Page 24 - 1955-11

?ag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr, 532

Conferinţa de la Geneva şi-a încheiat lucrările 0 grosolană provocare
a autorităţilor poliţieneşti

franceze împotriva unei

COMUNICATUL a hotărîrilor adoptate anterior în u- ale Americii, Uniunea Sovietică, Ma­ delegaţii oficiale sovietice

nanimitate de către Organizaţia Na­ rea Britanie şi Franţa să declare că

conferinţei de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe ţiunilor Unite cu privire la necesi­ renunţă să folosească primele ar­ PARIS (Agerpres). — TASS
ai Franţei, Regatului Unit, U. R. S. S. şi S. U. A. tatea încheierii unei convenţii inter­ mele atomică şi cu hidrogen. Este - La cererea delegaţiei sovietice de
naţionale care să prevadă o reducere greu de supraapreciat însemnătatea lucrători din construcţii de locuinţe
considerabilă a tuturor armamentelor unui asemenea act pentru întărirea care Se află la Paris în trecere din
(27 octombrie — 16 noiembrie 1955) şi interzicerea armei atomice cu in­ încrederii între state, pentru salva­ S.U.A. spre U.R.S.S., a avut loc la

r In conformitate cu Directivele date de şefii celor prin Directive, şi anume: 1. Securitatea europeană şi stituirea unui control internaţional. rea popoarelor de teama unui atac 17 noiembrie la ambasada U.R.S.S.
patru guverne după conferinţa lor din iulie de la Ge­
Germania ; 2. Dezarmarea ; 3. Dezvoltarea contactelor Toate acestea s-au oglindit în pro­ atomic. din Franţa o conferinţă de presă în
neva, miniştrii Afacerilor Externe ai Republicii Fran­ între Est şi Vest.
punerile din 10 mai a.c. ale guvernu­ Noi am propus de asemenea ca legătură cu provocarea săvîrşită faţă
ceze, Regatului Unit, Uniunii Republicilor Sovietice Miniştrii Afacerilor Externe au căzut de acord să lui sovietic. Nu este întîmplător că conferinţa noastră să declare în de această delegaţie. In faţa unui

Socialiste şi Statelor Unite ale Americii au ţinut şe­ raporteze asupra rezultatelor discuţiilor lor şefilor gu­ aceste propuneri se bucură de o sim­ unanimitate că cele patru puteri se mare număr de ziarişti francezi şi
dinţe la Geneva de la 27 octombrie pînă la 16 noiem­
brie 1955. Ei au discutat deschis şi sub toate aspectele vernelor respective şi să recomande oa viitoarea des­ patie tot mai mare în toate ţările. vor abţine în relaţiile dintre ele dc străini, conducătorul delegaţiei I. K.
făşurare a discuţiilor miniştrilor Afacerilor Externe să Uniunea Sovietică porneşte de Ia la folosirea forţei armate şi că vor Koziulia, ministrul Construcţiilor ur­
trei probleme a căror examinare le-a fost încredinţată fie reglementată pe căi diplomatice.
faptul că şi în situaţia actuală este rezolva divergenţele, care există sau bane şi rurale al U.R.S.S., a făcut o
posibil să se obţină un succes serios se pot ivi între ele, numai pe cale scurtă declaraţie în care şi-a exprimat
paşnică.
Declaraţia făcută de V. M. Molotov în şedinţa de închidere a conferinţei în problema dezarmării, inclusiv în Din păcate, nici una din aceste indignarea în legătură "cu sus-amin-
problema înlăturării primejdiei unei
tita provocare. ,
agresiuni armate prin surprindere. propuneri n-a fost adoptată de că­
Domnilor, conferinţa din iulie. Ea a avut drept tate cu interesele naţionale ale po­ In actualele condiţii, pînă la înche­ tre cele trei puteri occidentale şi da­ Luînd apoi cuvîntul, A. V. Vlasov,
Conferinţa noastră a fost convo­ scop să discute probleme arzătoare porului german şi cu interesele secu­ ierea unei convenţii generale care torită acestui fapt noi trebuie să în­ cunoscut arhitect sovietic, deputat al
cată în urma hotărîrii şefilor guver­ ale vieţii internaţionale şi să obţină rităţii Europei“. să prevadă o interzicere totală a ar­ cheiem conferinţa fără să fi obţinut Sovietului Suprem al R.S.F.S.R., a
nelor celor patru puteri şi a exa­ prin eforturi comune slăbirea conti­ mei atomice, ar avea o uriaşă impor­ rezultate practice în această proble­ declarat că la sosirea lui la Cher-
nuă a încordării internaţionale şi în­ La ce a dus discutarea problemei tanţă condamnarea morală şi poli­ bourg, pe bordul vasului „Queen Eli-
minat problemele care au fost sta­ tărirea încrederii între state. securităţii europene şi Germania ? tică a folosirii armei atomice şi cu mă importantă. zabeth", autorităţile poliţieneşti fran­
bilite prin Directivele adoptate la Dar acest fapt nu poate influen­ ceze, ignorînd imunitatea sa diploma­
Discuţiile au arătat că problema

