. El
a arătat cum a îngrijit cartofii, de a putut
obţine Cantitatea de peste 20.000 kg la ha.
Pentru acest merit a fost premiat cu un plug
de tracţiune animală, făranul muncilor frun­
taş Dubar Gheorghe, a vorbit despre cultura
sfeclei de zahăr.
— In acest an, a spus el, am recoltat
22.000 kg sfeclă de zahăr de pe suprafaţa de
1 ha. Terenul în care am însămînţat sfecla
l-am avut dezmirişţit, arat adînc, îngrăşat cu
gunoi de grajd şi îngrăşăminte chimice. Ca
drept recompensă tovarăşul Dubar a fost
premiat cu o garnitură de unelte agricole
precum şî cu pînzeiurî.
Premii au mal primit ţăranii muncitori:
Văcaru Ioan, Chişan Nicolae, Zasloţi Iulius,
Bodea Eflimie, Ilie Teodor, Tarta Petru şl
alţii». .
ş ibo<
Duminica trecută îh Şibot a fost deschisă
o expoziţie agricolă. Gospodăria colectivă
din comuna a prezentat la această expoziţie
porumb hibrid care a dat o producţie de
3500 kg boabe la ha, grîu care a dat o pro­
ducţie de 2150 kg la ha, sfeclă de zahăr care
a dat 26.000 kg la ha şi alte produse.
Ţăranul muncilor Viorel Ignat a prezentat
cartofi care au dat o producţie de 19.000 kg
la ha. La expoziţie participă şi alţi ţărani
muncitori, fruntaşi ai recoltelor bogate.
Deşi s-a deschis numai de cîteva zile, ex­
poziţia a fost vizitată -de un mare număr de
ţărani muncitori.
Noi angajamente
Tn cinstea zilei de 7 Noiembrie şi a celui
de al II-lea Congres al partidului, colectivul
de conducere al Oficiului regional de achiziţii
şi contractări de animale din oraşul Deva,
şi-a luai angajamentul de a realiza planul
de aprovizionare cu animale la toate sursele
pînă la 10 decembrie a. c. în proporţie de
102%.
De asemenea, colectivul de conducere s-a
angajat ca planul de preluări din contractări
să fie depăşit pînă la 5 noiembrie cu 3%, iar
la achiziţii şi contractări să fie îndeplinit cu stări de lucru»*!.
sută la sută. 1* FINTA
? ? -Ar
In ziua dc 29 octombrie a. c. centrul re*
gional de librarii şl difuzarea cărţii din ora­
şul Deva, a organizat la Alba-Iulia, o con­
sfătuire regională cu scopul de a discuta
posibilităţile acestei întreprinderi în vederea
îndeplinirii planului cincinal înainte de ter­
men.
In cadrul acestei consfătuiri, colectivul dc
conducere al C.L.D.C. Hunedoara-Deva, şi-a
luat angajamentul de a realiza planul cinci­
nal pe fonduri pînă la 22 decembrie a. c..
planul anual la fondul picţii şl în afara pie­
lii pînă la 22 decembrie, planul anual la di­
verse cărţi pînă la 23 decembrie, şi creşterea
productivităţii muncii cu 10% faţă de plani­
ficat. OH. CATANESCU
???
Nici un fînăr fără carnetul
„Recolte"
In cadrul „Spartachiadei de toamnă a
satelor“, tinerii din comuna Poiana, raionul
Sebeş, participă cu mult elan la diferite ac­
tivităţi sportive.
De exemplu, la concursul ce a avut loc la
23 octombrie, tinerii s-au prezentat bine. To­
varăşul Tănase Mircea de pildă, s-a clasat
pe locul I la sărituri în lungime şi înălţime,
iar tînăra Şerb Lucreţia a obţinut de aseme­
nea locul 1 la 100 ta. plat. Rezultate bune
a obţinut şi echipa de volei care s-a clasat
tot pe locul I.
