Page 25 - 1955-11

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIT’ VA I N ACEST NUMĂR:

malsocialismului — Toate torţele pentru terminarea riri arheologice în regiunea noas­ vrate în termen (pag. 3-a)'
grabnică !a colectărilor (pag. 2-a) tră (pag. 2-a)
Tribuna agitatorului— Biroul, organi­ loan Codrea — Să îmbunătăţim mun­
E. Sim on: Nepăsare faţă de realiza­ zaţiei de bază instruieşte agitatorii
REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA SI .AL SFATULUI POPULAR REGIONAL rea planului de achiziţii (pag. 2-a) ca de evidenţă şi statistică în uni­
(pag. 3-a) tăţile social economice din regiune
— Măsuri pentru refacerea şi dezvol­ — Raid — Materiile prime, materia­
tarea sectorului viticol (pag. 2-a) (pag. 3-a)
lele şi' produsele finite, trebuie li­
Octavian Floca: Importante descope­ Tomuş lo sif: Voinţa de pace a popoa­

jAnul VII. nr. 533 relor va triumfa (pag. 4-a)

Joi 24 noiembrie 1955 4 pagini 20 bani

Mal multă preocupare _ _ _ _ _ _ _ Gurimăn .Ştefan,

Din deşeuri - Peter Maria, Tu-

fafă de achlzifli I i b„»»,i de ia,g a % ,sr;r ,T 's,Bii:
consum ţii, muncitori la fa­
brica de hîrtie
In cadrul schimbului de mărfuri giune, este aceea că achizitorii sgeva- „1 Mai“ din Petreşti, au răspuns cu
dintre oraş şi sat, achiziţiile de pro­ coopurilor nu au fost instruiţi pentru drag chemării la întrecere în cinstea
duse agricole au un mare rol. Cu cît a şti cum să muncească pe teren, nu Congresului partidului. Ei s-au an­ In cinstea Congresului partidului
volumul produselor achiziţionate de
către cooperativele săteşti este mai au fost îndrumaţi şi controlaţi în mun­ gajat, împreună cu întreg colectivul Cu planul anual îndeplinit Din activitatea p io n ie rilo r de la Poiana
mare, cu atît sînt mai mari şi posi­ că. Cînd pleacă pe teren sînt instruiţi ???
bilităţile de aprovizionare a oameni­ formal şi nu primesc sarcini precise, secţiei de valorificare a deşeurilor, să Antrenaţi în întrecerea socia­ rea sarcinilor pe această ramu­
lor muncii de la oraşe cu produse a- iar cînd se întorc nu sînt traşi ia răs­ listă în cinstea celui de al II-Iea ră. EXPOZIŢIA ŞCOLII Prin aceasta, pionierii şi-au
gro-alimentare. Prin urmare, problema pundere pe bază de cifre pentru a se producă peste sarcinile ce le au, încă Congres al partidului, membrii adus contribuţia lor la extinde­
achiziţiilor este o problemă de stat, o vedea concret efectul muncii lor de­ 12 tone caiete, bloc-notesuri şi altele, cooperativelor meşteşugăreşti Planul prestărilor de servicii De curind, cercul de naturale rea metodelor înaintate în culti­
problemă care trebuie privită cu toată puse în perioada în oare au stat pe pînă la 23 decembrie. Dar strădania din regiunea noastră, au reuşit neindustriale a fost de asemenea al Şcolii elementare mixte de 7 varea legumelor şi fructelor in
răspunderea de către organele de par­ teren. lor a fost mai mare şi încă la data să dea viaţă cifrei de plan pe realizat în întregime. Faţă de ani din Poiana, condus de tova­ comuna Poiana.
tid, cooperaţie şi de stat. de 15 noiembrie, au realizat mai mult anul 1955. La data de 10 no­ perioada corespunzătoare a anu­ răşa profesoară Georgescu Cor­
La o serie de cooperative gestio­ decît angajamentul luat. Au produs, iembrie, planul de producţie nelia, a luat iniţiativa organiză­ O EXCURSIE CU FOLOS
Avem în regiune cooperative oare narii sînt lăsaţi să facă de unul sin­ cu mai bine de o lună de zile înainte industrial la valoarea producţiei lui precedent, valoarea prestări­ rii unei expoziţii de legume şi
gur, atît munca de desfacere, munoa globale, a fost realizat în pro­ fructe cultivate in raza comunei, In ziua de 12 noiembrie, ele­
au folosit diferite metode bune de organizatorică, cît şi cea de achiziţii. de termen, 12,4 tone de diferite rechi­ porţie de 100,37 la sută. lor de servicii a crescut cu precum şi cele experimentate de vii aceleiaşi şcoli însoţiţi de di-