Problema securităţii europene — problemă principală securităţii europene este o problemă hidrogen. Dacă o asemenea condam­ ţa hotărîrea noastră de a lupta şi tică, au încercat să-l reţină şi să-l
foarte importantă pentru toate po­ nare morală şi politică ar fi adop­ de acum înainte pentru dezarmare. izoleze de restul delegaţiei. Unul din
poarele Europei şi că fără rezolva­ tată de Organizaţia Naţiunilor Uniunea Sovietică va continua ca şi
Problema principală pe care tre­ man, respingînd propunerea noas­ rea acestei probleme nu poate fi re­ Unite din iniţiativa celor patru sta­ pînă acum să caute să obţină cu reprezentanţii autorităţilor poliţieneşti
zolvată nici problema germană. Ele te reprezentate aici, nu s-ar putea să toată perseverenţa şi consecvenţa a propus lui A. V. Vlasov să nu se
buia să o examinăm a fost proble­ tră de a invita pe reprezentanţii Re­ au arătat, totodată, că şi în condi­ nu se ţină seama de ea. încetarea cursei înarmărilor şi înlă­ mai înapoieze în p atrie; el a respins
ţiile existenţei a două state germane turarea primejdiei unui război a- însă cu hotărîre această propunere
ma securităţii europene şi, în legă­ publicii Democrate Germane şi Re­ securitatea europeană poate fi asi­ Acestui scop îi corespunde şi pro­ tomic. josnică şi a cerut cu insistenţă per­
gurată. Dar pentru aceasta este ne­ punerea noastră ca Statele Unite misiunea de a părăsi vaporul. Această
tură cu aceasta, problema Germaniei. publicii Federale Germane. Acest lu­ cesar să se renunţe Ia planurile de
remilitarizare a Germaniei, fie că
Şi aceasta este de înţeles. Nu există cru nu-şi găăeşte nici o justificare. este vorba de acordurile de la Pa­
ris, fie de intenţii noi, ţintind de­
în prezent o problemă mai importan­ Discutarea problemei germane a parte, care cuprind nu numai Ger­ permisiune a fost obţinută numai în
tă decît problema întăririi păcii între fost condamnată Ia eşec chiar şi mania occidentală, ci şi cea răsări­
popoare şi a preîntîmpinării primej­ pentru singurul fapt că ea s-a des­ teană. Dezvoltarea relaţiilor economice — urma unor proteste energice din par­

