Page 20 - 1955-11
P. 20
TăgTT DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 531
Conferinţa de fa Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe C o n vo rb irea tovarăşului N. S. H r u ş c s o v
cu ca d rele conducătoare pe tărîm ul
Şedinţa din 14 noiembrie
a g ric u ltu rii dsn U. R. S. S.
GENEVA. — Corespondentul A- nerile sovietice sînt în conformitate mite amestecul în treburile interne MOSCOVA (Agerpres). — TASS ţiilor de cercetări ştiinţifice.
gerpres transmite : transm ite:
cu directivele. ale ţărilor. 3. despre sistemul de retribuire
Şedinţa din 14 noiembrie a confe La 14 noiembrie a.c. la Comitetul suplimentară a muncii în colhozuri,
rinţei miniştrilor Afacerilor Externe Delegaţia sovietică e de părere să In conformitate cu acest principiu, MOSCOVA. Ziarul „Pravda“ pu Central al P.C.U.S. a avut loc o
ai celor patru puteri s-a deschis la fie eliminate piedicile ce stau în ca miniştrii pot adopta hotărîri în ’pro blică sub titlul „In Romînia s-a ob convorbire a cadrelor conducătoare In cadrul discuţiei, tovarăşul N. S.
ora 15,30 (ora Europei centrale). lea dezvoltării comerţului liber, fapt blema schimburilor culturale şi tu ţinut o recoltă bogată de porumb“ din Ministerul Agriculturii al Hruşciov a atras atenţia în cuvînta
Şedinţa a fost consacrată discutării ce va avea o mare importanţă atît ristice, putîndu-se realiza acorduri un interviu acordat unui corespon U.R.S.S şi a miniştrilor Agriculturii rea sa lucrătorilor din organele a-
celui de-al 3-lea punct de pe ordinea pentru ţările din Vest cît şi pentru bilaterale. dent al ziarului de C. Popescu, mi din republicile unionale cu N. S. gricole asupra necesităţii de a se
'de zi a conferinţei — dezvoltarea nistrul Agriculturii şi Silviculturii Hruşciov, prim-secretar al C. C. al înlătura cît mai grabnic lipsurile se
contactelor între Est şi Vest. Şedinţa cele din Est. Delegaţia sovietică a propus ca al R.P.R. P.C.U.S. rioase existente în conducerea Sta
a fost prezidată de A. Pinay, minis ţiunilor de Maşini şi Tractoare, în
trul de Externe al Franţei. V. M. Molotov a arătat că acea- să se ia drept bază propunerile so- LONDRA. Răspunzînd invitaţiei V. V. Maţkevici, ministrul Agri munca de întărire continuă a colho
guvernului engiez, la 14 noiembrie culturii al U.R.S.S., a făcut o scurtă zurilor şi in activitatea instituţiilor
După cum se ştie, cei patru mi stâ problemă nu este luată în consi-/ vietice din 31 octombrie şi cele pre- a sosit la Londra Edward Kardelj, comunicare asupra şedinţei lărgite ştiinţifice, pentru a îmbunătăţi ast
niştri au început să discute problema vicepreşedinte al Vecei executive fe din 11-12 noiembrie a.c. a Colegiului fel producţia agricolă.
dezvoltării contactelor între Est şi derare în propunerile occidentale. El zentate de primul ministru al Fran derative a Iugoslaviei. După cum a- Ministerului Agriculturii al U.R.S.S.
