Page 21 - 1955-11

le ö c v ’ r a r D e vvra \ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ I
alsocialismului
Amil VII. nr. 532
Sporirea producţiei bunurilor
de larg consum — sarcină de frunte
a industriei locale
Industria noastră locală este che­
mată să dea un ajutor important in
aprovizionarea oamenilor muncii cu
produse de larg consum. Dat fiind
specificul său de activitate, care
presupune descoperirea şi valorifi­
carea resurselor locale, ea are po­
sibilităţi favorabile de a-şi îndeplini pe cele 10 luni ia fost îndeplinit
cu cinste sarcinile ce-i revin în acest
sens.
Partidul şi guvernul acordă o deo­
sebită atenţie felului cum această
ramură a economiei noastre naţio­
nale contribuie la satisfacerea ce­
rinţelor celor ce muncesc, cu produse
alimentare şi obiecte de larg con­
sum.
întreprinderile de industrie locală
din regiunea noastră au reuşit în a-
cest an să-şi îmbunătăţească sim­
ţitor activitatea lor. Dacă în anul
trecut planul de producţie n-a fost
îndeplinit în întregime, în cele 10
luni din anul în curs planul global
a fost depăşit cu 8,3 la sută, iar pla­
nul producţiei bunurilor de larg con­
sum pe întregul an 1955 a fost rea­
lizat în proporţie de 98 lia sută. In
anul 1955, producţia dată de indus­
tria locală a înregistrat o creştere de
18,7 la sută faţă de 1952.
In cadrul secţiilor existente care
produc bunuri de larg consum, au
fost înfiinţate noi unităţi în scopul
asigurării populaţiei cu sortimente,
variate. Aşa de pildă lia Sebeş a luat
fiinţă o secţie pentru producerea pre­
paratelor de carne şi o patiserie, la
Petroşani s-a înfiinţat o secţie pentru
produse de cofetărie, iar la între­
prinderea „Vasile Roaită“ din
Haţeg s-au îmbogăţit sortimentele
produselor alimentare. La această
întreprindere pe lîngă mărfurile ce se
fabricau, a început să se prepare vi­
nuri (din fructe), oţet şi preparate
din carne.
Sporirea producţiei bunurilor de
larg consum presupune orientarea
întreprinderilor de industrie -locală
spre producerea acelor mărfuri care
sînt căutate de populaţie-şt-care se
pot fabrica în cantităţi mai mari.
In acest sens, întreprinderile „6 Au­
gust“ Petroşani, „Vasile Roaită“ H a­
ţeg, „Horia“' Alba-Iulia şi altele, au
reuşit în bună măsură ca pe lîngă
sporirea producţiei destinate între­
prinderilor şi instituţiilor, să dea în­ produce un sortiment sau altul in
semnate cantităţi de bunuri de larg
consum pentru populaţie. Acest lucru
a dus acolo că majoritatea întreprin­
derilor de industrie locală din regiu­
nea Hunedoara şi-au îndeplinit pla­
nul cincinal.
In cadrul unor întreprinderi însă,
preocuparea pentru sporirea produc­
ţiei bunurilor de larg consum şi în
general pentru realizarea sarcinilor
de plan, mai lasă de dorit. Cum poa­
te asigura în măsură cuvenită cerin­
ţele celor ce muncesc întreprinderile
„1 Miai“ Devia şi „Crişana“ Vaţia, care
şi-au realizat planul de producţie în
primele 10 luni din acest an numai
în proporţie de 90,3 la sută şi res­
pectiv 78,3 la sută ? Nu contestă ni­
meni faptul că acestea întîmpină u- se ocupe. într-o măsură mai mare de
nele greutăţi în ceea ce priveşte des­ cultivarea în rîndul tuturor munci­
facerea anumitor produse, dar a-
ceasta nu le împiedică să îmbunătă­
ţească calitatea mărfurilor pentru a
nu mai fi refuzate de beneficiari,
întreprinderea „1 Mai“ prin anii
1952-1953 era urna din unităţile frun­
taşe din regiune în sectorul indus­
triei locale, însă de atunci activitatea provizionează cu materii prime şi
ei a slăbit. Aceasta se explică şi prin
aceea că conducerea tehnico-adminis-
trativă, în urma verificării posibili­
tăţilor reale de dezvoltare, a negli­
jat profilarea activităţii întreprinde­
rii în raport de cerinţe şi de specifi­
cul sectorului pe care-I deserveşte.