diei unui nou război. Aceasta pri­ făşurat fără participarea germani­ Discuţiile au arătat de asemenea bază pentru întărirea legăturilor dintre popoare tea unui reprezentant al ambasadei
că rezolvarea problemei germane tre­ sovietice în Franţa. La sosirea lor la
veşte îndeosebi Europa unde în tre­ lor, fără participarea reprezentanţi­ buie să devină în primul rînd o ches­
cut au fost dezlănţuite în două rîn- lor atît din Germania occidentală tiune a germanilor înşişi şi că fără Este necesar să ne referim şi la va înfăptui în practică dezvoltarea Paris, în gara Saint Lazare, un grup
duri războaie mondiale. Tocmai de cit şi cea răsăriteană. participarea germanilor examinarea punctul 3 al ordinei de zi — proble­ contactelor cu ţările care năzuiesc de huligani a atacat delegaţia şi a
la aceasta au pornit şefii guvernelor problemei Germaniei, în genere nu ma dezvoltării contactelor între Est- încercat din nou să-l izoleze pe A. V.
celor patru puteri. După cum reiese Pe de altă parte, propunerile ce­ poate fi rodnică. şi Vest. Ia aceasta. Vlasov. Trebuie subliniat că aceşti
din textul Directivelor lor, în care lor trei puteri occidentale au fost în Sperăm că vom obţine rezultate huligani s-au dedat la acte de vio­
s-a stabilit legătura între cele două vădită contradicţie cu situaţia care Toate acestea arată că propunerea Delegaţia sovietică a prezentat lenţă faţă de conducătorul delegaţiei,
probleme menţionate, pe primul loc există în realitate în Germania şi Republicii Democrate Germane cu propuneri urmărind înlăturarea ba­ pozitive în această chestiune în con­ I. K. Koziulia, A. V. Vlasov şi faţă
a fost pusă totuşi problema securi­ cu interesele asigurării păcii şi se­ privire Ia crearea unui Consiliu pe rierelor dintre Est şi Vest, care îm­ formitate cu ţelurile generale ale de alţi membri ai delegaţiei. Este
tăţii europene. curităţii în Europa. întreaga Germanie, cuprinsă în me­ piedică dezvoltarea comerţului liber dezvoltării legăturilor internaţionale. semnificativ faptul că în momentul
sajul adresat de guvernul R. D. Ger­ şi a relaţiilor economice ce constituie sosirii trenului, în gara Saint Lazare
Este absolut firesc ca pentru po­ In prezent problema germană nu mane conferinţei noastre, este ar­ o bază reală pentru întărirea tuturor Acordăm o mare însemnătate re­ se afla deja un mare grup de ziarişti
poarele Europei, pe primul loc să poate fi rezolvată fără a ţine seama zătoare şi pe deplin justă. celorlalte legături dintre popoare. Ea a zultatelor conferinţei de la Geneva şi fotoreporteri ai ziarelor pariziene,
stea problema securităţii europene. de faptul că există două state ger­ prezentat de asemenea mai multe a şefilor guvernelor care a oglindit ceea ce dovedeşte că această provo­
Problema germană are însă faţă de mane cu orînduiri sociale diferite. Crearea Consiliului pe întreaga propuneri cu privire la dezvoltarea larga năzuinţă a popoarelor spre care a fost pregătită cu premeditare.
această problemă un caracter sub­ Nu trebuie să ne rupem de baza Germanie alcătuit din reprezentanţi contactelor în domeniul culturii, şti­ destindere în relaţiile internaţionale.
ordonat. Dacă va fi asigurată secu­ reală. Este absolut evident că încer­ ai parlamentelor celor două state inţei, presei, radioului, artei, sportu­ După această conferinţă Uniunea I. K. Koziulia şi A. V. Vlasov au