In prezent, se pregătesc pentru a partici­
pa Ia concursul ce va avea loc pe plan re
gional.
DOBRATA MARIA
In săptămîna cărţii sovietica
Cu prilejul saptăminii cărţii sovietice, în
întreaga Valea Jiului s-a dat mare atenţie
popularizării cărţii, ceea ce a atra's un mare
număr de cumpărători în librăriile noastre
Numai „Librăria noastră“ din Petroşani,
a organizai Un număr de 8 vitrine, o expo­
ziţie şi 16 standuri, din care în cîteva zile
s-au vîndut peste 150 cărţi diferite.
Biblioteca raională din Petroşani număra
pînă acum cîlcva zile un număr de 1740 ci­
titori. In săptămîna cărţii sovietice, munca
colectivului de aci s-a intensificat şi In cîte­
va zile au fost înscrişi ca hoi cititori ai
bibliotecii, încă 30 de muncitori şi funcţionari
din Petroşani,
„Loz în plic"
Cu începere de la 1 iunie 1955, întreprin­
derea „Loteria“ a început să vîndă prin
cooperativele săteşti de consum în mai multe
regiuni ale ţarii biletele la loteria sătească
„loz în plic“, urmind ca în luna noiembrie
să pună în vînzare „lozurile în plic“ şi in
regiunea noastră.
Fiecare bilet al loteriei „loz în plic“ —
loteria cu plata premiilor pe loc — costă 3
lei şi se vinde îndoit, capsat şl cusut.
Dcschizind îndată după cumpărare, „lozul
în plic“, participanţii la acest sistem de lo­
terie găsesc pe lozul respectiv, indicaţia cîş-
tigului sau menţiunea „necîştigător“. Parti­
cipanţii cîştigători primesc imediat de la or­
ganul de vînzare al lozului, premiul cuvenit,
care poale ajunge pînă la suma de 2000 iei.
Loteria „loz în plic*' oferă participanţilor,
la fiecare emisiune de bilete cîştigul totali-
zînd 1.500.000 lei.
O gazetă de perete inactivă
La Tribunalul popular al raionului Ilia se
află o gazetă de perete aşezată într-un loc
vizibil. Toţi cei ce vin cu treburi la această
instituţie, pot să vadă un singur articol ne­
schimbat de două luni de zile.
Colectivul de redacţie format din Magda
Stefan responsabil, Slokovici Alexandru,
Somborki Olga şi Marghita Ioan membrii, se
pling mereu că nu au vreme să se ocupe de
coordonarea muncii acesteia. Adevărul e .că
membrii colectivului de redacţie, deseori fo­
losesc 2—3 ore pe zi în alte scopuri.
Greşită este şi atitudinea secretarului or­
ganizaţiei de bază din această instituţie, (to­
varăşul Petculcscu) care se complace în s i­
tuaţia respectivă, trecînd cu vederea peste
lipsurile celor în cauză.
2 AHAR IE IOAN locui pe cei care pleacă la drum cu „con­
corespondent
Delăsare la cabinetul
dentar regional
La data de 28 Ianuarie 1955, cabinetul
dentar al policlinicii din Brad a trimis spre
executare cabinetului dentar regional Deva,
o amprentă dentară a tovarăşului Tomescu
Petru muncilor la întreprinderea de aprovi­
zionare Brad.
Lucrarea cerută i-a fosi înapoiată cabine1
tulul dentar din Deva încă în luna aprilie
pentru refacere, din cauză că fiind prost exe­
cutată, proteza nu s-a putui fixa.
De aluncea au trecut mai bine de 6 luni,
dar lucrarea nici pînă astăzi nu a fosi exe­
cutată de cabinetul dentar regional. Cazul
tovarăşului Tomescu Petru nu este un cz t
izolat. Majoritatea protezelor executate de că­
tre acest cabinet sînt de slâbă calitate, ceea
ce face ca ele să fie deseori înapoiate pentru
refacere.
