Page 27 - 1955-11

Nr. 533 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

RAID

Livrarea la timp şi în cantităţile prevăzute în contractele economice, a altor întreprinderi să-şi respecte obli­ merat planificate pentru uzina din
produselor către întreprinderile beneficiare, întăreşte colaborarea dintre
Biroul organizaţiei de bază instruieşte agitatorii gaţiile, dar ea nu şi le respectă pe Călan.
întreprinderile ce se ajută reciproc, în îndeplinirea sarcinilor planului de ale sale, nu este tot atît de preten­ Este timpul ca aceste obligaţii să
ţioasă şi faţă de obligaţiile pe care
După lăsarea lucrului, zilele tre­ cum se curăţă carnea de pe oase. In producţie. t le are de îndeplinit faţă de alte în ­ fie îndeplinite de către conducerea
cute, 12 agitatori din fabrica I.A.R.T. urma acestui lucru, s-a ajuns că ti­ treprinderi. Să luăm numai un sin­ combinatului, luînd măsuri pentru
Deva, s-au strîns în sala colţului ro­ nerii Niculescu Ioan, Lică Ştefan, Deşi colaborarea dintre diferite întreprinderi şi organizaţii economice gur exemplu. Combinatul siderurgic realizarea planului de producţie la
şu, unde a avut loc şedinţa de ins­ Horvath Francisc şi alţii, care îna­ Hunedoara este obligat să furni­ fabrica de aglomerare a minereului.
tructaj, conform planului de muncă inte nu reuşeau să-şi facă norma să din regiunea noastră s-a întărit simţitor, totuşi unele dintre acestea nu-şi
al organizaţiei de bază. şi-o îndeplinească. întărind colaborarea dintre ele şi
respectă încă în întregime obligaţiile asumate prin contracte. Dăm mai jos

cîteva aspecte din activitatea unora din aceste în*tre*pr*inderi.

***

La ordinea de zi au fost fixate Tovarăşa Voicu Maria a mai ini­ Muncesc cu spor sif, Furdui Petru, Kiss Ştefan şi alţii, zeze uzinei „Victoria“ din Călan în­ ajutîndu-se reciproc, colectivele aces­
două puncte şi anum e: scurte infor­ ţiat un schimb de experienţă între to­ care şi-au depăşit sarcinile planifi­ tor două întreprinderi vor putea oh'
mări de felul cum au muncit unii a- varăşii Uscoi Iuliu şi Popa Simion, Incepînd bine munca chiar din pri­ cate cu 41-126 la sută. semnate cantităţi de aglomerat. Pînă ţine succese tot mai importante în
gitatori în ultima săptămînă la lo­ ambii muncitori la cazane. Tovarăşul mele zile ale lunii noiembrie, colecti­
-în prezent, conducerea combinatului

curile de muncă în vederea mobi­ Uscoi .care este un muncitor mai pri­ vul minei Petrila, pînă în ziua de 17 Cele trei navete nu şi-a îndeplinit aceste obligaţii, lupta pentru sporirea producţiei de
lizării muncitorilor la îndeplinirea ceput, timp de două ore a stat în noiembrie a îndeplinit planul în pro­ nelivrînd cantităţile de minereu aglo­ metal.