muncă cu scopul de a convinge ţăra­ Consiliile săteşti şi activele pe cir­ zite, iar pînă la Congres vor mai pro­ elevii şcolii in urma învăţămin­ riginţii claselor şl instructorii
cumscripţii nu sînt activizate şi an­ duce încă mii de kilograme de alte O contribuţie deosebită în rea­ 1.200.000 lei. telor primite la orele de ştiinţe­ detaşamentelor de pionieri, au
nii1muncitori să valorifice surplusul bunuri, prin valorificarea deşeurilor. lizarea acestui succes au adus-o le naturii. plecat într-o excursie in păduri­
cooperativele „Unirea“ Sebeş, le din apropiere, avînd un scop
de produse piin cooperaţie. Printre a- trenate de către conducerile coopera­ şi „Partizanul“ Petroşani, care In această ramură şi-au adus Cît de mult s-au bucurat pio­ folositor.
incă de la data de 5 noiembrie nierii şi şcolarii la deschiderea
oestea pot fi arătate cooperativele din tivelor pentru a sprijini gestionarii în Avîntaţi în în­ şi-au realizat întreaga sarcină aportul In mod deosebit, coope­ expoziţiei şi mai ales cînd au Ce făceau oare, Împrăştiaţi în
Dobra, Geoagiu, Călan, Teiuş şi alte­ munca de achiziţii. Sînt în acelaşi timp de plan pe anul 1955. Şi alte văzut interesul pe care-1 trezeşte toată pădurea ? Trebuia să - fii
le. Există mulţi gestionari de coope- şi gestionari oare se ocupă numai de Am realizat trecere în cin­ cooperative c a : „Moţul“ Baia rativele: „Drum nou“ Hunedoa­ vizitatorilor I acolo ca să vezi intr-un loc, pe
perative fruntaşi în această muncă munca de desfacere a produselor in­ stea celui de al II- de Criş, „Crişan" Brad, „Mun­ unde copiii treceau rînd pe rînd,
cum sînt de pildă, tovarăşii Crăciu- dustriale socotind achiziţiile oa ceva planul înainte lea Congres al par­ citorul" Sebeş, şi-au adus contri­ ra, „Sprijinul minier" Lupeni, Se pot vedea aci diferite soiuri cum creştea o grămadă mare de
nescu Ştefan din Livadia, Mozeş ce nu le aparţine. buţia lor preţioasă în îndeplini­ de legume şi fructe de toată ...ghindă. După numai 4 ore, se
Francisc din Teiuş, Grosu Gligor din de termen tidului, colectivul „Sprijinul minier“ Petroşani şi frumuseţea. Un pionier a adus strînseseră peste 1.200 kg. Cele
Căstău şi alţii, care ştiu să se apro­ In activitatea unor cooperative se un măr care cîntăreşte 640 gr., mai multe le-au strîns clasa
constată tendinţa de a realiza planul nostru a depus „Progresul" Deva. alţii au expus alte legume şi Vl-a A. şl pionierii Suciu Cor­
pie de oameni, ştiu să le vorbească, de achiziţii numai global, valoric, ocu- fructe. Pioniera Ban Cornelia, a nelia, Branga L., Alupulul Horea
le cunosc gusturile şi dorinţele, se pîndu-să mai mult de sortimente oare toată strădania, pentru îndeplinirea Realizarea planului anual îna­ cultivat cartofi în cuiburi aşe­ etc.
ocupă de nevoile lor, cîştigîndu-le ast­ se realizează uşor c a : fîn, fructe, zate în pătrat şi i-a îngrijit du­
fel simpatia şi încrederea. Pentru a- fier vechi, neglijînd însă îndeplinirea sarcinilor anuale de plan la aprovi­ inte de termen constituie pen­ pă regulile agrotehnice învăţate, După ce ghinda a fost preda­
scoţînd roade foarte frumoase de tă Ocolului silvic, pionierii s-au
ceşti gestionari realizarea planului de planului ia principalele produse cum zionare şi desfacere. Şi astfel, acum, tru toate cooperativele meşteşu­ pe lotul său experimental. Ea a angajat ca pină Ia 1 decembrie
achiziţii pe sortimente nu constituie ar .fi .: grîu, porumb, cartofi, ceapă, adus la expoziţie cartofi care să mai strîngă încă 600 kg.
o problemă de nerezolvat. Ei reuşesc etc. avem satisfacţia de a raporta îndepli­ găreşti din regiunea noastră un ating greutatea de peste 700 gr.
să realizeze şi chiar să depăşească iar ceapă in greutate de 380 gr. DOBROTA MARIA
Acestea sînt doar cîteva din lipsuri­ nirea planului încă la 31 octombrie, în imbold in obţinerea de noi suc­ bucata. corespondentă
planul de achiziţii la toate produsele le care au frînat realizarea planului
în fiecare trimestru. de achiziţii pe feluri de produse la proporţie de 104% şi odată cu aceas­ cese în cinstea Congresului par­