Tovarăşul dr. Grün, responsabilul regional
de stomatologie, tolerează această situaţie dc
multă vreme. E timpul sa pună capăt acestei
BENEA PETRU
corespondent
Scrisoare deschisă tovarăşei Tudoni Reza, secretara organizaţiei de
bază U. T. M. de la gospodăria colectivă din Ostrov, raionul Haţeg
Tovarăşă Reza,
Te-am cunoscut anul trecut prin iunie.
Cred că-ţi aminteşti, nu ?
Venisem la gospodăria colectivă din Os­
trov cu gindul să scriu despre organiza­
ţia V.T.M. a cărei secretară eşti. Şi am
scris despre tine cuvinte frumoase, de
laudă, dem ne de o conducătoare bună ce
erai. Cele ce m i-au spus despre tine cei
cu care am stat de vorbă mi le amintesc
precis.
— Tudoni R eza ?... C um să n -o cu­
nosc ?... E fala gospodăriei noastre..., îm i
răspunse un tovarăş din organizaţia de
părtid, pe care găsindu-l trebăluind (n
curtea gospodăriei, l-am întrebat despre
tine. ...E u tem istă bună ş l colectivistă har­
nică, fruntaşă şi in muncă şi in a ctivita ­
tea organizaţiei. M -am bucurat că eşti a-
p redată pentru munca ta rodnică.
„Fala gospodăriei“ îţ i dai tu seam a to­
varăşe Reza ce comori ascund în ele a-
ceste două cu vin te ? î ţ i p o ţi în ch ipu i ce
calităţi m ăreţe şi nobile exprim ă ele ? Tu
le aveai pe ambele : bogăţia unui suflet
tînăr, drept, d n s tit şi curajos, îm p letită cu
calităţile tale de colectivistă harnică. Eram
şi eu utem ist, purtam şi eu un carnet roşu
tot aşa cum era al tău şi mă m îndream
că scriu despre o tovarăşă cu m eritele pe
care le aveai tu.
Acasă, unde te-am găsit, ţi-am cunoscut
mujica mai amănunţit. A m plecat din fa ­
Kr. 527
Unele probleme ale colectivului sportiv
„Minerul“ Petroşani
Ruginiul toamnei care a învelit ca o cinematograf, sau spre stadionul „Minerul“
mantie dealurile din jurul Petroşanilor nu pentru a urmări diferitele acţiuni cultu­
împiedică cu nimic ca viaţa acestui oraş rale şi sportive.
să pulseze din plin. Harnicii mineri, îm­
preună cu muncitorii deria celelalte între­ Ne-am îndreptat şi noi paşii spre stadio­
prinderi şi instituţii se îndreaptă cu aceeaşi nul „Minerul * de multe o r i; am admirat
rîvnă către locurile de muncă, fie în di­ aici plonjoanele spectaculoase ale lui Cris-
mineţile împinzite de Jo ceaţă deasă, fie nic, ne-aU impresionat şprinlurile lui Pa­
în după-amiezile cînd soarele dînd să a- raschiva sau Sima şi am aplaudat cu toată
pună trimite de departe un ultim salut Pa- căldura intervenţiile sigure şi calme ale luî
Hngului. Romoşan sau Vasiu.
Viaţa culturală şi sportivă a acestui oraş Ne-am îndreptai paşii spre stadion gîn-
este tot alît de bogată ca şi a altor oraşe dind că vom găsi acolo mulţimea sportivi­
ale patriei noastre. La capătul unei zile lor intreeîndu-se în obţinerea rezultatelor,
de muncă rodnică, sau Ia sfîrşitul săptămî- călindu-se în lupta cu centimetri, zecimile
nii, muncitorii din Petroşani împreună cu de secundă sau destinzindu-se după o inten­
familiile lor pornesc spre Teatrul de Stat. să muncă fizică sau intelectuală.