Vest la 31 octombrie cînd şi-au ex nunţă agenţia Reuter, Kardelj va cu participarea miniştrilor Agricul Tovarăşul N. S. Hruşciov a subli
pus poziţiile în această problemă. In şi-a exprimat convingerea că prin ţei, Faure, Ia conferinţa şefilor de duce tratative cu Eden şi cu alţi con turii din toate republicile unionale. niat marea însemnătate a sarcinilor
şedinţa din 31 octombrie delegaţia ducători englezi „mai curînd asupra La această şedinţă a Colegiului au de a se trage concluzii multilaterale
sovietică a prezentat o propunere clarificarea problemei relaţiilor eco guverne din ziua de 22 iulie, pre unor probleme generale, decît asu fost discutate următoarele probleme: asupra anului agricol, de a se gene
în problema dezvoltării contactelor nomice între ţări şi crearea condi cum şi un număr de puncte din pra unor probleme concrete“. raliza şi introduce experienţa gospo
între Est şi Vest. Delegaţiile celor 1. Rezultatele preliminare ale a- dăriilor fruntaşe, de a se instrui ca
trei puteri occidentale au prezentat ţiilor pentru dezvoltarea comerţului proiectul Franţei, Marii Britanii şi ANKARA. La 13 noiembrie au a- nului agricol 1955 şi sarcinile în ve drele colhoznice, de a se îmbunătăţi
de asemenea o propunere comună. vut loc în Turcia alegerile munici derea obţinerii unei recolte bogate şi producţia de seminţe şi mai ales pro
La această şedinţă cei patru miniş internaţional, se va aduce o contri Statelor Unite. pale la care au participat partidul a unei înalte productivităţi a creşte ducţia de seminţe hibride de porumb,
tri au însărcinat un comitet de ex democrat (aflat la putere), partidul rii animalelor în anul 1956, de a se organiza în mod exemplar
perţi alcătuit din reprezentanţii ce buţie importantă la destinderea în După aceea ministrul francez de ţărănesc şi candidaţii independenţi. iernatul vitelor şi de a se face pre
lor patru puteri să examineze propu cordării internaţionale. Partidele popular republican şi repu 2. despre măsurile în vederea înv gătiri organizate în vederea însâ-
nerile prezentate şi să pregătească externe, Pinay, a supus un nou do blican naţional au boicotat alegeri bunătăţirii continue a muncii orga mînţărilor de primăvară din anul
un raport asupra celui de-al 3-lea V. M. Molotov a declarat că unele cument care în esenţă cuprindea pro le. Ziarele relevă slaba participare a nelor agricole, organizarea colectări 1956.
punct de pe ordinea de zi. propuneri occidentale reprezintă o punerile prezentate de puterile occi alegătorilor. lor şi îmbunătăţirea muncii institu
tentativă de imixtiune în afacerile dentale la începutul discutării pro
In şedinţa din 14 noiembrie pri interne ale altor ţări. Ele nu pot fi blemei dezvoltării contactelor dintre Ziarul „Vatan“ anunţă că inde
mul a luat cuvîntul H. MacMillan, considerate decît ca tentative de mo Est şi Vest. V. M. Molotov a declarat pendenţii au repurtat victorie în 28
ministrul de Externe al Angliei. El de vilaete (în total există 66 de
şi-a exprimat regretul pentru faptul dificare a legislaţiei interne şi de că se va pronunţa asupra acestui vilaete), în trei vilaete au ieşit în
că lucrările experţilor nu au dus vingători candidaţii de pe listele
pînă acum la un punct de vedere schimbare a cursului monetar. Este document, după ce-1 va studia, în mixte, în două vilaete — reprezen
tanţii partidului ţărănesc, iar în
comun, clar — a arătat V. M. Molotov — şedinţa de marţi. Molotov a subli celelalte — membrii partidului de
A luat apoi cuvîntul V. M. Molo- mocrat.
că astfel de tentative nu au nici' o niat totodată că există o mare dife
tov, ministrul Afacerilor Externe al CAIRO. Sesiunea Comitetului po
U.R.S.S., care a subliniat că direc bază şi că ele sînt în contradicţie cu renţă între propunerile prezentate de litic al Ligii Arabe a adoptat o re-,
tivele celor patru şefi de guverne cer directivele şefilor de guverne. zoluţie care exprimă indignarea lu
să fie pusă pe primul plan problema primul ministru francez Edgar Fau mii arabe în legătură cu acţiunile
liberei comunicaţii şi a comerţului. autorităţilor engleze în regiunea oa
V. M. Molotov a arătat că propu In ceea ce priveşte munca desfăşu re şi propunerile actuale ale dele zei Buraimi.
rată de către experţi, V. M. Molotov gaţiilor occidentale. In propunerile Poporul chinez este indignat de transportarea
a subliniat că schimbul de vederi prezentate în iulie nu era vorba de cu forţa a 132 de cetăţeni chinezi din
care a avut loc a fost util, realizîn- nici un fel de imixtiune în afacerile Japonia în Taivan
du-se o apropiere în unele puncte interne ale altora — ceea ce există
de vedere. In altele — a subliniat el în prezent în noile propuneri occi
— nu s-a ajuns însă la nici o înţe dentale. Este surprinzător că cineva
legere. poate crede că se va obţine vreun
Delegaţia sovietică — a arătat succes pe această cale.