angajamentelor luate în cinstea Con­ schimbul tovarăşului Popa arătîndu-i porţie de 110,8 la sută. Datorită Combinatului siderurgic din Hu­
nedoara, ii trebuie cărbune cocsifica-
gresului, iar după aceea, s-a făcut cum procedează la încălzitul cazane- muncii entuziaste ce se desfăşoară bil. Pentru aceasta, se cere ca prepa- Cum respectă planul de livrări
un instructaj despre acumulările so­ lor ca să menţină o temperatură con­ în cinstea celui de al II-lea Gongres
cialiste. stantă. Rezultatul a fost acela că a- al partidului, mina Petrila a putut raţiile de cărbune din Valea Jiului, întreprinderile din industria alimentară
cum tovarăşul Popa Simion mun­ livra preparaţiei Petrila, un surplus
Tovarăşul Jurca Nicolae, respon­ de cărbune făcînd astfel posibil, ca să-i livreze la timp cărbunele coc- Livrările la timp a produselor de transportă la fabrică pentru prelucrai'
sabil cu munca de propagandă şi a- ceşte mult mai bine. toţi beneficiarii preparaţiei de căr­ către întreprinderile de industrie ali­ re, distribuindu-se unor oameni care
gitaţie a organizaţiei de bază, a cerut In urma informărilor prezentate, bune din Petrila să nu ducă. lipsă sificabil. Acestei operaţii permanen­ mentară, exercită o mare influenţă n-au copii mici sau debili. Acest lu­
de cărbune şi să li se poată livra te, i s-a stabilit un grafic, un orar cru face ca din multe comune, să
informări de la agitatorii Gardo tovarăşul Rapolti Francisc directo­ la timp comanda. asupra aprovizionării în condiţii op­ pornească la întreprindere cantităţi
Gheza din secţia de cutii şi de la rul întreprinderii a făcut o expunere de parcurs. Vagoanele C.F.R. pentru time a celor ce muncesc atît din re­ neînsemnate de lapte pentru indus­
Voicu Maria din secţia alimentară. în faţa agitatorilor despre posibili­ Şi-au respectat planul de livrări garniturile ce transportă cărbunele giune cît şi din întreaga ţară. De fe­ trializare.
tăţile existente în fabrică pentru spo­ cocsificabil, sînt vagoane cu descăr­ lul cum aceste întreprinderi se stră­
Vorbind despre munca depusă în In cursul lunii trecute, colectivul care automată. Cînd o garnitură este duiesc să-şi îndeplinească planurile Lipsuri în ce priveşte livrările lă
ultima săptămînă, agitatorul Gardd rirea acumulărilor socialiste. întreprinderii de preparaţie din Pe­ în combinat pentru descărcare, alta termen şi în cantităţile prevăzute se
Explicînd mai întîi în ce constau trila, şi-a îndeplinit planul la livrări este pe drum, iar alta este în Valea de producţie la toate sortimentele, manifestă şi la I.A.R.T. Deva, unită­
Gheza a arătat că s-a ocupat în acest de cărbune, în proporţie de 101,5 la Jiului pentru încărcare. Cînd una depinde respectarea planurilor de li­ ţile vin-alcoo! şi fabrica de marme­
timp în mod deosebit de muncitoare­ acumulările socialţşte peste plan şi sută. Acest succes se datoreşte în pleacă, cealaltă vine goală şi_ aşa
le Joch Irina şi Daradics Iuliana, ca­ care este importanţa acestora pen­ cea mai mare parte măsurilor orga­ mai departe, conform graficului de vrări către beneficiari.
re lucrează la lipitul cutiilor de con­ tru economia naţională, tovarăşul nizatorice luate pentru a preîntîmpi-
serve, cu scopul de a le lămuri să Rapolti a accentuat asupra econo­ na greutăţile precum şi faptului că transport. Dar, uneori, lucrurile iau Aruncînd o privire asupra felului ladă Haţeg, unde nu se respectă re­