In clişeu: Un aspect de la expoziţia gospodinelor din oraşul Deva. Pe rafturi, se găsesc borcane cu gospodine• ale oraşu- personal acelora care doresc,
legume şi .zarzavaturi, compoturi din diferite fructe, conservate pentru iarnă de ¦gospodinele oraşului, lui Deva. Multe gOS-
IN A C E S T N U M Ă R :
Crişan David • Pentru o cît mai bună ranilor muncitori Pădurarii: Pentru o producţie rit­
păstrare a produselor colectate (pag. 2-a)
(pag. 2-a) mică în minele de cărbuni din Va-
— O situaţie căreia trebuie să i se
V. O lteanu: Sarcinile comitetelor de iea Jiului (pag- 3-a)
luptă pentru pace în perioada de pună capăt
toamnă şi iarnă la sate (pag. 2-a) Calitatea producţiei poate fi mai
(pag. 2-a)
V. Afloarei: Prieten şi sfătuitor tal ţă ­
/. K arda: Revista presei — problemele mult îmbunătăţită (pag. 3-a)
vieţii de partid în coloanele ziare­ Conferinţa de la Geneva şi-a înche­
taamaaor«w nrraiA'.^''?cara;r.rrrrvaxaax 4 pagini 20 bani lor raionale. (pag. 3-a) iat lucrările (p.ag. 4-a)
Duminică 20 noiembrie 1955
tCSBBSBUBBB 8
Faptul că planul nu se îndeplineşte In cinstea Congresului partidului O expoziţie zootehnica la Săsciori...
pe sortimente şi în special la cele
cerute de populaţie, a dus nu odată kkk FRU N TA ŞI In comuna Săşciori din ra­ muncitori merituoşi au fost
la blocarea fondurilor, la depăşirea ionul Sebeş, ocupaţia de bază premiaţi cu diferite maşini şi
fondului de salarii, etc. Nu e mai pu­
ţin adevărat că la unele sortimente, Un sector fruntaş iAn a ţăranilor muncitori este obiecte. Ţăranul muncitor
cum ar fi apa minerală, unde planul creşterea vitelor. Pentru a Dogar Nicolae a primit o to­
Sectorului instalaţii al latori conduse d e : Walman PRODUCŢIE răspîndi . mai larg metodele cătoare de nutreţ pentru fap­
de-abia în proporţie de 41 la sută o I.C.S.M. Călan, zilele trecute, Vili, P rundaru Măciucă Ica-n, înaintate de îngrijire a ani­ tul că a prezentat la expozi­
mare vină o poartă şi O.C.L. Alimen­ i s-a înminiat; drapelul de sec­ Koşuta Ios-if şi Poloni Ioan, malelor, de curînd, în această ţie vaca cea mai bună de
tara interraionala Deva şi T.A.P.L. tor fruntaş pe întreprindere. care au reuşit să termine cu comună a fost organizată o lapte din comună. Ţăranii
care refuză să desfacă prin unităţile mult înainte de termen insta­ expoziţie zootehnică la care au muncitori Huieţ Constantin
lor în cantităţi mai mari apa de ia Făcîndu-se bilanţul între­ laţiile de răcire, purificatorul din satul Gacoviţa, Petraş.'u
Boholt, furnizată de întreprinderea cerii socialiste între sectoare, de gaze şi instalaţiile de ali­ prezentat vite de rasă mai Petru din Loman şi alţiţ, au
„1 Mai“, deşi au posibilităţi pen­ sectorul instalaţii a obţinui o m entare cu apă şi aburi de la primit de asemenea premii în­
tru aceasta. depăşire de plan, pe luna oc­ furnalul nr. 1. ( mulţi ţărani muncitori din oo- semnate.