ritatea europeană, atunci implicit vor cările care urmăresc înghiţirea Ger­ germane nu va încălca interesele nici lui,. turismului etc. Sovietică a înfăptuit deja o serie de protestat cu hotărîre împotriva aces­
fi asigurate şi securitatea poporu­ maniei răsăritene de către Germa­ unuia dintre actualele state germane noi măsuri îndreptate spre micşora­ tei provocări, care este într-o vădită
lui german şi cele mai favorabile nia occidentală sînt irealizabile. Or, şi nu trebuie să afecteze rînduiehle Dar delegaţia sovietică nu a gă­ rea încordării internaţionale şi spre contradicţie cu repetatele declaraţii
condiţii pentru rezolvarea întregii propunerile celor trei puteri occiden­ sociale existente în Republica Demo­ sit sprijin din partea delegaţiilor întărirea încrederii între state, in ale guvernului francez că doreşte să
probleme germane, inclusiv restabili­ tale s-au redus la aceea ca Germa­ crată Germană sau în Republica Fe­ S.UA., Angliei şi Franţei, ale căror conformitate cu spiritul Genevei. dezvolte pe toate căile contactele în­
rea unităţii Germaniei. nia occidentală să înghită Germa­ derală Germană. Trebuie ca reprezen­ propuneri s-au îndepărtat de spiri­ tre Est şi Vest şi schimbul de dele-
nia răsăriteană cu ajutorul „planu­ tanţii Republicii Democrate Germane tul colaborării care a caracterizat Uniunea Sovietică va urma şi mai gaţii.
In decursul întregii conferinţe, de­ lui Eden“. Asemenea calcule n-au discuţiile privitoare la problema departe această cale împreună cu
legaţia U.R.S.S. s-a străduit să con­ nici un temei. şi Republicii Federale Germane să contactelor la conferinţa din iulie de cei cărora le sînt dragi interesele ?
vingă pe reprezentanţii Franţei, treacă, în sfîrşit, la discutarea comu­ Ia Geneva a şefilor guvernelor. păcii şi colaborării internaţionale.
Marii Britanii şi Statelor Unite ale Noi sîntem pentru refacerea uni­ nă a tuturor problemelor care frâ- La 17 noiembrie, A. S. Anikin, în­
Americii de necesitatea de a respec­ tăţii Germaniei pe baza unor alegeri mîntă poporul german. Trebuie să Delegaţia sovietică consideră că a Actuala conferinţă a miniştrilor sărcinatul cu afaceri ad-interim al
ta Directivele şefilor guvernelor cu libere pe întreaga Germanie. Dar noi înceapă o apropiere şi o colaborare existat o bază bună pentru a se că­ Afacerilor Externe s-a încheiat fără U. R. S. S. în Franţa, l-a vizitat pc
privire la asigurarea securităţii în nu putem sprijini planurile de remi- între R. D. Germană şi R. F. Germa­ dea de acord asupra acestei proble­ adoptarea vreunor hotărîri esenţiale. Massigli, secretarul general al Mi­
litarizare a unei părţi a Germaniei, nă. Fără aceasta, nu este posibilă me, dacă toţi participanţii la confe­ nisterului Afacerilor Externe al Fran­
Europa. pregătirea unificării Germaniei. Nu rinţă s-ar fi călăuzit de directivele şe­ Ea a arătat că fiecare pas înainte ţei, căruia i-a prezentat o declarare
oricare ar fi ea şi. cu atît mai puţin, trebuie să prezentăm lucrurile ca şi filor guvernelor şi ar fi respectat în micşorarea continuă a încordării verbală în care a protestat cu hotă­
In acest scop noi am prezentat a întregii Germanii, nici planurile de cum americanii, francezii, englezii principiul neamestecului în treburile internaţionale este însoţit de mari rîre împotriva acestor acţiuni provo­
