Page 26 - 1955-11
P. 26
\
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 533
Toate forţele pentru terminarea grataîcă^ a^oelestiriisr La închiderea Masuri pentru refacerea
concursului de fii rloy.r>nliurea sectorului oiticol
alţii, au ajutat mult în această mun ionul Orăştie în care ritmul colectă recenzii de filme
Comune sare au terminat că comitetul executiv al sfatului popu rilor este foarte scăzut. In comuna Intr-una din şedinţele sale, Comi cîte 100.000 altoi fiecare, iar infe-'
colectările lar antrenînd prin exemplul lor şi pe In ziua de 20 a acestei luni, a avut tetul regional de partid a analizat în
alţi ţărani muncitori să se achite în Ceru Băcăinţi de pildă, porumbul loc la Deva în sala cinematografului lumina proiectului Directivelor ce vărăşiţii din Vinţul de Jos au hotâ-
Dobra întregime de obligaţiile ce le au faţă nu a fost colectat de cit în propor „Filimon Sîrbu" la orele 10, fes lui de al II-lea Congres al P.M.R.,
de stat. ţie de 17 la sută. De aci se vede că tivitatea de închidere a concursului problema refacerii şi dezvoltării sec rît să organizeze o pepinieră viticolă
Ţăranii muncitori din comuna Do în această comună nu s-a depus o de recenzii de filme ce a fost organi torului viticol din regiunea noastră.
bra, în cinstea celui de al II-lea Con In raionul Orăştie ritmul intensă muncă de lămurire în rîn- zat în cinstea lunii prieteniei romî- Comitetul regional de partid a con cu 20.000 altoi. Ţăranii muncitori din
gres al partidului, şi-au predat în dul ţăranilor muncitori pentru ai no-sovietice, de către Comitetul oră statat că deşi ramura viticulturii este
întregime cotele ce le datorau sta colectărilor trebuie grăbit! şenesc A.R.L.U.S., în colaborare cu o ramură însemnată a economiei na satele Cricău şi Stremţ, au făcut ce
tului. mobiliza să-şi achite cotele în în cinematograful „Filimon Sîrbu“. ţionale, deşi în regiunea noastră exis
Pentru a întîmpina Congresul tregime la toate produsele. O situa tă condiţii favorabile pentru dezvolta reri pentru a li se aproba organiza
Astfel, în comuna Dobra, planul partidului cu noi realizări în muncă, ţie asemănătoare este şi în comuna Cu acest prilej, din partea co rea ei, totuşi, unele organe de partid
de colectare a griului a fost realizat ţăranii colectivişti, întovărăşiţii şi ţă Almaş unde planul de colec misiei care a verificat materialele, a şi de stat nu-i acordă importanţa cu rea unei asociaţii viticole. ,
şi depăşit- cu 1 la sută, iar la po ranii cu gospodării individuale îşi in fost prezentat în faţa celor peste 600
rumb, cartofi, fin şi alte boabe, pla tensifică tot mai mult eforturile pen tare la porumb este realizat doar în de invitaţi un referat. In cadrul aces venită. Gospodăriile colective din Miercu
nul a fost realizat, sută la sută. tru terminarea la timp a lucrărilor a- proporţie de 53 la sută. Nici în co tuia a fost arătat că la concurs au Suprafaţa ocupată cu viţă de vie
gricole din campania de toamnă şi muna Cioara situaţia colectărilor nu participai un număr de 67 cetăţeni. rea, Reci, Cîlnic, Păuca, Pianul de
Primii la predarea cotelor au fost pentru a-şi achita obligaţiile faţă de este cu mult mai bună şi mai ales De asemenea au fost făcute aprecieri nu satisface pe deplin cerinţele re
membrii de partid Negrilă Ioan, Baba stat. cea a colectării porumbului. La a- asupra celor mai bune lucrări şi au giunii, din cauză că golurile produ Jos, din raionul Sebeş au luat de a-
Iulian, Negru Ioan şi deputatul Mun- fost relevate lipsurile ce s-au mani se nu au fost complectate, cultivatori
teanu Ioan. In comunele Orăştioara de Sus, cest produs, planul de colectare a festat în recenziile ce nu au fost pre lor nu li s-a pus la îndemînă material semenea hotărîri să organizeze pepi
Geoagiu şi Turdaş din raionul Orâş- fost realizat pînă acum cîteva zile miate. In acelaşi timp, au fost date săditor din cele mai bune soiuri dc
Roşcani tie, existînd o preocupare permanen numai în proporţie de 38 la sută 'cu îndrumări asupra felului în care tre vie. Terenuri însemnate care se pre niere în care vor cultiva peste 400.000
tă pentru această problemă, colec toate că există posibilităţi ca po buie întocmită o recenzie pentru ca tează a fi cultivate cu viţă de vie
In comuna Roşcani, planul de co tările au fost realizate în procente rumbul să fi fost terminat de colec sînt necultivate din cauză că în re altoi de viţă de vie. Mai mulţi ţărani
lectare a produşelqr agricole, nu nu destul de frumoase. In comuna Orăş tat pînă în prezent. aceasta să fie complectă şl să co giunea noastră nu au existat pînă
mai că a fost. îndeplinit, dar el a tioara de Sus de pildă, porumbul a acum pepiniere care să asigure ma muncitori din Apoldul de Sus au ce
fost, şi depăşit. Aşa de pildă la grîu, -fost colectat în proporţie de 99 la Realitatea de pe teren ne dovedeş respundă cerinţelor. terialul săditor necesar.