tom brie şi în primele zile ale
In general, ca un aspect negativ, lunii noiembrie de peste 28 la Ou acest prilej muncitorii L muină, fruntaşi în munca de CREANGA NICOLAE
se observă lipsa de colaborare între sută, terminînid înainte de sectorului instalaţii s-au anga­
întreprinderile de industrie locală term en o serie de lucrări la jat ca în cinstea Congresului ^ creştere a animalelor. corespondent
din cadrul regiunii. Această practică furnalul nr. 1 de la uzina
este extrem de dăunătoare în special „Victoria“ Călan şi la fabrica partidului să obţină noi şi în­ (. Cu această ocazie, ţăranii
în direcţia extinderii experienţei acu­
mulate de colectivele fruntaşe. Multe de semicocs. semnate succese. ...Şi una agricola la Bălţa
colective au condiţii similare dc Cu multă tragere de inimă
muncă şi fabrică acelaşi fel de pro­ CRAŞCA IOSIF Săprtămîna trecută, în comu­ După deschiderea festivă a
duse. Dacă s-ar organiza schimburi au muncit brigăzile de insta­ corespondent na Băiţa din raionul Iliia, s-a expoziţiei, a urm at înm.îna rea
de experienţă atît în privinţa îmbu­ deschits o expoziţie agricolă. premiilor pentru cele ma.i bu­
nătăţirii procesului de producţie cit
şi în ce priveşte conducerea mai ca­ Succese de seama ¦Faptul că pentru prima dată ne rezultate obţinute la culti­
lificată a întreprinderilor, multe din în comuna Băiţa a fost deschi­ varea porumbului şi cartofi­
deficienţele existente ar putea fi în­
lăturate. Ziua de 10 noiembrie a furnizorii, cît şi cu benefici­ să o astfel de expoziţie, ea a lor. Astfel, ţăranii muncitori
îmbunătăţirea activităţii întreprin­ m arcat un nou şi important arii. Prin faptul că au urm ărit fost vizitată de o mulţime de Igna Nicolae din satul Tres­
derilor de industrie locală şi în pri­
mul rînd a acelora în cadrul că­ succes în activitatea colecti­ riguros calitatea mărfurilor ţăranii din localitate şi satele tia şi Topor Avram din Să-
rora se manifestă slăbiciuni şi delă­
sări, necesită o preocupare intensă vului Bazei de desfacere prin referenţi de specialitate, vecine. lişte, care au obţinut o produc­
din partea conducerilor tehnico-iadmi-
nistrative şi a organelor sindicale. M.C.I.-textile-încălţăm imite, din s-a reuşit ca în ultimii doi Vizitatorii au pus nenumă­ ţie de 3.000 kg porumb-boabe
Acestea au datoria de a se interesa
într-un mod mai hotărît de felul în P etro şan i; planul anual pe ani, Baza M.C.I. Petroşani, să rate întrebări în legătură ou la hectar, au fost premiaţi cu
care pot să îmbogăţească numărul
sortimentelor produse, să îmbunătă­ 1955 a fost îndeplinit, iar fa­ nu aibă nici un fel de litigii. rezultatele frumoase obţinute oîte un plug, iar Guga Nico­
ţească mai mult calitatea lor, căutînd
în acest sens să folosească mai bine ţă de planul cincinal, a fost In cursul acestui an, colec- 1 de ţăranii care au prezentat lae şi Bulz Loghin din BUţa,
resursele ce se găsesc în sectorul lor
de activitate. realizată sarcina încă a unui tivul a realizat acumulări peste la expoziţie recoltele bogate au fost premia ţi cu diferite
Ţinînd seama că întreprinderile de trimestru. plan în valoare de 172.000 lei, Tov. DAVID VASILE este şeful sectorului obţinute în toamna acestui an, unelte agricole pentru obţine­
acest gen sînt .chemate ,.să satisfacă îndeplinirea înainte de ter­ mai m ult cu 72.000 lei ds cît IIV producţie de Ia mina Vulcan, sector ce ^ la care tehnicianul agricol rea unei producţii mari de
cerinţele celor ce muncesc, cu pro­ îşi luase ca angajament, fă­ 3şl-a îndeplinit planul anual cu 68 de zile ţ Danciu Ioan, a răspuns ou cartofi la hectar.