proiectul principiilor fundamentale includere a ei în grupările militare interne ale altor state. Tocmai în greutăţi, de biruirea unor obstacole catoare şi a insistat asupra identifi­
ale tratatului general european de îndreptate împotriva U.R.S.S. şi a al­ sau ruşii ar fi mai interesaţi în so­ conformitate cu aceasta delegaţia şi stări de spirit care adesea trag cării şi pedepsirii imediate a persoa­
securitate colectivă în Europa. Noi tor state iubitoare de pace. luţionarea problemei germane decît sovietică şi-a prezentat propunerile. lucrurile nu înainte ci înapoi. Une­ nelor care s-au făcut vinovate de a-
am arătat că, calea creării de gru­ germanii înşişi. Rezolvarea proble­ ori şi astăzi am observat cîte ceva, ce ceste provocări.
pări militare, de felul blocului Nord- Ni s-a prezentat un plan de reuni' mei germane va fi urnită din loc Noi am considerat că în toate do­ nu corespunde de loc spiritului Ge­
abia ' atunci cînd germanii înşişi se nevei. Dar, acţionînd în acest fel, se
vor ocupa de această chestiune, iar poate ajunge la o situaţie apropiată
Uniunea Sovietică, Statele Unite ale
Atlantic şi al Uniunii Europei Oc­ ficare a Germaniei care ignorează Americii, Franţa şi Marea Britanie meniile menţionate se putea realiza o de izolare şi nu la îmbunătăţirea po- (
îi vor ajuta. Atunci vor fi create con­
cidentale, nu va duce la nimic bun. sarcina fundamentală — sarcina re- diţiile pentru unificarea Germaniei apropiere a punctelor de vedere în­ ziţiilor nroprii în rîndurile popoarelor
şi Germania unită va renaşte ca un
Asemenea acţiuni obligă şi alte state unificării Germaniei ca stat iubitor stat cu adevărat iubitor de pace şi tre cele patru delegaţii. Aceasta tre­ lumii. Totodată conferinţa a contri­
democrat.
europene să creeze grupările lor. de pace şi democrat. Ne-a fost pro­ buia, desigur, să se reflecte într-o ho- buit la atragerea atenţiei cercurilor
Discutarea problemei securităţii
Numai un sistem de securitate co­ pus un proiect potrivit căruia în­ europene şi Germaniei nu ne-a dus tărîre de comun acord, continuînd să largi asupra problemelor celor mai
încă la concluzii de comun acord.
lectivă, cuprinzînd toate statele eu­ săşi reunificarea Germaniei a fost se examineze celelalte probleme asu­ arzătoare ale timpului nostru, iar a-
Sperăm însă că discutarea ei va a-
ropene, indiferent de deosebirile In condiţionată de remilitarizarea între­ pra cărora nu s-a căzut de acord, ceasta nu poate să nu aibă efecte
vea urmări folositoare, că rezolva­
orînduirea lor socială şi de stat. poa­ gii Germanii şi aderarea ei la blocul dintre care multe ar fi putut fi dis­ pozitive.
rea acestor probleme nu va îi ter­ cutate în cadrul unor tratative bi­ Acum au devenit mai clare nu­ NEW YORK (Agerpres). — După
te să corespundă intereselor păcii şi nord-atlantic (N.A.T.O.) nu numai cum transmite agenţia United Press,
a Germaniei occidentale, ceea ce s-a giversată, că vom ajunge la conclu­ partite între ţările interesate. mai obstacolele, ci şi DosihiW
securităţii în Europa. făcut deja, ci şi a Germaniei răsă­
E>acă unele state occidentale nu ritene, lucru pe care Republica De­ zii şi hotărîri de comun acord. Cu toate acestea delegaţiile celor largi care există pentru rezolvarea la 16 noiembrie Israelul a adresat