Anul acesta, există condiţii ca toa­ multe cooperative din regiune. Orga­ ta, îndeplinirea sarcinilor ce ne re­ tidului. MOISIUC PETRU
nele cooperaţiei au datoria să lupte
te cooperativele să îndeplinească pla­ veneau din planul cincinal, reuşind NELEGA SIMION
nul de achiziţii pe feluri de produse. pentru a le pune capăt cît mai de­
Cu toate acestea, la o serie de coope­ grabă. Ele au sarcina să organizeze să sporim productivitatea muncii pe
rative din raioanele Sebeş, Alba, Ilia, consfătuiri şi schimburi de experien­
Orăştie, — raioane mari producătoa­ ţe între cooperative pentru a genera­ cap de muncitor cu 13,8%.
liza metodele bune folosite de une­
re de cereale — achiziţiile sînt mult In realizarea acestor succese este Dau viaţă angajamentelor

demn dş remarcat aportul preţios

adus de către şefii de depozite, Er- Şi în prima jumătate a lunii no­ ceastă perioadă, 600 tone de căr­
iembrie, colectivul minei Ani- bune peste plan. Acestea se a-
nest Bela şi Solomon Avram, care noasa a înscris succese deose­ daugă la cele 8021 tone de căr­
bite în extracţia cărbunelui. In bune, pe care minerii lui Nistor
împreună cu colectivele lor, nu şi-au fruntea tuturor sectoarelor se si­ Petru le-au extras peste plan,
tuează colectivul sectorului I, în cursul acestui an. In abata­
precupeţit eforturile, în special în tim­ care a trimis industriei noastre
socialiste cu 20 Ia sută mai mult jul nr. 9, minerii conduşi de
pul aprovizionării de iarnă, pentru a cărbune decît prevedeau sarci­ comunistul Bodo Francisc extrag
nile de plan în cele 15 zile. cărbune pentru ultimele zile ale
asigura însilozările şi aproviziona­ lunii februarie din anul 1958.
Brigăzile ce aplică metoda Cele 350 tone de cărbune, ex­
rămase în urmă. în special la porumb, le unităţi fruntaşe în munca de achi­ rea populaţiei şi cantinelor. graficului ciclic au reuşit să în­ La fabrica de tricotaje „Teba“
cartofi, ceapă, floarea-soarelui, grîu, ziţii. O condiţie însemnată în vedefea Asemenea lor, o contribuţie pre­ registreze cele mai însemnate trase peste plan în prima jumă­
etc. realizării planului de achiziţii este a- ţioasă la îndeplinirea planului de des­ rezultate. In abatajul in care tate a lunii curenle, au făcut ca Aplicarea metodelor avansate lînă din care s-a produs in plus
muncesc minerii conduşi de Nis- de muncă, constituie o preocu­ peste 1.000 bucăţi tricotaje.
Această rămînere în urmă îşi găseş­ provizionarea magazinelor cu mărfu­ facere au adus-o şi numeroşi gestio­ ţor Petru, au fost extrase în a- angajamentul luat în cinstea pare de seamă pentru colectivul
nari ca : Lepădatu Atanasie, Balog Congresului să fie deja Îndepli­ fabricii de tricotaje „Teba“ din Preluarea maşinei din mers —
te explicaţia în slaba preocupare a rile cerute de ţăranii muncitori. nit. Sebeş. Şi rezultatele oglindesc metoda Antoninei Jandarova, —
din plin cîte roade dă experien­ este şi ea aplicată la secţia cq-
conducerii cooperativelor faţă de pro­ Cooperativele nu sînt numai sim­ Ana, distinşi cu insigna de „Fruntaş LUCIA LICIU ţa înaintată in muncă. Iată doar tton. Prin aplicarea acestei me­
blema achiziţiilor. Activiştii din coo­ ple prăvălii. Cooperaţia este o organi­ în comerţul de stat“, Damian Jana, cîteva exemple: tode, muncitorii Cătălină Aurel,
peraţie s-au împăcat cu gîndul că nu zaţie la,rgă de masă căreia îi revine Wuenic Maria şi alţii, care s-au stră­ Sprinjean Cornel şi alţii, au reu­
mai e nevoie de muncă de lămurire, rolul de a se ocupa de eduoarea ţăra­ duit să-şi aprovizioneze din belşug La secţia tricotat mătase, me­ şit să ridice productivjtatea mun­
că achiziţiile vor decurge de la sine. nilor muncitori în spiritul gospodă­ magazinele pe care le conduc, să ex­ toda Ciutchih — de calitate — cii cu peste 5 .la.. sută ..faţă de
Această linie greşită a fost"imprimată, riei, socialiste, de ă-i atrage în jurul pună mărfurile cît mai frumos. este aplicată de toate brigăzile. cea planificată