facă economii la cositor-aliaj. El a aproape toate secţiile din cadrul în­ altă întorsătură. In combinat sosesc în care colectivele întreprinderilor partizarea sortimentelor cerute. La
discutat zilnic cu aceste două tovară­ miilor ca principală resursă de a treprinderii şi-au îndeplinit cu cin­ două garnituri dintr-o dată, alta stă luptă pentru îndeplinirea sarcinilor I.A.R.T., produsele de carne nu sînt
şe, explicîndu-le că, cositorul este un se obţine acumulări socialiste peste la Simeria în triaj şi aşteaptă zile ce le revin, se poate constata că de întotdeauna de calitate, etichetele de
metal preţios pe care ţara noastră îl întregi pînă să se gîndească cineva0 cele mai multe ori se respectă con­ pe cutiile de conserve arată uneori
plan. Din expunerea directorului, a la ea că trebuie să-i dea drumul, iar tractele de livrări, în special în ce altceva decît conţinutul,, iar livrările
importă tocmai din India şi că e- reieşit că colectivul fabricii I.A.R.T. în Valea Jiului la preparaţii, în a- priveşte calitatea produselor. Aşa de nu se fac în cantităţile prevăzute
Conomisirea lui are o importanţă ma­ Deva din. angajamentul luat în cin­ cest timp nu se poate încărca de loc. pildă I. C. I. L. (întreprinderea de pentru fiecare zi.
stea Congresului (de a realiza Orarul se răstoarnă, ritmicitatea lu­ colectare şi'industrializarea laptelui)
re pentru economia naţională. In 600.000 lei acumulări socialiste peste Staţiile de turnare ale întreprin­
discuţiile purtate, el s-a folosit de plan), pînă la 10 noiembrie a rea­
diferite ziare dînd ca exemplu mun­ lizat o sumă de 476.000 lei. Acu­ ste sarcinile de plan. La secţia de crului nu mai poate fi asigurată şî Simeria, a reuşit să îmbunătăţească derii vin-alcool repartizează în anu­
citori înaintaţi din regiunea noas­ mulările au rezultat din economiile spălare a cărbunelui, planul pe luna planul de livări al preparaţiilor nu simţitor calitatea brînzei „Dorna“ pe mite zile numai un fel de produse,
tră ca minerul Haidu Iuliu, şi oţe- ce s-au realizat la aliaj-cositor, la trecută a fost depăşit cu 5.8 la sută, mai poate fi respectat. S.E.F. Sime­ care o livrează unităţilor comerciale. neglijîndu-se livrarea acelor canti­
larul Lăbuneţ Vaier care lucrează 'n dopurile de sticle, din micşorarea iar la secţia carbonizare (secţie frun­ ria trebuie să ia măsuri urgente pen­ Nu acelaşi lucru se poate spune în­ tăţi care sînt cerute.
contul anilor, viitori. Agitatorul a procentului de rebuturi şi prin re­ taşă pe întreprindere), planul s-a de­ tru îndreptarea situaţiei existente, să despre respectarea livrării can­
arătat că discuţiile apropiate au a- ducerea cheltuielilor- administrativ- păşit cu 15,7 la sută. Au contribuit trebuie să respecte orarul stabilit de tităţilor prevăzute, rămînînd în pri­ De asemenea, Fabrica de marme­
vut efectul dorit, aceste două tova­ la obţinerea acestor succese Meizen- comun acord, cu serviciile competen­ mele trei trimestre din acest an cu ladă din Haţeg, din lipsa aprovizio­
răşe devenind bune luptătoare pen­ gospodăreşti. bade Mihai, Todoran Ştefan, Maer Io- te de la preparaţiile Lupeni şi Petrila. restanţe însemnate la brînză şi unt,
In încheiere, tovarăşul Jurca Ni­ nării cu materia primă necesară, în