planul, a fost depăşit cu 5 la sută, sută. La cartofi planul a fost reali te că în multe comune din raionul rut sfatului popular comunal să le
la alte boabe cu 2 la sută, la porumb zat în proporţie de 91 la sută, iar Orăştie, trebuie luate măsuri urgente După ce a fost citită în faţa invita In urma lipsurilor constatate, bi
cu 1 la sută. la fin cu 6 la sută, iar la carne de vită în proporţie de 96 la pentru asigurarea terminării colec roul Comitetului regional.de partid a aprobe constituirea unei asociaţii* vi
Ia cartofi a fost realizat sută la sută. sută. tărilor într-un timp cit mai scurt. In ţilor lucrarea ce a fost socotită ca luat o hotărîre prin oare trasează sar
acest scop se cere o mai temeinică cini precise organelor de partid şi de ticole.
Membrii de partid Crişan Nicolae, Sînt însă o serie de comune în ra muncă de lămurire din partea orga cea mai bună, s-a trecut la împărţi stat din regiune în vederea refacerii
nizaţiilor de bază, a sfaturilor popu şi dezvoltării ramurii viticole. Comi In total, în cele două raioane se
Trif Petru (Cusu), Benteu Petru şi lare şi în special a organelor de co rea premiilor. In acest fel, premiul I, tetele raionale de partid şi sfaturile
populare ale raioanelor Alba şi Se vor cultiva în cursul anului viitor
lectare. care consta dint'r-un aparat de radio, beş — raioane în care viţa de vie
a fost dat tovarăşului Balea, judecă ocupă mari suprafeţe — au şi trecut peste 1.500.000 bucăţi viţă de vie pen
tor la Tribunalul regional, pentru re la înfăptuirea sarcinilor trasate de
cenzia făcută asupra filmului „Tău această hotărîre. tru sădit. -
nul". Cel de al II-lea premiu, un pa Comitetul raional de partid Alba Pentru a veni în ajutorul gospo
de pildă, a orientat gospodăriile co
tefon — a fost cîştigat de către to lective şi întovărăşirile agricole care dăriilor colective şi a asociaţiilor oare
au condiţii favorabile să organizeze
varăşul Cimbru Mihai de la Banca pepiniere viticole ca ramuri anexe ale s-au angajat să producă material vi
lor, iar ţăranii muncitori care s-an
de investiţii. In ceea ce priveşte pre ocupat cu producerea materialului ticol săditor, Comitetul raional de
miul III, premiu ce a constat într-o săditor au fost îndrumaţi să organi
zeze asociaţii viticole. In urma aces partid Sebeş a iniţiat ţinerea unei
servietă de piele, acesta a fost dat tui fapt colectiviştii au discutat în
adunările generale problema organi consfătuiri pe raion în care specialişti
tovarăşului profesor Todoroni de la zării pepinierelor şi au luat hotărîri
Şcoala medie de băieţi de 10 ani. corespunzătoare. Colectiviştii din Ţel- cu experienţă în' acest domeniu vor
na de pildă, au hotărît să organizeze
Nepăsare faţă de realizarea planului la achiziţii Cel de al IV-lea premiu — expri o pepinieră în care să cultive 100.000 prezenta referate despre felul cum
altoi de viţă de vie. Colectiviştii din
mat printr-un abonament la cinema Obreja şi Benic au hotărît de ase trebuie recoltate şi păstrate coardele
menea să organizeze pepiniere cu