sînt încă gata să creeze o organi­ mocrată Germană îl respinge cate­ trei puteri occidentale au continuat cu succes a unor probleme ca asi­ oficial Statelor Unite cererea de a-i
zaţie de securitate colectivă pentru goric. să insiste asupra unor propuneri ca­
întreaga Europă, s-ar putea începe re sînt în întregime de competenţa gurarea securităţii euronene, pro­ livra mari cantităţi de armament.
blema dezarmării. rezolvarea pro­

de la un pact de securitate pentru o Toate acestea s-au făcut, chipurile, statelor respective, fiind o chestiune blemei germane, lărgirea legăturilor MOSCOVA. La 16 noiembrie a so­
parte a Europei, inclusiv cele două în cadrul îndeplinirii directivelor şe­ sit, la invitaţia Academiei de Ştiinţe
state germane existente şi acele ţări filor guvernelor, deşi planuri şi pro­ internă ia lor şi oare, fireşte, nu puteau economice şi culturale între Est şr a U. R. S. S., o delegaţie de specia­
europene care sînt gata să intre încă iecte de acest gen. în problema g e r­ constitui obiectul examinării la a- Vest şi altele. Sîntem convinşi că lişti englezi în domeniul energiei a*
de pe acum în această organizaţie. mană sînt în totală contradicţie atît. actuala conferinţă va folos; dezvol­ tomice.
Directivele şefilor guvernelor conţin cu interesele securităţii europene, cîf ceastă conferinţă. tării colaborării internaţionale şi
o indicaţie directă şi în această pri­ şi cu interesele poporului german. Or, Noi considerăm totuşi că discu­ micşorării continue a încordării in­ LONDRA. La invitaţia preşedinte­
vinţă. Noi am prezentat şi alte pro­ în directivele şefilor guvernelor sc ternaţionale. lui Societăţii regale de ştiinţe, la 16
puneri în acelaşi scop. Totuşi un a- spune că soluţionarea problemei ger­ tarea problemei contactelor la actua­ noiembrie a sosit în Anglia o delega­
cord nu a fost realizat. mane şi reunificarea Germaniei tre­ la conferinţă va contribui la elabo­ Sublinierile şi subtitlurile din declaraţia ţie a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S.,
buie să fie înfăptuite „în conformi- rarea ulterioară a unor hotărîri de făcută de V. M. Molotov aparţin redacţiei. în frunte cu A. N. Nesmeianov, pre­
Din partea reprezentanţilor State­ comun acord. Guvernul sovietic
însă, neaşteptînd asemenea hotărîri,