Dar constatările ne-au arătăt că :
Nu .se face sport după cum exista condiţii
Este firesc ca făcînd o afirmare ş-o sus­ au fost aleşi în consiliul colectivului spor­
ţii cu documente. $i din păcate acestea tiv şi cu aceasta au terminat. Despre par­
sînt suficiente. Ca există unele realizări la tea mobiiizalorică sau de îndrumare a ma­
Colectivul „Minerul“ Petroşani este just. selor pentru practicarea sistematică a spor­
Acestea sînt concretizate în realizarea ci­ tului să mai vorbească alţii. De altfel în
frelor de plan la purtătorii insignei G.M.A. munca sa întreg consiliul colectivului spor­
gradul I şi G.M.A. gradul 11 şi la sportivi tiv „Minerul" pare să aibă „metode ori­
clasificaţi. Că echipa de fotbal activează în ginale". Una din ele — nerecomandabilă al­
categoria A, sau ca echipa de baschet şi tora — este aceea de a lucra „sistem cam­
cea de handbal la juniori au obţirtut titlul panie'*. In cinstea zilelor festive — 1 Mai,
de campioane regionale, şi că la tir se de­ Ziua Minerului, etc., sînt pornite acţiuni
pune interes este un fapt cunoscut în re­ pentru trecerea normelor complexului G.M.A.
giune şi în afara ei. Au trecut aceste zile, a încetat activitatea
Cu acestea însă conducerea colectivului sportivă de mase. Din nou pe frumoasa' ba­
„Minerul“ nu poate ii mulţumită. Din cei ză sportivă de la Livezeni se aşterne liniş­
peste 1.200 membri cari sînt înscrişi nu tea pînă cînd jucătorii de fotbal ai echipeî
practică sportul în mod sistematic decît din categoria A încep antrenamentele. Con­
foarte puţini. Astfel în secţia de atletism siliul colectivului „Minerul“ uită de conti­
care Împreună cu gimnastica ar trebui să nuitatea în sport, de practicarea acestuia
fie o secţie de bază in formarea fizică a în mod ştiinţific şi continuu. Ar trebui să
organismului, nu sînl înscrişi decît şase ştie consiliul colectivului că sarcina mare
sportivi, la şah 45, la tir 40, din care abia de mobilizare a maselor de muncitori în
15 au categoria II şi IlI-a de clasificare. practicarea culturii fizice şi sportului nu se
Despre celelalte secţii pe ramuri de sport face prin „a trasa sarcini altora" pentru ca
nu se vorbeşte de loc. Cauza ? (Aici există oamenii să se prezinte şi să concureze cum.,
circumstanţe... atenuante). Nu exista antre­ pot. De' asemenea trebuie să cunoască, fap­
nori 1 Să fie o cauză obiectiva ? Considerăm tul că activitatea sportivă nu se duce cu cer­
că nu. Mai degrabă poate fi denumită de­ curi infiinţatp pe... hîrtie. Asupra acestui lu­
lăsare în muncă. Unii tovarăşi — ca de*1 cru tovarăşul Ungur preşedintele consiliului
pildă tovarăşul Brici de la U.R.U.M. Petro­ colectivului sportiv „Minerul“ trebuie să re­
şani, Dragu de Ia I.C.M.M., Gheorghiu de flecte serios şi Să la măsurile nece.sare pen­
la I.L.L. Valea Jiului — sînt mulţumiţi că tru îndreptarea lui.