In raionul Ilia, munca de achiziţii .în loc să muncească în problema şedinte cu achiziţiile Ia această coo tograf pe 6 luni, a fost cîştigat'’ de de viţă nobilă, cum trebuie confec
în anii trecuţi, a înregistrat succese achiziţiilor, se ţine de beţii. Pe lin perativă. Dînsul s-a mulţumit să tovarăşul metodist Pogolşa Victor,
gă acest lucru, ţine cooperativa în facă achiziţii cît mai multe de fruc ţionate lăzile pentru altoire, cum tre
deosebite. Anul acesta însă, acţiunea chisă nerespectînd orarul, iar ţă te, nuci, şi alte produse pe care le iar cel de al V-lea de către eleva
de achiziţii se desfăşoară sub nivelul ranii muncitori sînt puşi în situa buie amenajate camerele de forţare,
posibilităţilor existente. ţia să. nu aibă de unde face cumpă aduceau ţăranii muncitori, iar achi Onel Florina de la şcoala pedagogi
ziţionarea cerealelor a neglijat-o etc.
Dacă analizăm cooperativa „Mure răturile necesare. că. Acesta din urmă, a constat în
şul“ din comuna Ilia, putem Să ne Un factor care a mai contribuit la complect. Atîf în raionul Sebeş cit şi în ra
dăm seama de felul cum este dusă La cooperativa din Ilia, reparti tr-un abonament pe timp de 3 luni la
nerealizarea planului de achiziţii la ionul Alba, comitetele raionale de
munca de achiziţionare a produselor această filială, este şi acela că, con zarea mărfurilor pe filiale se face în cinematograf.
agricole. Muncind unilateral, coope siliul sătesc al cooperativei nu des multe cazuri nejust. Conducerea coo partid şi sfaturile populare raionale
rativa a realizat 'planul de achiziţii perativei repartizează aproape toate In continuarea festivităţii, a rulat
numai la unele produse. La produse făşoară nici o activitate. De cînd a mărfurile care sosesc, numai la ma îndrumă şi sprijină concret gospodă
cum ar fi nucile, planul pe luna oc fost ales, nu a ţinut nici o şedinţă. gazinul universal din Ilia, în loc să filmul sovietic în culori „Spre ţăr
tombrie a fost realizat sută la sută, dea din ele şi la filialele cooperati riile colective, întovărăşirile şi aso
Este complect străin de sarcinile ce le vei. Multe filiale în prezent au ne muri noi“.
la mere a fost depăşit cu 206%, iar are, deoarece organele superioare nu voie de cizmuliţe, sandale populare ciaţiile, să desfunde terenuri pentru
la celelalte produse de bază ca: grîu, cauciucate, tricotaje de lînă şi bum
cartofi, floarea-soarelui, ouă, păsări, i-au dat nici un fel de sprijin. bac, precum şi alte articole. pepiniere, să recruteze specialiştii ne
legume şi zarzavaturi, pianul nu a fost Organizaţia de bază din satul Să
realizat. In anul acesta, sînt toate Conducerea cooperativei cînd fa cesari, etc.
condiţiile care permit realizarea pla cămaş nu are nici o preocupare faţă ce repartizarea mărfurilor, nu are
nului de achiziţii la toate produsele. de achiziţii şi nici nu sprijină con dreptul să trateze filialele ca pe nişte Comitetele raionale de partid şi
Acest lucru este dovedit de mai mul siliul sătesc. Agitatorii nu au fost in „copii vitregi“.