Şedinţa din dimineaţa zilei de 16 noiembrie şedintele Academiei.

lor Unite ale Americii, Franţei şi Ce au arătat discuţiile în problema dezarmării GENEVA (Agerpres). — TASS Aceasta este absolut just. Nimeni BUENOS AIRES. Un detaşament
Marii Britanii s-a vădit o tendinţă La 16 noiembrie, ora 11,30, miniş­ nu obiectează că propunerea sovieti­ de trupe argentiniene a ocupat se­
care nu corespunde de loc cu hota- Conferinţa a acordat o atenţie con­ beşte de loc despre reducerea arma­ trii Afacerilor Externe s-au întrunit că poate fi formulată mai bine, mai diul Confederaţiei Generale a Muncii
rîrile şefilor guvernelor. S-a căutat siderabilă problemei dezarmării. A- mentelor. Se trece în general sub în cea de-a 16-a şedinţă pentru a precis şi mai complect în ceea ce pri­ din Argentina. Au fost operate ares­
să se obţină consimţămîntul nostru ceastă problemă afectează interesele tăcere necesitatea interzicerii armei examina propunerea delegaţiei so­ veşte oglindirea tuturor laturilor pro­ tări în rîndurile fruntaşilor sindicali
nu numai la remilitarizarea Germa­ vitale ale tuturor popoarelor. atomice, cu toate că Organizaţia vietice la primul1' punct al ordinei de blemei. Există bineînţeles şi dificul­ care sprijină greva generală, declan­
niei occidentale care se si desfă­ Naţiunilor Unite s-a pronunţat pen­ zi — securitatea europeană şi Ger­ tăţi tehnice, printre care şi lipsa şată în urmă cu două zile.
şoară după acordurile de la Paris, Popoarele din lumea întreagă nu tru aceasta încă în anul 1946. mania — prezentată în şedinţa din de timp, pentru a cădea de acord
ci şi la remilitarizarea Germanici doresc poate nimic atît de mult ca după-amiaza zilei de 15 noiembrie. asupra modificărilor corespunzătoare. LONDRA. Postul de radio Londra
răsăritene şi la includerea întregii încetarea cursei înarmărilor. De ase­ In ultimul timp guvernul S.U.A., Totuşi este puţin probabil să se poa­ anunţă că la 17 noiembrie, primul
Germanii în grupările militare ale menea, nu se poate nega că din iar apoi guvernele Marii Britanii şi Primul care a luat cuvîntul în tă justifica refuzul prin dificultăţi ministru al Iranului, Hosein Ala, a
puterilor occidentale. partea unor state ca Statele Unite Franţei au păşit pe calea revizuirii problema aflată în discuţie a fost J. tehnice de a se realiza un acord în fost rănit cu un foc de revolver în­
ale Americii, Uniunea Sovietică, Ma­ poziţiilor pe care s-au situat înainte Dulles. Intre altele, el a arătat că aceste probleme. tr-o moschee. Atentatorul a fost a-
S-a propus ca toate acestea să se rea Britanie şi Franţa sînt aştepta­ in problema reducerii armamentelor ar fi greu, poate chiar imposibil ca, restat, iar autorităţile au început an­
facă pe calea unor alegeri corespun­ te măsuri reale în vederea preîntîm­ şi interzicerii armei atomice. Ele re­ în timpul scurt de care mai dispun Referindu-se la declaraţia lui A. cheta.
zătoare pe întreaga Germanie potri­ pinării unui război atomic.. A rămîne fuză examinarea măsurilor în vede­ miniştrii, să se cadă de acord asu­ Pinay, V. M. Molotov a spus : Dl.
vit aşa-numitului „plan Eden“. O surd la glasul popoarelor înseamnă a pra formulării exacte a punctelor în Pinay ar putea fi înţeles în sensul că TEL AVIV. Parlamentul Israelului
asemenea propunere n-a putut să nu îndreptăţi încrederea oamenilor rea dezarmării. n-am căzut încă de acord asupra ţe­ a aprobat declaraţia făcută de pri­
găsească sprijin din partea tuturor iubitori de pace din întreaga lume. Mai mult, puterile occidentale s-au legătură cu care, după cum se spune lurilor generale. Mi se pare însă că mul ministru Ben Gurion, în care a
participanţilor la conferinţă. în propunerea sovietică, coincid în- el a uitat directivele şefilor guverne­ refuzat intervenţia Angliei în regle­
In directivele şefilor guvernelor în situat la conferinţă pe o poziţie care tr-adevăr într-o măsură oarecare po­ lor adoptate la conferinţa de la Ge­ mentarea conflictului Israelo-egip-
Rezolvarea problemei germane, problema dezarmării a fost exprima­ se află în contradicţie directă cu di­ ziţiile. In legătură cu aceasta J. Du­ neva din luna iulie. Aceste directive tean.
unificarea Germaniei este legată de tă năzuinţa spre înlăturarea primej­ rectivele şefilor guvernelor. In ciuda lles a arătat că este suficient ca lu­ oglindesc ţelurile generale asupra că­