tru economisirea cositorului. Astăzi, colae trăgînd concluziile şedinţei de pe care trebuia să le livreze diferi­ acest an n-a livrat Beneficiarilor nici

s-a ajuns ca toate echipele care lu­ instructaj, ă atras atenţia agitatori­ Obligaţiile asumate trebuie îndeplinite telor unităţi. 6 cantitate de gem de vişine, şi de
crează la lipitul cutiilor să reducă lor asupra obiectivelor pe care tre­ Explicaţia rămînerii în urmă este prune, deşi aceste sortimente echi­
consumul cositorului de la un gram buie să le urmărească în lămurirea Este ştiut că sporirea producţiei obligaţiile luate prin contract. Ast­ valează cu aproape 46 la sută din
muncitorilor pentru a se respecta an­ dş fontă şi oţel nu depinde numai de fel în primele 15 zile ale lunii noiem­ aceea că cei ce răspund de aprovizio­ planul fabricii pe anul în curs. Ba
la 0,60 gr., la o cutie de conservă. brie ei au rămas datori combina­ uneori la această întreprindere, siro­
Agitatoarea Voicu Maria a vorbit gajamentele luate în cinstea Congre­ furnalişti şi oţelari, ci şi de acei tului cu 730 tone siderită şi 457 tone narea întreprinderii cu materie primă
sului. Accentuînd în mod deosebit care sînt chemaţi să asigure acestora
despre rezultatele obţinute la sec­ (lapte şi smîntînă) nu-şi dau intere­

ţia alimentară prin demonstraţiile asupra muncii de lămurire de la om materiile prime necesare. de limonită, faţă de cantităţile plani­ sul cuvenit. Directorul adjunct al pul în loc să se facă din fructele res­

practice. Agitatoarea a arătat că la la om, i-a sfătuit pe agitatori să se Acest lucru este cunoscut şi de ficate. I.C.I.L. Simeria nu se îngrijeşte şi pective, se prepară din zahăr şi esen­

ciontozire (curăţirea cărnii de pe folosească mai mult de gazeta de pe­ conducerile minelor de fier din Te- Deşi colectivul minei Ghelar şi nu controlează cu destulă seriozitate ţă, fapt ce face să fie refuzat. Ne-
oase) împreună cu maistrul secţiei, rete pentru a influenţa şi pe această liuc şi Ghelar, care în baza contrac­ în special cel al minei Teliuc întîm-
au ales pe cei mai buni muncitori pină anumite greutăţi în îndepli­ centrele raionale şi comunale de co­ respectarea îndeplinirii planului la
care au demonstrat în faţa tinerilor cale ridicarea nivelului de conştiinţă t telor încheiate cu Combinatul side­ nirea ritmică a sarcinilor de produc­ lectarea laptelui pentru a vedea în sortimentele planificate, a dus acolo
ţie, ele sînt chemate să pună capăt ce măsură salariaţii de acolo îşi fac- că fabrica dă în cantităţi prea mari
a muncitorilor de la I.A.R.T. rurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hu­

nedoara şi uzina „Victoria“ din Că-

Scrisoare din Predeal lan, şi-au asumat obligaţii care pre­ cît mai grabnic deficienţelor existen­ datoria. Sînt comune în care laptele sirop de mure ce nu se poate des­
văd livrarea anumitor cantităţi. de te pentru a-şi putea îndeplini în­ rezultat din cote şi achiziţii, nu se face în condiţii bune.
minereuri zilnic, lunar şi trimestrial. tocmai şi la timp obligaţiile con­
Tovarăşe redactor, fortul şi multe şi variate clipe 'de Cu toate acestea, minele nu-şi res­ ___________________ Concluzii_______________ _
De cîteva zile, mă aflu în con­ destindere. In toate acestea, vedem pectă în mod conştiincios obligaţiile. tractuale.
cediu de odihnă la Predeal şi petrec marea grijă a partidului şi guvernu­ ... ,Pentru exemplificarea, .celor..şp.use Colectivele' minelor 'de fief din Din constatările făcute, reiese că în ceea ce priveşte îndeplinirea obli­
minunat. De jur împrejur, natura’lm i lui pentru noi cei ce muncim. Stau, pînă aci, să luăm doar cîteva că­ gaţiilor contractuale, privind livrarea la timp a cantităţilor planificate de
oferă toate frumuseţile ei care in­ împreună cu alţi tovarăşi într-o vilă zură Iii primă decadă a acestei luni) ..Ghelar şi Teliuc, trebuie să înţeleagă materii prime, materiale şi diferite alte produse, conducerile unor întreprin­
cintă ochii şi umple inima de bucu­ frumoasă. Regimul alimentar este mi­ că obligaţiile asumate sînt datorii deri din regiunea noastră îşi îndeplinesc cu cinste aceste sarcini.
nunat, iar aerul de munte, tare, pro­ din cantitatea de minereuri planifi­ care trebuie îndeplinite la timp dacă
rie — bucurie pe care vreau să v-o îm­ cată, mina Teliuc a livrat doar 50 la Sînt însă şi unele întreprinderi care neglijează îndeplinirea întocmai
nu chiar înainte de timp. Conside- şi la timp a obligaţiilor asumate prin contracte. Printre acestea, se
părtăşesc dumneavoastră şi tovară­ sută uzinei „Victoria“ din Călan, rînd aprovizionarea la timp şi în can­
tităţile planificate — a combinatului
iar la Combinatul siderurgic din Hu­ şi a uzinei din Călan — ca o îndato­ află Combinatul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej" din Hunedoara, mine­
şilor mei de muncă. . aspăt, ne înviorează făptura.