te filiale aparţinătoare cooperativei struiţi pentru a cunoaşte cum tre sfaturile populare din raioanele Alba
din Ilia. Filiala din comuna Gurasu- buie să-şi ducă munca în rîndul ţă Faptul că situaţia achiziţiilor de
ranilor muncitori, în vederea mobi cereale se prezintă în această stare, şi Sebeş au datoria de a îndruma şi
da de exemplu, a depăşit cu 19% lizării lor pentru valorificarea sur se datoreşte şi controlului nesatisfâ-
planul de achiziţii la grîu, iar filiala plusului de produse prin cooperativă. cător din partea U.R.C.C. Ilia. sprijini şi de aci înainte gospodăriile
din Bretea Mureşană cu 13%. In
schimb. însă, aceste filiale nu se preo In felul acesta s-a muncit şi la fi Pentru îndeplinirea planului de care s-au angajat să producă male-
cupă să realizeze planul şi la porumb, liala dm satul Bacea. Aici, gestiona achiziţii, conducerea cooperativei tre
cartofi, floarea-soarelui, legume, pă buie să ducă o muncă mai inten rialul viticol săditor necesar refacerii
sări, etc. rul Vlaicu Aurel a depus muncă în
direcţia achiziţiilor. El nu este însă să de îndrumare şi control în rîndul şi dezvoltării viticulturii în regiunea
Gestionarul filialei din satul Brîz- ajutat de consiliul sătesc al coope gestionarilor de la filiale. In aceiaşi
nic, Jurchiţă Maximilian, a achiziţi rativei în această privinţă. Nici că timp, ea trebuie să activizeze consi noastră. In vederea generalizării ex
onat în luna octombrie numai nuci, minul cultural nu a ajutat cu nimic liile săteşti ale filialelor. Membrii a-
filiala în problema achiziţiilor. La cestor consilii, trebuie să aibă sar Pe urmele perienţei pe care o serie de specia
neglijînd complect celelalte produse. cămin, nu s-a ţinut nici o conferin materialelor publicate lişti viticoli au cîştig-at-o de-a lungul
In trimestrul III, mulţi ţărani mun cini precise, să-şi grupeze în jurul mai multor ani, este necesar să lie
citori din acest sat cum sînt, Josan ţă în legătură cu importanţa achi lor un activ de ţărani muncitori, ca Două răspunsuri, două situaţii organizată o consfătuire la care să
re să-i ajute în muncă. participe cei mai buni viticultori din
Giieorghe, Dan Gheorghe, Cercea Lu ziţiilor. In nr. 521 din 13 octombrie, în ambele raioane.
dovic şi alţii, au valorificat prin coo Lipsurile care se fac simţite la coo Organizaţiile de bază şi sfaturile
perativă însemnate cantităţi de grîu, populare sînt datoare să acorde tot „Drumul socialismului“ a fost publi
porumb şi alte produse. perativa din Ilia, provin din slaba sprijinul filialelor în' munca de achi
orientare a consiliului de condu cat articolul intitulat: „Colectarea Importante descoperiri arheologice
Consiliul sătesc nu a popularizat cere a! cooperativei. Ele sînt urmare ziţionarea produselor agricole. în regiunea noastrâ
însă pe aceşti ţărani muncitori şi Dacă se va duce o muncă de zi cu produselor de toamnă — sarcină de
nici nu s-a preocupat să îndrume şî a lipsei de control şi îndrumare prac
pe alţii, să ie urmeze exemplul.' Din tică pe teren, a unei munci unilate zi în rîndul ţăranilor muncitori şi mare răspundere“, în care au fost cri
această cauză, în trimestrul IV, nu filialele vor fi aprovizionate cu măr
s-aii făcut nici un fel de achiziţii la rale şi superficiale. furi de strictă necesitate, planul de ticaţi atît comitetul raional de partid
filiala din satui Brîznic. Tovarăşul preşedinte Marcovici achiziţionare a produselor agricole
va putea fi îndeplinit în scurt timp şi cît şi comitetul executiv al sfatului La poalele „Cetăţii“ de la Cugir, Monedele folosite de către daci, ca
Aceeaşi situaţie este, şi la filiala din Paul, a dus o muncă slabă de în unoscută aşezare dacică, a fost des instrumente de schimb în relaţiile lor
satul Săcămaş. Gestionarul Rusu Ioan, drumare şi control la filialele coope pe sortimente. ..-<»»• popular raional Brad, pentru faptul coperit în mijlocul unui drum de oa negustoreşti, au fost Ia început mo
K ; 'e . sim on re, un important tezaur de monede. nede greceşti originale, aşa cum sînt
rativei, în problema îndeplinirii pla că -în acea perioadă, munca de co După cele declarate de către desco şi cele din acest tezaur descoperit
peritori, „comoara“ era aşezată în acum la Cugir.