calea pe care trebuie s-o urmeze diei unui război şi spre micşorarea acestor directive clare, ele au încer­ crurile să se limiteze la procesele rora au căzut de acord guvernele PRAGA. Poporul cehoslovac con­
dezvoltarea Germaniei u n ite : calea poverii înarmărilor. In conformitate cat să prezinte aici lucrurile ca şi verbale ale şedinţelor. noastre... Vom ţine, bineînţeles, sea­ damnă recenta acţiune criminală spri­
transformării ei într-un stat milita­ cu aceasta, miniştrii Afacerilor Ex­ cum în prezent nu ar fi posibilă în­ ma de faptul că dl. Pinay nu consi­ jinită de organizaţia americană „Cru­
rist inclus totodată în grupările mi­ terne au fost însărcinaţi să exami­ făptuirea unui program general de Apoi A. Pinay a făcut o scurtă de­ deră oportun să se cadă de acord în ciada pentru libertate", — lansarea
litare ale unor puteri, sau calea dez­ neze activitatea desfăşurată de Co­ dezarmare şi au propus să ne limi­ claraţie. de baloane asupra teritoriului Ceho­
voltării ei ca stat iubitor de pace şi misia pentru dezarmare, să ţină sea­ tăm la instituirea controlului şi in­ problema securităţii, deşi există o slovaciei, acţiune care ameninţă se­
democratic, care să nu participe la ma de părerile şi propunerile for­ specţiei fără luarea vreunei măsuri H. Mac Millan s-a limitat la a de­
vreun bloc njilitar şi care să cola­ mulate la conferinţa şefilor guver­ în vederea reducerii armamentelor. clara că nu poate adăuga nimic Ia înţelegere corespunzătoare între cele curitatea şi viaţa cetăţenilor ceho­
boreze cu alte state Ia consolidarea nelor şi să discute dacă nu ar fi po­ Acest fel de a aborda problema de­ declaraţiile d-lor -Dulles şi. Pinay. slovaci. Numeroase persoane, printre
păcii. Cine ocoleşte răspunsul Ia a- sibil să se manifeste o nouă iniţia­ zarmării nu poate da rezultate po­ patru state ale noastre realizată la care copii, au fost răniţi în momen­
ceastă întrebare acela frînează re­ tivă utilă în domeniul dezarmării. V. M. Molotov a declarat că dele­ tul găsirii acestor baloane lansate
zolvarea problemeî germane. Nu putem însă să ne lăudăm cu zitive. conferinţa de la Geneva. de postul de radio „Europa liberă“.
rezultatele obţinute. Poziţia Uniunii Sovietice este gaţia sovietică nu consideră necesai Aşa, de exemplu, la Praga Jinonicc,
Trebuie să ne exprimăm regretul să vorbească pe larg despre .docu­ Avînd în vedere toate acestea, a un balon pe jumătate gol a explodat!
că la conferinţa noastră n-am reuşit Este suficient să cunoaştem pro­ clară şi consecventa. Noi pornim de mentul prezentat conferinţei spre în locuinţa lui Antonin Filipek, ră­
să realizăm atitudinea cuvenită faţă punerea prezentată în comun de la faptul că principala sarcină în examinare. spus V. M. Molotov în încheiere, de­
de problema germană. Deşi despre Statele Unite ale Americii, Marea domeniul dezarmării este realizarea nind 10 persoane, Jan Karl, contro­
Germania reprezentanţii puterilor oc­ Britanie şi Franţa în această pro­ unor măsuri practice îndreptate spre Dl. Dulles, a declarat V. M. Molo­ legaţia sovietică îşi exprimă regre­
cidentale au vorbit mult şi însufleţit, blemă. In această propunere nu se încetarea cursei înarmărilor, salvarea tov, a spus că în acest document se lor pe linia ferată Pisek-Putin, a fost
totuşi ei nici n-au acceptat să ascul­ arată nici un cuvînt despre înceta­ popoarelor de primejdia unui război menţionează atît punctele din pozi­ tul că n-am reuşit să realizăm un de asemenea grav rănit în momentul
te pe reprezentanţii poporului ger- rea cursei înarmărilor. Nu se vor- cînd desprindea un balon care se a-
atomic. ţiile celor patru puteri care coincid, acord în problemele expuse în pro­ găţase de trenul în care se afla el.
Aceasta nu se poate obţine decît
cît şi problemele importante asupra punerea delegaţiei sovietice şi ia no­
prin traducerea consecventă în viaţă
cărora părerile se deosebesc. tă de declaraţiile care au fost făcute

aici în această problemă.

"S Redacţia $ Adm, ziarului str. 6 Martie, nr, 9 Telefon; 188 189. Taxa plâtlţâ In numerar cont. agrobâril Direcţiunii Generale S.JJ.R . nr. 286.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul intrepr, Poligrafică de Stat DEVA.