de înşăşi unii activişti ai uniunii regio­ ei mai' îhtîi ca consumatori, iar apoi Şi ca urmare, calitatea produse­
CIOARA ŞTEFAN lor a crescut cu peste 5 la sută Preţiosul ajutor al metodelor
nale, oare privind cu superficialitate ca producători. Adunările generale tre­ director O.C.L.-Au-ozar, Petroşani faţă de cea realizată pînă ia a- înaintate de lucru ale oamenilor
problema achiziţiilor nu au orientat plicarea metodei. In lunile ur­ sovietici şi hărnicia muncitori­
uniunile raionale pentru a organiza buie ţinute regulat şi la un înalt ni­ -----------* * * ------------- mătoare, graficul calităţii, a ur­ lor fabricii în lupta pentru pro­
cu răspundere munca de achiziţii în vel. In oadrul acestor adunări este bi­ cat mereu, reuşindu-se ca în lu­ ducerea cît mal multor bunuri
ne să" şe prelucreze sarcinile ce de­ 565 ha arături In această pe­ Realizări de la Petrila na septembrie şi octombrie pla­ de larg consum şl de mal bună
vederea realizării planului la toate curg din planul de achiziţii şi să se rioadă, pe ţăranii nul de calitate să fie depăşit cu calitate, au făcut ca la data de
produsele. Activiştii oare s-au depla­ adinei muncitori din co­ In prima jumătate a lunii realizarea acestui succes, l-au 8 Ia sută, iar faţă de realizările 15 noiembrie colectivul de aci să
ceară sprijinul cooperatorilor pentru muna Buruiene, îi curente, minerii de la Petrila au adus brigăzile ciclice. Astfel, anterioare cu 13 Ia sută. obţină o nouă victorie închina­
sat de la regiune la raioane, nu au realizarea lui. Trebuie arătat însă că de toamnă preocupă în mod înscris noi victorii. Bilanţul fă­ brigada condusă de minerul tă celui de al II-Iea Congres al
avut sarcini precise, au muncit în ge­ deosebit arăturile cut Ia data de 15 noiembrie, a- fruntaş Cenuşă Cornel de Ia Sînt demne de remarcat suc: partidului: planul pe anul 1955
neral şl la întîmplare, ceea ce a .făcut 'multe cooperative din regiune nu-şi ~ rată că sarcina de plan pe a- sectorul III, care lucrează în cesele obţinute de brigăzile con­ a fost îndeplinit în proporţie de
exercită pe deplin rolul lor de educa­ ceastă perioadă a fost depăşită contul anului 1957, a dat, în in­ duse de Binder Ecaterîna, Cleta 100,13 la sută.
ca şi instructorii care pleacă-de la ra­ tor al maselor din cauză că nu sînt a- adînci, care sînt făcute pe mari cu 14,1 Ia sută. Fruntaş în în­ tervalul 1-15 noiembrie, 258 tone Andrei, care şi-au depăşit pla­
ioane la comune să muncească la fel. jutate de către uniunile raionale în a- suprafeţe. Ei ştiu că arăturile trecerea socialistă pe sectoare, cărbune peste plan, iar din a- nul de calitate admis, cu 16-22 Este demnă de remarcat mun­
De aceste lipsuri se face vinovat ceastă direcţie. Tovarăşul Preda Con­ adinei executate din toamnă pentru este colectivul sectorului III ca­ batajul-cameră unde lucrează la sută. ca depusă de fruntaşii fabricii
în primul rînd tovarăşul Irimie Şte­ stantin, preşedintele U.R.C.C. Sebeş, însămînţările de primăvară, contribu­ re a obţinut o depăşire de plan Marian loan IX cu ortacii săi, printre care se num ără: Boto-
fan vicepreşedinte cu valorificările la şi tov. Stoica Nicolae preşedintele ie la mărirea producţiei la hectar. de 44,5 Ia sută, urmat de sec­ a ieşit la lumină. 323 tone căr­ Stricta evidenţă a deşeurilor şi roagă Maria, Dorobanţu Elena,
torul IV, care şi-a întrecut sar­ bune peste sarcina de producţie. valorificarea lor imediată, a fă­ Hening Ecaterîna, Todor Maria,
uniunea regională a cooperativelor U.R.C.C. Brad, neglijează complect De aceea, în momentul de faţă, în cinile cu 14,7 Ia sută. cut ca numai în trimestrul IN lancu Victoria, Răhovean Elena,
MARIA MORARU al acestui an, muncitorii de aci Lenghel Maria, Vlad Ecaterîna
de consum. Tovarăşul Irimie a neglijat această sarcină, se preocupă slab de comuna Buruiene s-au executat ară­ Cel mal însemnat aport la corespondentă să economisească o cantitate de şl alţii.