men a sarcinilor de plan, se când economii prin reducerea ¦j înainte de termen. Datorită măsurilor orga- ţ multă bunăvoinţă fiind şi un
duse de larg consum, datoria lor, in datoreşte Strădaniei colectivu­ cheltuielilor de circulaţie şi -j nizatorice luate de conducerea sectorului L rezultat al muncii sale. BUTAŞ TEOFIL
primul rînd, e aceea de a insista să lui de aci, care a urm ărit cu realizând, prin depăşirea regu­ corespondent
cunoască ce anume cer consumato­ consecvenţă respectarea con­ lată a planului, însemnate be­ şi-n prima jumătate a lunii noiembrie, acest î
rii, în ce cantităţi şi dacă un sorti­ tractelor încheiate, atît cu neficii peste cele planificate. ] sector are o depăşire de plan de 37 la sută. f Pionierii colectează abonamente
ment nou se poate produce un timp la presa sovietică
mai îndelungat. Dacă se va judeca 1' t
de la început cu toată competinţr vW V W
asupra posibilităţilor reale de care
dispune fiecare întreprindere de a 88 ciclograme la locurile de muncă Urmiînd iniţiativa pionieri­ lor, un num ăr de 10 pionieri
lor din Gluj, copiii de la Casa au fost premiaţi cu diferite
raport cu cerinţele, se poate evita o- Fiecare loc de muncă din — De ce-aţi pus steguieţeie i <N\ ; pionierului din Brad, au hotă­ obiecte, cărţi şi cîte un abo­
prirea fabricării lui la mijlocul anu­ subteran unde se aplică me­ acestea roşii ? 1í «âsI rît să ajute şi ei la colectarea nament gratuit la o publicaţie
lui cînd se constată că nu se poate toda graficului ciclic, este în­ j m m m abonamentelor penitru publi­ sovietică pentru copii.
livra atît cît s-a planificat. zestrat cu cidograma respecti­ Minerul şef de schim^b 1P caţiile sovietice.
vă care coordonează munca Cele mai m ulte abonamente
O problemă ce trebuie să stea în unei brigăzi de mineri, după Toterman Francisc m i-a răaăsss- i] |B S t Organizaţi pe echipe, ei au le-au făcut pionierele Turcu
atenţia tuturor colectivelor din indus­ cele mai înaintate reguli de puns im ediat: pornit la treabă, şi într-un Rodica şi Parca ş Eva, care au
tria locală este îmbunătăţirea cali­ organizare a procesului, de pro­ 1 (ţ > timp scurt, au reuşit să facă primit premiul I, urm ate de
tăţii produselor. Deşi în unele între­ ducţie. In Valea Jiului, în pre­ — Datorită metodei graficu- Ilieş Dunia şi Baciu Mariana,
prinderi s-au obţinut succese în a zent, 88 de brigăzi au această lui ciclic, brigada lui Kopetin, 1 un num ăr de 50 diferite abo­ care au primit premiul II şi
cest sens, totuşi în prea mică măsură ciologramă la locul de muncă. brigadă în -'are şi eu muncesc, III.
a existat preocupare în direcţia ridi­ a ajuns să lucreze în contul I namente.
cării calificării muncitorilor şi a îm­ In abatajul-cam eră condus de anului 1961. PASAT ELENA
bunătăţirii procesului de producţie ¦} l | | | l | | - J Pentru aportul lor în mun­ corespondentă
prin dezvoltarea şi stimularea spiri­ ...Lună de lună. num ărul
tului inovator al celor ce muncesc. brigăzilor care aplică metoda j ca de colectarea abonamente­
' '**"***'•
Organizaţiile de partid trebuie să minerul Kopetin Geza, oiolo- graficului ciclic, sporeşte me-
Răsplata muncii
g„rama es.te prm. sa, -n ramav,1 ca I,reeu.îcnLt,ruenpări.ndda,erliulonăr , ccaorb.nod.nu.icfeerrie-
un tablou veritabil şi de preţ, trebuie să creeze noi condiţii
iar la colţurile de sus ale aces- pentru alte zeci de brigăzi de In urma analizei întrecerii activitatea lor deosebită. Ast­
tui „tablou“, sînt înfipte două mineri, ca să aplice ou succes, între filialele Băncii agricole fel. tovarăşul inspactor-şaf
din regiunea noastră, frunta­ Radu Dumitru, care prin mun­
steguleţe roşii. graficul ciclic.