De ce a slăbit echipa „Minepul“
întrebarea aceasta şi-au pus-o mulţi după pornite de la el nu şi-au atins scopul în-
jocul cu „Flacăra" Ploeşti, „Progresul“ Bu­ trucît finalitatea nu a fost realizată de că­
cureşti, după jocul cu „Avîntul“ Reghin pe tre înaintare. Oare nu sînt elemente capa­
care „Minerul'' l-a cîştigal cu 2-1 şi chiar bile? Nici nu se pune problema. Paraschiva.
după jocul cu „Ştiinţa * Cluj a cărui re­ Turcuş, Sima, Gabor, au arătat în diferite
zultat a fost de 1-1. rînduri posibilităţi pe care mulţi alţii jucă­
tori nu le pot egala. Adevărul este că mo-,
La început scuze, justificări, critici. Că dul de comportare pe teren nu este cel dorit.
echipele cu care au jucat sînt mai bune, că
au avut avantajul jocului acasă, că unii ju­ La multe meciuri poţi auzi pe Paraschiva
cători nu au dai randamentul pe care tre­ adresînd cuvinte de „îmbărbătare“ lui Sima
buia să-l d ea ; că echipa a fost lipsită de sau altui coechipier, care constau în observa­
aportul unor jucători (Gabor, Romoşan, etc.) ţii şi expresii ce n-ar trebui să fie folosite
Acestea nu mulţumesc pe nimeni. O echipă de un maestru al sportului. Nici Farcaş lî
de talia „Minerului“ Petroşani nu trebuie să nu are o atitudine diferita de cea de maî
vină cu astfel de argumente. In primul rînd sus. Protestele la deciziile arbitrilor*, modul
că jucătorii de fotbal de aici au rutina jo­ de comportare pe teren sînt fapte care nu
curilor mari, jucătorilor acestora care de fac cinste unul jucător de fotbal fruntaş.
multe ori au apărat culorile patriei (Crîsnic, De altfel Farcaş II nu manifestă această
Romoşan, Gabor, Paraschiva) nu le lip­ atitudine de mult timp şi pentru a se deba­
seşte pregătirea morală, pentru a se „emo­ rasa de „obiceiul" acesta nu este necesar
ţiona" pe teren. Cauza trebuie să fie cău­ decît puţină bunăvoinţă şi ambiţie perso­
tată In aceea că la „Minerul“ Petroşani nu nală. Odată cu înlăturarea acestor atitudini
există jucători de rezervă care să poată în­ ar atrage după sine şi înlăturarea actelor
de huliganism pe teren cît şi din tribune.
vingerea“ că pierd în atare situaţii. Tova­
răşul Şepci antrenorul echipei cunoaşte a- Aici revine parte de contribuţie antreno­
cest lucru şl totuşi măsurile de a împrospăta rului şi consiliului colectivului care, tre­
echipa cu elemente noi nu au fost luate buie să intensifice munca de pregătire teh­
nică şi mal ales munca educativă, ştiut fiind
concret. că numai astfel vor putea fl evitate inci­
O altă lipsă constă în aceea că lipseşte dentele care ar trebui să devină străine
legătura între resortul apărării şi cel al sportului nostru.
înaintării. In ultimele meciuri apărarea — Colectivul „Minerul“ trebuie să ştie că
Crîsnic. Vasin, Romoşan, Coidurrt — s-a do­
vedit a fi destul de bună, însă acţiunile numai cu justificări, autocritică şi scuze nu
se pot obţine rezultate în munca sportivă.
Condiţii există şi trebuie să fie folosite
Nu există cadre tehnice ? Probabil consi­ tivă. Mai mult chiar şi asociaţia sportivă
liul colectivului „uită" de profesorii de edu­ „Minerul“ a cam uitat unele lucruri. Cu
caţie fiziiIÎ de la Şcoala profesională, de la
Şcoala sportivă de elevi şi de absolvenţii toate acestea la colectivul „Minerul“ Pe­
cursurilor de instructori sportivi de la To- troşani se poate schimba mult situaţia. E
pliţa şi Rotunda. Cu aceştia se poate în­ necesar insă a se porni la o muncă susţi­
nută chiar dacă sprijinul solicitat organe­
cepe activitatea la gimnastică, atletică u- lor de drept întîrzie să vină. Munca plină
şoară, descoperind apoi alte elemente, ca­ de abnegaţie este garanţia succesului. Şl
dre noi pentru conducerea secţiilor şi a vi­ cînd această munca va exista, harnicii mi­
itoarelor echipe ce vor fi organizate. neri vor avea posibilitatea să se destindă în
întrecerile sportive sau vor urmări din tri­
Nu este sprijin ? E foarte adevărat că bună demonstraţii sportive de calitate.