nului de achiziţii. La fel a muncit şi lectare a produselor de toamnă s-a tr-un vas de lut ars.
tovarăşul Todosin Ludovic, vicepre Dacii, sînt de altfel primul popor
desfăşurat slab. La data publică Toate monedele din tezaur sînt de 'al ţării noastre care a bătut şi a fo--
argint bun, de dimensiuni mari, a- losit moneda ca instrument de schimb
rii articolului de fond, procentul de vînd un diametru de vreo 3,50 cm. şi în relaţiile comerciale cu vecinii.
o greutate ce variază între 16,40—
colectare la cartofi era de numai 17,20 gr. Tezaurul despre care este vorba
aici, a aparţinut fără îndoială unei
2 la sută. Descoperirea conţine două tipuri persoane bogate, conducător politic
principale de monede; unele din ele sau militar, negustor sau altă per
In scrisoarea de răspuns adre sînt imitaţii după monedele lui Filip soană avută. îngroparea în pămînt'
al II-lea al Macedoniei şi reprezintă s-a făcut pe la sfîrşitul veacului al
sată redacţiei, comitetul raional de pe avers un cap Bărbos cu cunună de II-lea înainte de era noastră şi ea
lauri, iar pe revers inscripţia „Filip“ a fost determinată probabil de grija
partid confirmă justeţea articolului, şi un călăreţ ţinînd în mînă o nuia. de a pune la adăpost „comoara" în
Sub cal, e reprezentată o făclie aprin faţa vreunui pericol.
arătînd ziarului măsurile luate. Ast să, emblema oraşului Amphipolis din
vechea Grecie, locul unde se băteau Pe lîngă descoperirea de la Cu
0- B ei, se spune în scrisoare : „Dacă la pe atunci asemenea monede. O altă gir a mai fost dat la suprafaţă în
parte din monedele descoperite — regiunea noastră, în hotarul satului
Scrisoare deschisă tovarăşatui Rîpaş Partenie data publicării materialului critic Inuri, comuna Vinţul de Jos, un te
ăe la Direcţia regională A. D. A. S. cele mai multe de altfel — au pe a- zaur format din monede republicane
procentul la colectarea cartofilor era vers un scut macedonean, frumos îm romane, din veacul I înainte de era
podobit pe margini şi avînd la mij noastră, deci din timpul premergător
de numai 2 la sută, în urma măsu loc, într-un medalion, bustul zeiţei cotropirii Daciei de către romani. A>
Artemis cu diademă pe cap şi pe ceste monede, au fost folosite tot de
rilor luate de comitetul raional de umăr cu tolba de săgeţi. Pe revers se către daci în relaţiile lor negusto
află în greceşte, inscripţia „Mace reşti care erau dezvoltate începînd
Tovarăşe Rîpaş, muncă, în înlăturarea lipsurilor. Şi, cînd toţi ceilalţi din instituţia noas partid, pînă la 20 octombrie, procen donia Prima“, măciuca lui Hercule cu acest secol. De altfel, pe locul
şi cîte 2-3 semne monetare. de’ descoperire al tezaurului de la'
un timp, activitatea ei a fost rodai- tră se plîng de ea ? Dar oare fapte tul la cartofi s-a ridicat la 11 la sută,
ră. Dar iată că dintr-odată, ea a le ei, şi în special cel cu gazeta, nu
Muncim de mult timp împreună. spun îndeajuns, ca să-ţi dai seama iar la grîu de la 76 la sută la 85 la
Am depus eforturi comune pentru a fost bîrfită şi terfelită. Şi aceasta s-a că greşeşti ?
sută”.