V. M. Molotov — e de părere că Discuţiile iau continuat pînă la PEKIN (Agerpres). — China Nouă transmite: Ziarul „Guanminjibao"
miniştrii trebuie să cadă de acord a- 19,30 (ora Europei centrale) cînd
scrie că poporul chinez este indignat de transportarea cu forţa a 132 de
supra unor probleme fundamentale şedinţa a luat sfîrşit. Următoarea şe cetăţeni chinezi din Japonia în Taivan. Guvernul japonez, subliniază ziarul,
în dezvoltarea contactelor dintre dinţă a avut loc marţi.
nu poate să se sustragă de la răspunderea ce-i revine pentru această acţiu
Est şi Vest, ţinîndu-se seama în mod (N.R. — Sublinierile aparţin re ne ilegală.
deosebit de faptul că nu se poate ad- dacţiei).
Premierul Nehru despre revoluţia industrială din India După voiul din Adunarea Naţională franceză In continuare, articolul subliniază zilei de 4 noiembrie, peste 100 de ce
că poporul chinez a adresat proteste tăţeni chinezi au fost excortaţi de i-a
DELHI (Agerpres). — TASS tran ^ Am hotărît să înfăptuim în această Consiliul Republicii va examina din nou energice guvernului japonez în legă „centrul de detenţiune“ de la Hama-
smite: La 11 noiembrie, primul minis perioadă revoluţia noastră industrială legea electorală tură cu această chestiune. Pentru a maţu pînă în portul Kobe.
tru al Indiei, Nehru, ia luat cuvîntul şi să ajungem alte ţări, care au înce scăpa de orice răspundere, ministrul
de Externe al Japoniei, Sigemiţu, a Pe lîngă faptul că guvernul japo
la un miting în oraşul Amritsar (sta put acest proces cu 150 de ani în PARIS (Agerpres). — TASS tran- comisiei pentru regulament şi pentru pretins că cetăţenii chinezi au plecat nez -a folosit gărzi la „centrul de de
tul Pundjab), lia oare au participat urmă. Trebuie să realizăm acest lucru sm itej Şedinţa din 12 noiembrie a dreptul electoral universal, care oferă în Taivan din propria lor voinţă. Acest tenţiune“, el a adus peste 100 de po
300.000 de persoane. Nehru a adresat prin dezvoltarea industriei noastre, Adunării Naţionale franceze, a consti posibilitatea ţinerii cît mai grabnice a lucru, subliniază ziarul, nu este -ade liţişti care au atacat pe cei care refu
poporului indian apelul de a pune ca grele şi construcţiei de maşini. Am tuit un nou episod al luptei crîncene alegerilor pe baza legii electorale, ca vărat. zau să plece în Taivan, Zeci de cetă
păt provincialismului, regionalismu ivită între grupurile politice, în legă re interzice crearea de blocuri de par ţeni chinezi au fost răniţi în învălmă
lui, prejudecăţilor şi dezbinărilor reli şi elaborat planurile de creare a trei tură cu problema alegerilor parlamen tide politice. Tocmai în acest sens, a După 'cum relatează agenţiile Kiodo şeală.
gioase şi de a menţine unitatea In uzine metalurgice, sub conducerea gu tare înainte de termen şi a reformei spus Duclos, trebuie înţeles votul gru Tuşin şi United Press, guvernul japo
vernului. Vom face aceasta cu ajutorul sistemului electoral. pului comunist şi nu în sensul spriji nez a folosit numeroşi agenţi de poliţie Incidentul de la lagărul Hamamaţu
diei. inginerilor ruşi, germani şi englezi. nirii politicii guvernului Faure. pentru a sili pe aceşti chinezi să plece dovedeşte cît de întemeiate sînt acu
După ce aceste uzine vor fi terminate, Preşedintele grupului parlamentar în Taivan. Pe vasul pe care ei au fost zaţiile aduse guvernului japonez în
Caracterizînd politica externă a In vom avea posibilitatea să construim al partidului comunist francez Jacques După adeea, s-a pus la vot problema îmbarcaţi se aflau 30 de ofiţeri de po declaraţia organizaţiei din Tokio a
diei, Nehru a declarat: Am obţinut noi singuri uzine metalurgice“. Duclos a demascat manevrele celor încrederii în guvern. Pentru încredere liţie japonezi. Acest lucru nu ar fi fosl Asociaţiei chinezilor din străinătate,
succese considerabile şi ne bucurăm care încearcă să împiedice ţinerea de au votat 285 de deputaţi, contra 247.