îmi este greu să aştern pe hîrtie fof Neşterse îmi vor rămîne în minte nedoara, din cantitatea de siderită rire de frunte, colectivele acestor le de fier din Teliuc şi Ghelar, Fabrica de marmeladă Haţeg, I.A.R.T.
ce văd şi simt aci. Pentru asta, ar zilele minunate petrecute în acest planificată pe prima jumătate a lu­ mine vor reuşi să înlăture lipsurile Deva, I.C.I.L. Simeria şi altele.
trebui pagini nenumărate, iar ca să colţ pitoresc al patriei noastre dragi, nii, a intrat cu 200 tone mai puţin. existente şi vor livra furnaliştilor din
redau priveliştea minunată ce mă iar ca recunoştinţă faţă de partid şi Lipsurile ce se manifestă în îndeplinirea obligaţiilor contractuale faţă
Conducerea minei Ghelar, de ă- Hunedoara şi Călan tot mai mult mi­ de beneficiari, se cer a fi lichidate cît mai grabnic, întărind tot mai mult co­
semenea nu-şi respectă întotdeauna nereu şi de mai bună-calitate. laborarea şi ajutorul reciproc între întreprinderile şi organizaţiile economice

înconjoară, nu se găsesc cuvine. Aici guvern, mă voi strădui, atunci cînd din regiunea noastră cît şi cu cele din alte regiuni ale ţării în scopul în­

mi-am dat seama încă odată cît de mă voi întoarce la cuptorul meu, să Uzina „Victoria“ din Călan să primească deplinirii sarcinilor şi a îmbunătăţirii calităţii producţiei de către fiecare
frumoasă, neasemuit de frumoasă, dau alte sule de tone de oţel peste aglomeratul planificat întreprindere în parte.
este ţara noastră. plan, pentru a înflori şi mai mult pa­
tria noastră scumpă şi atît de fru­ Conducerea Combinatului siderur­ să-şi îndeplinească Obligaţiile pe că' Organizaţiile de partid şl sindicale sînt chemate să vegheze la înde­
De cînd mă aflu aici, la odihnă, moasă. gic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hune­ re le au, livrînd la timp şi în canti­ plinirea întocmai a obligaţiilor contractuale a întreprinderilor şl să îndru­
simt că puterile îmi cresc necontenit. tăţile cerute materiile. prime şi ma­ me conducerile acestora spre întărirea colaborării şi ajutorului tovărăşesc în­
Sîntem înconjuraţi de o atenţie deo­ VALER LABUNEŢ doara, pretinde — pe bună dreptate terialele prevăzute în contract. tre ele în scopul obţinerii de noi succese în realizarea angajamentelor lua­
sebită, avem la dispoziţie tot con­ te în cinstea Congresului partidului şi a îndeplinirii sarcinilor de plan pe
prim-topitor O.S.M. Hunedoara — ca întreprinderile furnizoare de di­ Conducerea combinatului pretinde anul 1955.
ferite materii prime şi materiale,