controlul şi îndrumarea concretă a problema ridicării cooperativelor să­ turi adinei pe o suprafaţă de 565 ha.

uniunilor raionale. Aparatul cu care teşti la înălţimea rolului ce-1 au, sînt In această muncă, fruntaşi sînt, ţă­
munceşte, nu a fost controlat pe te­ lipsiţi de operativitate, se lasă depă­ ranii muncitori Bodea Eftimie, Ha­
feri şi tras Ta răspundere pentru lipsu­ şiţi de evenimente. Aceşti tovarăşi tre­ ţeg Dionisie, Gros Ilisie, Mateş Si-
buie să înţeleagă că asemenea lipsuri mion şi alţii.
rile de care a dat dovadă.
Superficialitatea de oare au dat do­ nu pot fi admise în activitatea unor
conducători.
vadă în muncă organele de teren ale Din iniţiativa co­ ?
uniunii regionale s-a răsfrînt asupra In vederea impulsionării achiziţiilor,
conducerilor cooperativelor săteşti le Miting mitetului raional treţurilor. Se clădesc în şire paie de
activităţii uniunilor raionale şi mai revine sarcina de a defalca sarcinile de luptă pentru pa­
ales a organelor de teren ale aces­ de plan pe fiecare membru din consi­ ovăz; se coseşte pentru siloz otava de
tora. Astfel se explică faptul că .mulţi liu. Fiecare membru al consiliului pentru pace ce, pentru popu-
trebuie să răspundă de o filială, iar trifoi care se aşează în tranşee îm­
instructori muncesc fără răspundere. deoadal să informeze consiliul de con­ _____________ larizarea actuale­
ducere asupra felului în care se mun­ preună cu paiele tocate. S-au făcut
Tovarăşul Drăghici, instructor al ceşte la filiala respectivă în vederea lor evenimente in­
U.R.C.C. Alba de pildă, s-a deplasat mari rezerve de cereale pentru furaj.
luna trecută în Galda de Jos. Ajuns realizării planului de achiziţii. ternaţionale, de curlnd a avut loc în La fermele colhozului „Avangard“
¦aici, nu s-a preocupat pentru a cu­ Comitetele executive ale sfaturilor Există de pe acum posibilitatea ca pe
sala cinematografului „V. Roaită“ din
noaşte situaţia achiziţiilor sub toate populare comunale, au datoria să asi­ baza rezervei existente de nutreţuri
aspectele. Nu a dat o îndrumare con­ gure cooperativelor mijloace de tran­ Orăştie un miting pentru pace. Cu de A: ROMANOV
cretă cooperativei'pentru a putea or­ slnt muiaţi acolo, se dospesc, cartofii să se stabilească raţia zilnică de hra­
ganiza temeinic munca de achiziţii. A această ocazie, şi-au manifestat do­
preşedintele colhozului şi rădăcinoasele se trimit, printr-un nă pentru o vacă mulgătoare, această