de aprecierea altor ţări în ce priveşte Referindu-se la problemele lingvis noi,alegeri. Duclos a criticat cu vio Acest lucru înseamnă că Adunarea necesar dacă chinezii ar fi vrut intr-a potrivit căreia guvernul japonez nu a
politica noastră externă. Aceasta se tice în India, Nehru a spus că nu nu lenţă sistemul electoral majoritar, cu Naţională a aprobat pentru a doua acordat protecţie drepturilor legitime
diatoreşte în primul rînd faptului că mai limba hindu, ci şi toate cele 14 votarea pe circumscripţii electorale oară proiectul de lege ou privire la a- devăr să plece în Taivan de bună şi intereselor chinezilor care locuiesc
limbi enumerate în Constituţie sînt mici. El a subljniat că scopul acestui în Japonia. Transportînd 132 de cetă
am exprimat totdeauna părerea noas limbi naţionale. Limba hindu a fost. sistem electoral este „de a fura“ man legeri înainte de termen şi propune voie. Adevărul este că atunci cînd au ţeni chinezi în Taivan, guvernul japo
tră în mod independent. Politica noas datele parlamentare care aparţin în
tră, a spus el, nu este dictată de stră- aleasă ca limba oficială a Uniunii in- mod' legal partidului comunist. rea comisiei pentru regulament şi torităţile japoneze au încercat să-i tri nez a nesocotit drepturile şi interesele
ini şi nu este supusă niciunei presiuni, diene, deoarece este cunoscută în ma- lpr.
joriiştea regiunilor ţării. Nehru a ară- —Declarîndu-se în favoarea siste pentru--dreptul electoral universal,- res- mită în Taivan ei s-au opus. In zorii
Vorbind despre^ problemele de_pp- tat că trebuie studiate de asemenea mului electoral proporţional, Jacques
litică internă, Nehru a spus: „N,e aflăm limbi- ca engleza, rusa, franceza, pen- pingînd- -amendamentul Consiliului -Re Popoarele îşi intensifica lupta
în preajma deschiderii unui capitol tru a avea posibilitatea de a înţelege pentru o pace trainica
nou în istoria Indiei. Acesta va înce- publicii. Proiectul de lege, în noua
pe anul viitor prin înfăptuirea celui lumea şi de a realiza o apropiere de Duclos a declarat că deputaţii comu formă să fie examinat din nou de Marele miting de la Paris ticipat şi reprezentanţi ai organiza
ţiilor religioase, ai Asociaţiei naţio
de al doilea plan cincinal. alte ţări. nişti vor vota în favoarea proiectului Consiliul Republicii. pentru înfăptuirea dezarmării nale pentru propăşirea populaţiei de
culoare şi ai sindicatelor afiliate la
Opinia publică mondială a urmă M tifo C O M E N T A R II cît şi în acţiunile numeroaselor de PARIS (Agerpres). — TASS C.I.O. din statul lowa.
rit cu cea mai mare atenţie desfăşu v. * .. legaţii de cetăţeni sosite la Geneva La 13 noiembrie a avut loc la
Gennevilliers, suburbie a Parisului, Luînd cuvîntul la conferinţă, Ralph
rarea discuţiilor cu privire la punc Ce au arătat discuţiile in problema dezarmării în zilele conferinţei, din Franţa, Ger un mare miting pentru apărarea pă Helstein, preşedintele sindicatului
tul doi de pe ordinea de zi a confe mania şi alte ţâri, a exercitat o pu cii, pentru slăbirea încordării inter unit al muncitorilor din industria de
naţionale şi dezarmare. Numeroşi, conserve, a declarat că „în era ato
rinţei de la Geneva. Aceasta, de ternică influenţă asupra dezbateri vorbitori au chemat poporul francez mică războiul nu mai poate servi ca
la luptă pentru încheierea cu succes un instrument pentru reglementarea
oarece problema dezarmării, mai mate şi.se vor strădui ca divergenţele sebită înverşunare să creeze greutăţi, lor. a actualei conferinţe de la Geneva litigiilor între naţiuni“.