Să îmbunătăţim munca de evidentă şi statistică îmbunătăţirii operativităţii, calităţii Astfel de abateri sînt foarte frec­ persoane conţine următoarele rubrici
în unităţile social-economice din regiune şi volumului datelor statistice. vente l a : I.F.E.T.-urile din Lupeni, de b ază:
Sebeş, Pui, Petroşani, Simeria şi
In opera de construire a socialis­ IOAN CODREA mărire, verificare şi analiză multila­ S-a organizat acţiuni în vederea Orăştie, la întreprinderea carboni­ a) enumerarea dărilor de seamă ce
terală a îndeplinirii planului de reducerii, simplificării şi raţionali­ feră Ţebea, fabrica de cărămizi Sîn- trebuie întocmite;
mului în ţara noastră, statisticii îi « directorul Direcţiei regionale de stat. zării formularisticii, care prin asigu­ timbru, uzina electrică Deva) I.GO.F.
statistică rarea unui volum cît mai redus posi­ Alba-Iulia, întreprinderile carbonifere b) persoana care întocmeşte lu­
revine un rol de mare răspundere. Mijloacele de culegerea datelor bil de date, creează condiţii pentru din Valea Jiului, întreprinderea de
statistice din unităţile de bază eco­ îmbunătăţirea operativităţii şi exac­ Abator Petroşani, O.G.L. Aprozar crările ;
Activitatea de stat, munca de con­ nomice şi social-culturale, sînt dările tităţii datelor statistice. c) datele şi orele executării sau
strucţie, opera de planificare, nu sînt. în caracterizarea calităţii fenomene­ de seamă statistice periodice, zilnice, Hunedoara, unităţile de industrie lo­
cu putinţă fără o evidenţă şi statis­ lor şi a legilor proprii proceselor so­ decadale, lunare, trimestriale şi anu­ Statisticienii şi planificatorii din cală de pe lîngă sfaturile populare terminării lor; ^
tică ştiinţifică, autentică şi operativă. ciale cu ajutorul cifrelor. Astfel, de ale, care alcătuiesc sistemul unic al unităţile economice şi social-culturale raionale, unităţile cooperaţiei meş­ d) cui i se predau.
exemplu, studiind dinamica produc­ evidenţei economiei naţionale şi al din regiunea noastră, lucrează la teşugăreşti, unităţile cooperaţiei de Organele Direcţiei regionale de
Gospodărirea raţională a mijloa­ tivităţii în industrie, statistica nu vieţii social-culturale. complectarea evidenţelor tehnico-ope­ consum, secţiile agricole raionale,
celor de producţie, organizarea acti­ rative şi la întocmirea dărilor de statistică trebuie să ducă de aseme­
vităţii de stat în diversele domenii stabileşte numai faptul în sine al La baza dărilor de seamă statis­ seamă statistice, obţinînd rezultate ele. nea o susţinută muncă de îndrumare
creşterii productivităţii muncii, ci de­ tice stă documentaţia ştiinţifică a e- satisfăcătoare. Astfel, unităţile : Fi­ şi control în toate unităţile econo­
ale vieţii economice şi sociale, nu termină şi din punct de vedere can­ videnţei tehnico-operative şi conta­ latura Lupeni, uzina „Victoria“ Că­ Principalele cauze care fac ca a- mice şi social-culturale din regiune,
sînt cu putinţă fără o cunoaştere a- titativ acest fapt, stabileşte ritmul bile care înregistrează fenomenele lan, fabrica „Teba“ Sebeş, fabrica de ceste lipsuri să mai persiste la unele pentru a lămuri conducătorii aces­
mănunţită a aspectelor sub care ele social-economice în momentul şi la hîrtie „1 Mai“ Petreşti, T.A.P.L. Pe­ unităţi economice şl social-culturale, tor unităţi şi personalul care lucrea­
se prezintă, cu ajutorul evidenţei şi de creştere al productivităţii muncii, locul producerii lor. troşani, Ocolul silvic Cugir etc., au constau în primul rînd în lipsa unui ză în munca de evidenţă şi statis­