înlătura unele greutăţi, ne-am în făcut cu ştirea şi învoirea d-tale to Oare cu ce te-a influenţat într-atît
tristat împreună cu întreg colectivul, varăşe Rîpaş. La acelaşi articol, comitetul executiv
cînd munca nu mergea bine şi ne-am
bucurat împreună cînd am avut re Au trecut cîteva săptămîni de p- incit să uiţi pînă şi de sarcinile par al sfatului popular al raionului Bnad
zultate frumoase în munca noastră atunci. Iţi reamintesc cu toate că ştii tidului ?, răspunde: „Intr-o măsură oarecare,
modestă pe care o închinăm fericirii prea bine, în „Ghimpele" nostru a Nu uita că tovarăşii cu care cele publicate sînt juste. Situaţia co
poporului. apărut un articol în care, printre al munceşti, nu pot să nu vadă lectărilor la cartofi la data publicării
Te-am cunoscut ca un om princi ţii, a fost criticată — destul de dulce acţiunile dumitale negative. Dacă articolului era de 38,8 la sută şi nu
pial, modest şi ¦plin de iniţiativă, de altfel — şi tovarăşa Neamţu Va- ţi-i atît de aproape această tovarăşă,
aşa cum stă bine unui comunist. De leria, al cărei şef eşti în cadrul ser atunci ajut-o, n-o lăsa să cadă din de 2 la sută cum afirmă ziarul, iar
aceea, partidul ţi-a acordat încrede viciului, pentru, atitudinile ei nedem greşeală în greşeală. Indreapt-o de la grîu din planul de colectări s-a Din studiul ce s-a întreprins asu Inuri, a fost constatată o intensă a-
pra acestui tezaur, rezultă că avem şezare dacică.
re, iar noi ne-am pus speranţa, a- ne de un funcţionar de tip nou. Plină pe drumul alunecos pe care a pornit. realizat 87 la sută şi continuă să se de a face cu monede greceşti bătu
te pe la mijlocul veacului al II-lea Asemenea descoperiri au o însem
tunci cînd te-am ales, că vei fi un ie furie, s-a aruncat ea asupra ace Dar aceasta nu prin a-i cocoloşi gre obţină frumoase realizări în fiecare înainte de era noastră, în Peninsu nătate deosebită pentru lămurirea
bun secretar al organizaţiei noas lui articol pentru a-l rupe, dar s-a şelile şi a i le încuraja, ci prin a o în la Balcanică. Aşa dar acestea au multor probleme legate de istoria re-
tre de bază, un bun tovarăş de ser 'ăzgîndit cu speranţa că dumneata druma părinteşte, prin a-i arăta lip zi“. giunei în general şi de aceea a socie
viciu, că vei fi un adevărat conducă- fi vei da o sugestie mai bună de fe surile şi calea de a le lichida. Şi a- o vechime de peste 2.000 de ani. Des tăţii dacice în special. Iată pentru
tor. lul cum să-l facă să dispară. Şi in ceasta n-o vei putea face decît dacă Comitetul executiv al sfatului coperirea este deosebit de importan
tă, deoarece ea aruncă lumină asu ce dar este de mare importanţă pen
popular raional Brad cunoştea si
pra legăturilor economicé ale aces tru ca cetăţenii ce se întîmplă să dea
Dureros este însă, că aceasta apar tr-adevăr i-ai dat-o : ai sfătuit-o să înşuşi lipsurile dumitale ţi le vei în tuaţia reală şi toate măsurile luate tei vremi îndeDărtate. Locuitorii tării
ţine trecutului, că de un timp încoa ia gazeta cu totul de pe perete şi s-o drepta. noastre erau pe vremea aceea dacii peste urma lor, să le semnaleze de-
ascundă, probabil pînă va trece fur de comitetul raional de partid, a ana
ce ne-ai dezamăgit în aşteptările Şi mai ai un păcat tovarăşe Rîpaş, îndată muzeului regional, care să Ie
lizat împreună în şedinţe de birou
tuna, iar atunci cînd ai fost întrebat consideri uneori că instituţia noas
noastre. Unele acţiuni ale dumitale insistent, ai zîmbit nevinovat, dînd tră îţi aparţine ca o proprietate unde articolul, a fost de acord cu conţinu
nu-ţi fac cinste, tovarăşe Rîpaş, ele din umeri şi cu multă părere de rău poţi să faci ce vrei; să schimbi oa
meni după cum ţii vrerea, să-i dai a- tul lui şi totuşi nu recunoaşte lipsu — popor care ne-a lăsat urme des supună apoi studiului.