comitetele IJ.T.M. din întreprinderi nu se
ocupă destul de intens de activitatea spor- CAZAN NICOLAE
m ilia ta cit im presii frum oase despre tofv de zile, tot cam de alunei n au fost nici
care o formează. adunări generale la voi. Despre acţiuni
ale tineretului în gospodăria voastră ai
Ţi-am admirat m ult dragostea ta faţă de uitat, iar la plenarele com itetului raio­
organizaţie. La întoarcere, îm i ziceam în nal nu iei parte. Nu te interesezi nici de
g în d : „secretara de U.T.M. de la gospodă­ organizaţia din Clopotiva de care răspunzi
ria colectivă din O strov, face cinste orga­ şi ai căror tineri te aşteaptă să m ergi pc
nizaţiei tineretului, şi tineretul trebuie să la ei
fie m indru .de un astfel de tovarăş. Peste
un an, voi veni din nou la Ostrov". De ce toate acestea tovarăşă• Reza ? De
ce te-ai schimbat aşa de mult. cină doar
? mai anul trecut erai de o înflăcărare şi
A trecut anul, au trecut şi cîteva luni punctualitate admirabilă, cînd pentru a
peste an, dar la O strov nu am m ai venit. îndeplini o Sarcină pe- care ai prim it-o
Nu pentru că m i-aş fi u itat cuvîntul, ci înfruntai tim pul nefavorabil% drumurile
pen tru to tu l a ltc e v a : îm i era ruşine să lungi şi cu noroi şi întunericul nopţilor.
m ai viu. Da, îm i era ruşine, şi cauza erai Sub ce influenţă ai căzut tovarăşă Reza ?
chiar tu tovarăşe Reza, sau m ai bine zis
sch im barea ce a a vu t loc în tine, ceea' ce Pentru un tînăr, cea mai mare ruşine
regret profund şi regretă şi miile de tineri este aceea de a nu-şl respecta angajamentul
ce şi-au pus încrederea în tine, alegin- şi tu ai făcut acest lucru tovarăşă. Ai
du-te în organul lor conducător, în comi­ promis activistului Şip Petru că te vei
tetul raional şi regional al organizaţiei prezenta la plenara com itetului raional,
U .T .M . dar nu te-ai dus.
Purtarea ta de la o vrem e încoace s-a
schimbat, ceea ce ne face să credem că Deschide bine ochii tovarăşă îîeca. Ui­
am greşit atunci cînd ne-am încrezut în tă-te în jur, n ită-te bine şi gîndeşte-te la
forţa ta de muncă, în dragostea ta faţă ceea ce ai făcut în ultima vrem e.
de organizaţie. La ora aceasta, tu negli­
jezi nobilele sarcini ce-fi revin ca secre­ Trebuie să te întorci de pe drumul gre­
ta ră de U.T.M. şi ca m em bră în co m itetele şit pe care ai p o rn it! Scutură-t.e dc in­
raional şi regional ale organizaţiei noas­ flu en ţele duşm ănoase în care. ai n im erit,
tre revoluţionare. întoarce-te din nou în mijlocul tovarăşi­
Organizaţia U.T.M. unde eşti tu secre• lor tăi de lu ptă, la m unca la rodnică. 7r-
toarce-te din nou pe drumul cel hun dc
iară nu ?_i-a p lă tit cotfeafia de patru Iutii care te-ai abătut în ultim a vrem e.
FARCAŞIU PETRU