a miniştrilor Afacerilor Externe ai
mult ca orice altă problemă interna- care există sau pot să se ivească în- să semene pesimism, să zădărniceas Opinia publică condamnă hotărît cplor patru puteri. Helstein a cerut intensificarea ne
In cadrul mitingului a luat cuvîn gocierilor pentru înfăptuirea dezar
ţională, este strîns legată de viaţa tre ele să fie rezolvate prin mijloace că orice eforturi îndreptate spre rea pe promotorii falimentarei politici tul Laurent Casanova, membru în mării şi revizuirea noliticii colonia
Biroul Politic al C.C. al Partidului liste. De asemenea Helstein s-a pro
ş_i" linişt1ea popona™re^l1o^r. ANTUu. ^exi>s-.4-tMă po rp\nacş>niIcnne. A7\ ncnenaositnă propunere oai ositiîrnIiit lizarea unui acord. Iată de ce în zile „de pe poziţii d'e forţă" şi este ostilă Comunist Francez. El a subliniat că nunţat pentru extinderea comerţulu
Franţa îşi poate apăra cu succes in între Est şi Vest „nu numai ca mij
por care să nu fie vital interesat în aci un puternic ecou. le examinării problemei dezarmării, oricărei încercări de reluare a „răz teresele naţionale pe arena interna loc de ameliorare a situaţiei econo
ţională numai dacă va duce o poli mice, dar şi pentru crearea unei mai
încetarea cursei înarmărilor, în inter Temeri serioase nutresc popoa o serie de ziare occidentale, speculînd boiului rece". „Oricare ar fi rezul tică de pace şi întărire a încrederii bune înţelegeri internaţionale“.
zicerea armelor nucleare, pentru că rele faţă de posibilitatea unui război deosebirile de vederi manifestate în tatul conferinţei — scria cunoscuta între state.
aceste măsuri ar duce la îndepărta atomic. Ele cer cu fermitate interzi legătură cu diferite aspecte ale pro ziaristă franceză Genevieve Tabouis Refeiindu-se la problema dezar Opinia publică din Siria
mării, L. Casanova a condamnat po condamnă politica puterilor
rea primejdiei unui nou război, la cerea armei atomice şi folosirea ener- blemei, anunţau cu titluri de o şchioa — o întoarcere la războiul rece este ziţia puterilor occidentale care se re
duce de fapt la înlocuirea dezarmă occidentale
uşurarea poverii pe care înarmările giei atomice exclusiv în .scopuri paş- pă : „Furtună asupra conferinţei", imposibilă". „Spiritul Genevei nu rii prin discuţii despre „control“.
DAMASC (Agerpres). — La 14
le aruncă pe umerii popoarelor, la nice. In cadrul discuţiilor purtate la „Geneva oferă lumii spectrul unui trebuie pus la naftalină" — scrie şi La miting s-a dat citire mesajului noiembrie, ziarul sirian ţ,Barada",
întărirea păcii şi colaborării interna conferinţă a reieşit că în calea re dezacord profund" etc. Unii comen revista britanică „News Statesman care apare la Damasc, a publicat
zolvării acestei probleme stau o se tatori occidentali preziceau chiar o and Nation", Popoarele cer menţi de salut din nartea lui Leo Hamon, textul unei scrisori adresate conferin
ţionale. ţei miniştrilor de Externe de la Ge
rie de dificultăţi legate îndeosebi de „rupere a conferinţei” şi pregăteau nerea şi întărirea „spiritului Gene membru în Consiliul Republicii, şi neva, în care se condamnă politica
Tocmai de aceea propunerile so problema controlului. De aci, unele prohodul „spiritului Genevei” care — vei", ele luptă ca acesta să triumfe. mesajului de salut din partea lui
vietice în problema dezarmării se bu afirmau ei — „nu va putea supra ţărilor occidentale faţă de popoarele
cercuri au tras concluzia că în ches vieţui". Ca şi în atîtea alte rînduri, In masele largi ale opiniei publi Louis Vallon, deputat al Adunării
cură de aprobarea şi sprijinul popoa tiunea interzicerii armei atomice ar realitatea a pricinuit însă o nouă de ce nu şi-a putut şi nu-şi poate găsi Naţionale. din ţările arabe. Semnatarii scrisorii
relor. Chiar şi ziarul „Journal de cepţie cercurilor amintite, care şi-au loc ideea vînturată la începutul con- i