rinţa de a cunoaşte tot mai mult eve­ In planul de perspectivă a colho­ transportor, in cazanul pentru opărit raţie constind din 25 de kg. de nu­

nimentele internaţionale, oameni ai zului „Avangard" din raionul Osta- nutreţul. De aici. nutreţul gata pre­ treţ însilozat, 8 kg. de fin de trifoi şi

muncii de diferite profesiuni şi naţio şev, regiunea Moscova, s-a acordat parat este încărcat in vagonetul fu- 4 kg de nutreţ concentrat.

stat două ore fără nici' un rost şi a sport în vederea aprovizionării lor în nalităţi. o deosebită atenţie ridicării nivelului nicularului, care leagă secţia de nu­ In colhoz se duce o muncă intensă
plecat înapoi. Acelaşi „ajutor“ .l-a permanenţă, cu sare, petrol, produse Mitingul a fost deschis de tov. Clej muncii in toate ramurile producţiei treţuri de adăposturile, pentru ani­ pentru a se crea o cireadă de vaci
Emilian, secretarul Comitetului colhoznice, mai ales in domeniul male.
orimit şi cooperativa din Bărăbanţ de alimentare, ţesături, etc. de rasă de mare productivitate,
creşterii animalelor.
la instructorul uniunii raionale, tova­ Sarcini însemnate le revin şi cămi­ raional U.T.M. Orăştie, care apoi a Pregătirile de iarnă au început din încă din anul viitor, fermele col­

răşul Bulgaria. nelor culturale. Ele au datoria de a dat cuvînţul tov. Dărvărescu loan. In primul rînd a fost necesar să timp in colhoz. încă de cu vară s-au hozului „Avangard"; vor avea cel
fie cît mai repede strămutate anima- depozitat 750 de tone de nutreţ, s-au puţin 250 de vaci din rasa „Osţfri-
: In raionul Hunedoara, cei patru re­ sprijini munca de achiziţii prin ţinerea Acesta a prezentat în faţa celor adu­
ferenţi tehnici cu valorificările ai de conferinţe pe această temă. naţi un amplu comentariu asupra lele din adăposturile vechi, grajduri strîns mai mult de 700 de tone de tri- ză", iar pină In anul 1960 numărul

U.R.C.C., trebuiau să facă 100 zile de Organizaţiile de bază au obligaţia celor m ai' importante probleme de de vaci, cocini şi dotate cu echipa­ foi şi de fîn. In prezent, brigă­ vacilor de rasă în cireada de vaci

deplasare oe teren în cursul lunii oc­ dera antrena toate organizaţiile de pe arena internaţională în care a in­ ment modern, staule pentru viţei. La zile de dmp continuă strîngerea nu­ mulgătoare va fi dublat.