şă s-a situat filiala din Orăş- ca sa a contribuit la debloca­
Se înfrumuseţează Hăşdatul tie. rea unităţilor creditate, la u-
şurarea situaţiei financiare a
Frumoase sînt şi realizările it un pod din beton de 8 me- J Printr-o muncă încordată unor gospodării colective şi în­
cu care ţăranii muncitori din tri în faţa căminului şi a şco- 1 şi plină de interes, colectivul tovărăşiri agricole şi la reali­
comuna Hăşdat, raionul Hu­ Iii. De asemenea, s-au săpat ) MAN EUGEN, mecanic de locomotivă l a ţ de aci a reuşit ca în cursul zarea investiţiilor, a fost dis­
nedoara, întîmpină cel de al 800 m etri de şanţ pe marginea trim estrului III să ram burse­ tins cu insigna de „Fruntaş în
II-lea Congres al partidului. drumurilor, s-a transportat Depou! C.F.R. Teiuş. Printr-o justă îngrijire L ze toate îm prum uturile res- sistemul financiar şi de cre­
Pînă acum, ei au terminat petrfş pentru şoseaua Hune­ tante şi curente scadente, atît
cinci camere din marele că­ .j şi întreţinere a maşinii, el reuşeşte să mă- ^ din sectorul socialist cît şi din dit“ şi premiat ou bani. P re­
min cultural care se constru­ doara-Călan în cantitate de 1 rească cu mult rulajul intre reparaţii. Utili- cel particular.
ieşte în satul Nădăştia Supe­ mii băneşti au mai prim it şi
rioară, au term inat căminul 200 m.c. şi 60 m.c. pentru d ru ­ 1 zînd cu pricepere forţa maşinii in raport de [ Cu prilejul sărbătoririi dîş-
cultural (prelungire — tencu- tigării întrecerii, cei mai buni tovarăşii Zaharie Traian, Un-
ire) din Hăşdat, şi au constru- mul din şoseaua Hajeg-Călan, •j particularităţile drumului face însemnate I
lucrători din cadrul filialei guraanu Natal ia şi alţii.
în acelaşi timp reparîndu-se ţ economii de combustibil. au fost recompensaţi pentru
j V. TOBESCU
şi două fîntîni comunale. corespondent
torilor a unui spirit înalt de răspun­ Expoziţia gospodinelor
dere faţă de rezolvarea problemelor
de producţie şi faţă de. înlăturarea Cu cîteva săptămîni în urmă, co- podine vizitatoare, au cerut reţete de
dezordinii ce mai există la unele
locuri de muncă. Ele trebuie să con­ misia de femei de pe lîngă Sfatul conservare a fructelor şi legumelor.
troleze cu competinţă felul cum con­
ducerile administrative coordonează popular al oraşului Deva, a hotărît să Foarte mult au plăcut vizitatorilor) c . ,. , c neau pe primele 15 zile ale lunii no­
sectoarele întreprinderii, cum le a-
organizeze o expoziţie de conserve t>casul de gutur şi ..pelteaua d e ( $ Po resc P ro d u c ţia d e fo n ta iembrie cu 6,1%, iar echipa prim-topi­
materiale, precum şi de felul în care «tşoirrLeulauipporMreirvaeeraidşeoprairloodPr[a;pcrtltea,enniuieldueiarfdeoenotparododebpuţiăcn­­
acestea urmăresc îndeplinirea sarci­ t a Ţ U p t U i a “s N d U S U i n Z n 7 " “ ™", ‘onservats * gospodina) Succese !raportanle tn ]upta penlr„
nilor de plan la toate sortimentele. * 0 noiembrie luUana urndintre cele
fur-
In felul acesta, industria locială va
putea contribui din plin la ridicarea Delegateie i e femeian fos,ace,ea Z Z T Z m ţiZe pne aTceeTaşiepe' rTioa“dă>d*e«' 3“,5 l?aesseurt'vă.esc furnalul
bunăstării celor ce muncesc.
care au convins peste 6o'de gospo- H r e a Z l o Z e Z i deMaJy Mamda t} '« uztaa „Vfctorla" din Călan.