nu sînt demne de un secretar de or ai cedat-o de la dumneata din birou,, fară dacă-ţi vine pofta, aşa cum te-ai
ganizaţie de bază, care trebuie să rile de netăgăduit .în direcţia muncii tul de numeroase şi monumentale în
imprime cu toată tăria linia partidu pentru a fi din nau afişată.
de colectare a produselor agricole prof. OCTAVIAN FLOCA
lui în rîndul lucrătorilor noştri. Păr Atitudinea tovarăşei Neamţu, de a exprimat nu de mult, că oameni sînt 'i în special a cartofilor care s-a desfă regiunea Hunedoara. • >*.! directorul Muzeului regional
tinirea, cocoloşirea lipsurilor unor terfeli organul de presă al organiza destui cu care să-i înlocuieşti pe cei şurat pînă la acea dată destul de de
ţiei noastre de bază, trebuia combă care nu totdeauna sînt de acord cu
persoane anume, ba chiar încuraja- tută cu tărie în primul rînd de către dumneata. Această atitudine este fectuos. |
rea lor, sînt incompatibile cu linia
vartidului. Şi tocmai asemenea lu dumneata ca secretar şi nu s-o în oare partinică ? Desigur, tovarăşe
curajezi. De altfel, ii încurajezi şi Rîpaş, oameni sînt, şt mulţi, oameni Răspunsul trimis ziarului de către
cruri dumneata le faci. buni, minunaţi, mai buni şi decît comitetul executiv al sfatului popular
alte acţiuni: aceea de a lucra cînd dumneata şi tovarăşa Neamţu... raional Brad, face parte din mun
Am găsit necesar ca să intervin pe vrea, de a bate la maşină numai cui ca oamenilor cu atitudine birocratică, .-W U
această cale, în dorinţa sinceră de a vrea, să „repeadă" pe oricine fie că-i Noi nu vrem să te pierdem tova lipsită de simţul realităţii. Ei nu cu
te ajuta, de a-ţi aduce aminte de li răşe, dar îţi spunem : deschide-ţi nosc situaţia reală de pe teren. Ast A ZIARE SI
nele fapte de genul acesta, de care şef de serviciu, inspector, sau alt fel de situaţii duc în eroare nu nu MEVISTE
in alte împrejurări nu vrei să auzi. cineva. Este singura privelegiată de ochii I Scutură-te de influenţa ne mai organe de partid, ci şi pe cele
sau te faci că nu le auzi şi nu le a lipsi nemotivat de la unele acţiuni fastă sub care ai căzut, şi împrăştie de stat superioare. Tovarăşul Mi- uaiuuJL
vezi, cu toate că ele se petrec în vă organizate, de a întîrzia la serviciu, din jurul dumitale ceaţa care te îm loslav Sorin, secretar al sfatului
zul şi auzul dumitale. şi altele pe care le ştii bine. Ţi-am piedică ca să priveşti înainte / Nu popular raional, -şi-a aşternut mîndru í9 5§
sezisat în repetate rînduri aceste uita că partidul ţi-a încredinţat o semnătura pe scrisoarea de răspuns
IU aminteşti cu cît entuziasm am lucruri şi am sperat că vei lua o trimisă ziarului, însă nu cu aceeaşi ’’abonamentele SE PRIMESC ea oficiile
luat iniţiativa de a înfiinţa o gazetă serie de măsuri care să-i îndrepte sarcină de cinste şi răspundere, pe grijă s-a interesat să cunoască şi POŞTALE, FACTORII POStXO Şl DIFUZOR»
de oerete satirică „Ghimpele" ? Cît care eşti obligat s-o duci cu bine la conţinutul ei. Pe viitor ar fi bine să-şi 1CE PREŞ» DfN fNTREPRiWDESi, INStttUTIi Şt
de frumos vorbeai atunci despre cri.- greşelile, dar zadarnic. Ba mai mult, capăt! Aceasta ii-o spunem noi. to aplice semnătura pe documente reale< CE LA SAJE,
Hcă şi autocritică, cum întrezăream
dumneata ridici în slavă un aseme varăşi care te iubim şi care dorim
împreună ajutorul preţios pe care-l din toată inima să te vedem aşa cum
nea element. Oare nu-i ridicol şi an
ne-am aşteptat să fii.
vom aduce tovarăşilor noştri de tipartinic, ca dumneata s-o lauzi, L. SPINU