Geneve", deşi se face ecoul acelor fi bine să se aştepte pînă cînd pro închipuit că ar putea face din opinia ferinţei de unele ziare occidentale, ( Conferinţa reprezentanţilor populaţiei afirmă textual că ei „condamnă po
cercuri ce nu văd cu ochi buni adop- gresele ştiinţei vor crea toate condi- publică un instrument docil în mîini- că „spiritul Genevei" ar trebui să în
le lor. Opinia publică cere ferm ca semne acceptarea necondiţionată de din lowa (S.IJ.A.) litica imperialistă care tinde să ori
tarea de măsuri practice în problema P^dru înlăturarea dificultăţilor conferinţa de la Geneva să se încheie către Uniunea Sovietică a propuneri
dezarmării, recun1 oaşte totuş1i. că.. d.e narrnăitnattne. lDi narr npro\npr>onarroellne -nnuu rv\ro\rr ncna 1inn- cu rezultate pozitive, să ducă la crea lor puterilor occidentale. Popoarele NEW YORK (Agerpres). — Din enteze ţările din Orientul mijlociu
legaţia sovietică a prezentat „proiec terzicerea acestei arme sălbatice să rea unor condiţii cît mai favora îşi dau seama că „spiritul Genevei" iniţiativa sindicatului unit al munci
te ce corespund năzuinţelor adinei fie tărăgănată. Ele cer ca primejdia bile asigurării securităţii popoarelor, înseamnă examinarea problemelor către alianţe militare“ (este vorba de
unui război atomic să fie înlăturată realizării unor paşi concreţi în pro potrivit cu interesele tuturor părţi torilor din industria de conserve, a-
ale omenirii". blema de însemnătate vitală a de lor participante la tratative, căutarea presiunile exercitate asupra acestor
O puternică impresie a produs cît mai curînd posibil şi în acest zarmării. Aceste cerinţe nu pot fi de hotărîri comune în interesul pă filial la C.I.O., la Des Moines, sta
scop să nu fie neglijată nici o posi cii.Discuţiile în problema dezarmării ţări cu scopul de a le atrage în pac
pretutindeni faptul că în centrul pro ignorate. au arătat încâodatâ că, atunci cînd tul lowa, a avut loc o conferinţă de
punerilor sovietice privitoare la de bilitate. In cadrul conferinţei au fost ex se iau în consideraţie punctele de două zile pentru studierea proble tul militar agresiv de la Bagdad —-
zarmare se află nu deziderate vagi, vedere ale tuturor părţilor în trata
ci o astfel de măsură importantă Tocmai ţinînd seama de acest lu puse clar punctele de vedere ale par rea problemelor internaţionale, se pot melor legate de primejdia războiu N.R.). Agenţia France Presse rela
cum este încetarea cursei înarmări cru, Uniunea Sovietică a propus ca ticipanţilor la tratative în problema obţine rezultate de natură să des
lor. Popoarele nu pot admite conti rezolvarea problemei interzicerii ar dezarmării. „Avem impresia — a de chidă calea unor progrese tot mai lui atomic şi de slăbirea încordării tează că scrisoarea este semnată de
nuarea goanei înarmărilor, politica mei atomice să se facă treptat, pe clarat V. M. Molotov — că în unele simţitoare. Este pe deplin posibil şi
acumulării masive de armament, in etape, organizîndu-se şi un control probleme poziţiile noastre sînt apro necesar ca şi celelalte probleme ale internaţionale. La conferinţă au par numeroşi deputaţi, conducători reli
clusiv armament atomic. O aseme internaţional corespunzător. Năzuin piate şi am putea consemna aceasta. conferinţei să fie examinate într-un
nea politică este convenabilă doar ţa popoarelor îşi găseşte o reflectare spirit constructiv, în interesul păcii gioşi, profesori universitari, ziarişti,
fabricanţilor de armament; ^ în. vie, limpede în importanţa pe care De asemenea, există şi probleme a- şi securităţii popoarelor.
schimb, această politică — în ţările o acordă totodată guvernul sovie supra cărora încă nu am căzut de industriaşi, lideri sindicali şi scrii
în care se desfăşoară — înrăutăţeşte tic unei acţiuni de condamnare mo acord. Evident că nici acest lucru '¦k
necontenit viaţa maselor largi. _Nu rală a armei atomice, care ar putea nu-l vom ascunde... Acest lucru es;e tori din .Siria.