dine sa participe la expoziţie cu le- duiceaţa de <AUCi verzi" şi „coajă d e \ ,In Pn,ma Jumătate a acestei luni, Tn cincisprezece zile
gumele şi zarzavaturile conservate iubenită" făcută de gospodina Cotoţ ) schimbul condus de maistrul Muntea-
La Depoul C.F.R. Simeriia, s-au fă­
pentru târnă şi cu mostre din recol- Elisabeta; „fasole verde" şi ,.com-( nu , Ipnaşcu a elaborat cu 0% mai cut economii la combustibil convenţio­
iele obţinute de pe loturile indivi- pot de prune.pere" conservate de B o t} ^ulta fonta peste prevederile sarci nal în valoare de peste 28.000 lei. Pla­
nul de producţie pe această perioadă
m dii ale- Dep S a te ca: Agneta; „Zacuşcă cu muştar", cas- { niIoTr de Plai> ' aU ceI condus de Mora a fost îndeplinit pe întreg depoul în
proporţie de 116%.
IU Biscaru Firvonia traveţii şi gogoşarii conservaţi de ) ru r. oan cu 4>84ft/o.
III care a convins toate Vâtavu Lucia; borcanul cu ..vinetei Pe-întreg furnalul 2, pianul de pro- Dintre mecanici şi fochişti, s-au e-
videnţiat: echipa de pe locomotiva
Iii) gospodinele din curtea împănate, ardei umpluţi cu varză şi]duc^ a îndeplinit în această pe-
; unde locuieşte sa par- zarzavaturi cu ceapă prăjită fără \ noadă m procent de 100,34 /o. 230.192 formată din mecanicii Erdei
I i i [ŞPf f, eăP?z ^c-, oţet", conservate de Cocard Aneta şi ) Succesele oţelurilor
J 'y ady Matilda, Eilen- mup e ade conserve diferite. (
tp lp nu A cZf u iMpEt Z r a suTs, agolspod*inele vizita^toare Caeu,e c^e- I™n întrecerea pentru mai mult oţel Paul, Popa Cornel cu fochiştii Bota
o Vasile şi Bodea Vasile, care a econo­
fn misit combustibil în valoare de 2640
lei şi brigada de pe locomotiva 230.257
exemple personale în rut să d se reietele după care J ce ssee ddeessffăăşşooaarrăă lLaa CCoommbbiinnaattuull ssiiddee-­ avînd ca mecanici pe Barbu Ioan, Po-
deanu Ioan şi fochişti pe Mugur Lau­
prezentarea la expozi- ln viiior să conserveze ele- rurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hu- rean şi Pelau Vliadimir care a econo­
misit combustibil în valoare de 2200
ţie a conservelor. Mulţi dintre vizitatori văzînd mo- ) nedoara, succese mai importante au lei.
Peste 2.000 de ce- strele d e : morcovi, sfeclă, varză, gu- \ obţinut echipele de oţelari ce deservesc
tăţeni din oraşul De- m >etc.. expuse din recoltele obţinute) cuptorul nr. 5.
T , T l (^in aŞ e locali- pe ioturile individuale, s-au hotărît Echipa prim„-topitorului Mihai Du-
taţi din regiune au vi- r
zdat frumoasa expozi- ca in vutor sa cultlve ?l el legume \ mitru şi-a depăşit sarcinile ce-i reve
ţie a gospodinelor. zarzavaturi pe loturi individuale,
Aci se găsesc diferite aşurînd în felul acesta aproviziona- Sifuafia pe regiune a arămurilor adlînci de toamnă
conserve de fructe, de rea pentru iarnă a populaţiei. Expo- !a daîa de 17 noiembrie 1955
legume şi zarzava- Zl\la din oraşul Deva, are marele
furi. Vizitatorii şi-au merit că face cunoscută populaţiei 91, 84%
exprimat admiraţia în Fim oraş şi din alte localităţi price-
scris sau verbal, faţă Perea multor gospodine în pregătirea 68,51%
de măiestria în arta conservelor pentru iarnă, extinzind 64%
culinară de care au experienţa lor, prin reţetele ce se tri- 60%
59,04%
dal dovadă harnicele mit la adresa indicată sau se dau 49%
HUNE- 45%
MIOARA FORA ( o r a ş t ie ALBA ILIA BRAD DOARA HAŢEG SEBES» f