tombrie. Ei au făcut însă numai 14 masă, (U.T.M., sindicatele mixte, co­ sistat asupra întăririi „spiritului Ge­ fermă au început mari lucrări de Venituri de 14 milioane ruble
misiile de femei, etc.) în munca de construcţii. Numai în ultimii doi ani
zile şi acestea mai mult formal. Este popularizare a importanţei achiziţii­ nevei“.
limpede că în urma unei astfel de In încheierea mitingului, cei pre­ colhozul a investit în construcţii ca­ fB H Ptsnni
„preocupări“ nu pot fi aşteptate nici lor. Ele au de asemenea sarcina de a pitale peste un milion de ruble.
rezultate. ¦ activa şi .ajuta consiliile săteşti ale zenţi si-au manifestat dorinţa lor sin­
cooperaţiei. Membrii consiliilor săteşti ceră de a contribui la întărirea cau­ A început construcţia unui orăşel ::--î %
Un fapt. care dovedeşte cu cîtă su­ zootehnic special, deoarece fermele 1n
perficialitate şi lipsă de răspundere trebuie să formeze în jurul lor active zei păcii şi a fericirii întregii ome­ fiind aşezate la un loc. va fi mai
este privită problema achiziţiilor de u- de cetăţeni pe circumscripţii pentru ca
nele organe cooneratiste. este si a- niri. uşor să se aprovizioneze animalele •ÎŞ:-
astfel munca pentru realizarea planu­ IORDACHE ION
cela din comuna Berthelot raionul Ha­ lui de achiziţii să poată lua propor-, corespondent cu nutreţuri şi cu apă. să se mecani-

ţeg, unde gestionarii cooperativei nici ţii de masă. ' zeze procesele care necesită un mare
Numai organizînd bine munca, nu­
n-au primit măcar sarcini de plan. volum de muncă.
mai luptînd împotriva lipsurilor cu
O lipsă caracteristică mai multor u- perseverenţă, putem asigura realiza­ Acum cîteva zile, In august anul acesta, a fost dată ¦ îi• .
rea integrală a planului de achiziţii. în exploatare prima parte a secţiei
niuni raionale ale cooperaţiei din re- Şedinţă inter- reprezentanţii cul­
telor religioase din mecanizate de nutreţuri. S-a căutat
confesională regiunea noastră
să se creeze bucătărie de nutreţ care

închinată păcii s-au întrunit într-6 să aibă timp să prepare nutreţul ne­ ¦
cesar pentru o cireada alcătuită din
C O M U N IC A T şedinţă intercon- 400-500 de vaci mulgătoare, pentru H; lit
fesională care a avut drept scop popu­ 600 de porci, un mare număr de vi­

La propunerea Comitetului Cent ral a l .Partidului Muncitoresc Rom.în larizarea luptei pentru pace. a tu­ ţei, oi, păsări.
şi a Consiliului de Miniştri, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republi­ turor forţelor păcii din lumea întrea­
gă. Clădirea secţiei de nutreţuri se
cii Populare Romîne a decretat:
In cadrul acestei şedinţe, preotul compune. din două încăperi: subsol
1. Reducerea duratei serviciului militar activ de la 3 ani la 2 ani pen­
tru militarii în termen din forţele armate, trupele M.A.I. şi unităţile de 'ortodox Domnariu a ţinut eteratul şi etajul principal. Subsolul este des­

construcţii.' cu ' tema : ' „Popoarele luptă pentru tinat depozitării cartofHor şi rădăci-

Se exceptează militarii din forţele aeriene militare, trupele apărării pace“, unde după ce a trecut în re­ maselor furajere. El este legat prin­

antiaeriene a ţării şi trupele de grăniceri, pentru care durata serviciului vistă succesele obţinute de partizanii tr-un transportor de încăperea prind- “ .... """" .........

păcii din lumea întreagă, a insistat pală. Este suficient să se desr.hidă Colhozul din salul Ruhi, raionul Zugdidsk (R S.S. Gruzină), este unul din cele mai

militar rămîne de 3 ani. obloanele boxelor pentru ca nutreţu- mari colhozuri din republică, crisrătoare de animal?. In prezenl, el posedă peste 850 ra-
2. Reducerea duratei serviciului militar activ de la 4 la 3 ani pentru asupra aportului adus de biserica
ortodoxă în întărirea păcii. rile să cadă pe banda transporloru- pete vite mari. Ferma de animale a colhozului din Ruhi, a adus anul trecut venituri de

militarii în termen din forţele maritime militare. lui şi cu ajutorul acestuia să ajungă 14 milioane ruble.

Trecerea la noua durată a serviciului militar activ începe la 1 de­ Referatul expus, a fost urmat de in bucătăria de nutreţ, iar după ce In clişeu : mulgătoarca M. listinova, vorbind la telefon cu conducerea colhozului.

cembrie 1955 şi se termină la 1 noiembrie 1956. vil discuţii.