mai în decursul ultimilor 5 ani po avea loc în cadrul O.N.U. Cu atît important pentru a ne orienta în Şedinţa din 14 noiembrie a confe
verile fiscale au sporit în Statele U- mai justă şi necesară ar fi adoptarea viitor eforturile spre punerea de a- rinţei a fost consacrată discutării Evenimentele din Brazilia
nite cu 70 la sută, în Anglia — cu unei hotărîri corespunzătoare, cu cît cord a concepţiilor noastre asupra punctului trei de pe ordinea de zi
ea nu ar face decît să consemneze problemelor în legătură cu care n-am — dezvoltarea contactelor între Est
ajuns încă la un acord". Ministrul şi Vest. In cuvîntarea sa, şeful de
i i {a sută. in Franţa- crelue au şi pr1o1n0ulanţat-o împotriva ar Afacerilor Externe al Angliei, H. Mac legaţiei sovietice, V.M. Molotov, a
mei atomice. Adoptarea unei aseme Millan, a apreciat acest punct de subliniat că cei patru miniştri de
sută. Prietenii păcii şi progresului nea hotărîri ar permite cu siguranţă vedere al şefului delegaţiei sovieti Externe trebuie să cadă de acord a- •A fost numit noul preşedinte ad-interim mează să deţină acest post pînă la 31 ia
ca etapele prevăzute în propunerea ce ca fiin d ’foarte înţelept, subliniind supra unor probleme fundamentale al Braziliei nuarie 1956, cînd potrivit rezultatului re
văd în încetarea cursei înarmărilor sovietică privitoare la interzicerea totodată, împreună cu J.> F. Dulles, în dezvoltarea contactelor dintre Est centelor alegeri, va fi instalat preşedinte
armei atomice să fie parcurse în aşa faptul că discuţiile au fost folositoare, şi Vest, ţinîndu-se seama în mod Situaţia a reintrat în normal Juscelino Kubitschek, candidatul forţelor
o sarcină urgentă, pe deplin reali fel, îneît omenirea 'să nu fie lăsată deosebit de faptul că nu se poale ad populare.
nici o clipă la cheremul primejdiei fructuoase. mite amestecul în treburile interne RIO DE JANEIRO. (Agerpres/. In
zabilă. Spiritul în care s-a desfăşurat şe legătură cu ultimele evenimente din Bra Agenţia France Presse relatează de ase
O însemnătate deosebită pentru unui război atomic. ale ţărilor. zilia, corespondenţii din Rio de Janeiro menea că '4a 11 noiembrie şi-au ocupat
dinţa finală a conferinţei în proble Discuţiile asupra punctului trei de ai agenţiilor occidentale de presă anunţă
menţinerea şi întărirea păcii ar ti ma dezarmării constituie un succes^ că situaţia a reintrat în normal. posturile trei noi miniştri numiţi de noul
pe ordinea de zi au fost continuate în preşedinte ad-interim Este vorba de Me-
vea renunţarea de către state — în al forţelor păcii. Nu încape îndoială După cum se ştie, în urma alungării
că manifestarea voinţei popoarelor, şedinţa de marţi. de la putere a preşedintelui ad-interim, nezes Pimente, oare a fost numit minis
deosebi de către marile puteri — la oglindită atît în presa internaţională I. FI'NTINARU Luz,, Congresul brazilian l-a numit pe tru al Justiţiei, amiralul Alves Camara
Nereu Ramos, în postul de preşedinte ad-
folosirea forţei în relaţiile interna interim al republicii Brazilia. Ramos ur- care a preluat Ministerul Marinei şi Nelson
ţionale. In şedinţa din 12 noiembrie a Discuţiile de la Geneva în proble Oegna care a fost numit ministru al
conferinţei de la Geneva, şeful delega' ma dezarmării s-au dovedit a fi uti
ţiei sovietice a subliniat că ar fi foar le, rodnice. Nu este întîmplător că Muncii.
te bine dacă miniştrii Afacerilor Exter tocmai în această problemă, cercu
ne ar declara în unanimitate că cele rile interesate în agravarea _încor
patru puteri se vor abţine în relaţiile dării internaţionale, în intensificarea
dintre ele de la folosirea forţei ar- cursei înarmărilor, au căutat cu deo
Redacţia şi Adm. ziarului str. 6 Martie, nr. 9 Telefon: 188-189. Taxa plătită in numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1919 - Tiparul lntrepr. Poligrafică de Stai DEVA.