arată ramurile industriale şi între­ introdus şi folosesc în toate sectoa­ plan de organizare a evidenţei teh­ tică, că pentru a izgoni birocratismul
statisticii. O analiză statistică însă poate să rele de activitate evidenţe tipizate nico-operative şi de întocmire perio­ şi a se uşura munca, pentru asigu­
prinderile unde are loc un anumit ne ducă la concluzii juste numai care sînt bine conduse, respectă ter­ dică a dărilor de seamă, (plan care rarea sistemului unic al evidenţei e-
Sarcinile fundamentale ale statis­ ritm al creşterii, factorii care ău con­ dacă se bazează pe dări de seamă menele de înaintare la forurile su­ trebuie să fie elaborat în mod precis conomiei naţionale, ei însăşi trebuie
ticii socialiste constau în prelucra­ diţionat această creştere şi în ce care conţin cifre exacte. La rîndul în toate detaliile), lipsa unei stricte să fie luptători activi pentru înlătu­
rea şi prezentarea la timp, partidului lor dările de seamă statistice pot fi perioare. delimitări a sarcinilor personalului, rarea tuturor dărilor de seamă ile­
măsură creşterea productivităţii mun­ utilizate în lucrările de analiză nu­ lipsa unor termene precise pentru gale şi a tuturor evidenţelor para­
şi guvernului, a datelor statistice, cii condiţionează creşterea produc- Sînt însă numeroase cazuri, Cînd executarea acestor sarcini. Drept ur­
fundamentate ştiinţific asupra indi­ .ţiei, etc. mai dacă sînt fundamentate ştiinţific unele întreprinderi economice şi so­ mare. slăbeşte răspunderea persona­ lele.
catorilor din planurile economiei na­ pe date exacte culese din evidenţele cial-culturale întocmesc lucrările sta­ lă în organizarea muncii de evidenţă. Organele Direcţiei regionale de
Statistica caracterizează, nu nu­ tistice cu superficialitate, conţinînd
ţionale. tehnico-operative şi contabile, în care greşeli grosolane, falsificînd realita­ Aceste lipsuri nu sînt încă înlătu­ statistică, trebuie să verifice în mod
Studiul fenomenelor vieţii econo­ mai fenomenele de masă, ci trebuie se oglindesc eforturile şi succesele tea şi inducînd în eroare conducerea rate pentru că personalul responsa­ sistematic în toate verigile şi în toa­
mice — al producţiei sociale, repar­ să descopere, în acelaşi timp, tot ce înregistrate zi de zi de către mun­ unităţilor, a organelor centrale de bil nu se ocupă cu studierea profun­ te fazele muncii, dacă programele,
tiţiei, schimbului şi consumului, al se naşte nou, tot ceea ce se dezvoltă, citori şi tehnicieni. stat şi partidul, calcă dispoziţiile pri­ dă a cauzelor şi a căilor de înlătu­ instrucţiunile metodologice statistice
nivelului material şi cultural al popu­ tot ceea ce în viitor va deveni fe­ vind termenul de raportare şi înairi' rare a lipsurilor, nu ia măsurile cu­ se aplică şi se interpretează just, da­
laţiei — nu este posibil fără statis­ nomen de masă ; ea trebuie de ase­ Prin Hotărîrea Consiliului de Mi­ tează cu întîrziere dările de seamă venite pentru lichidarea lor. că datele din evidenţele tehnico-ope­
tică. menea' să oglindească ceea ce este niştri nr. 474/1951 şi nr. 1298/1953, statistice, nu aplică linia metodologi­ rative şi din dările de seamă statis­
„Statistica social-economică — a vechi, pe cale de dispariţie. s-au stabilit măsurile ce trebuie luate că unitară elaborată de Direcţia Cen­ Ca 0 metodă sigură pentru îm­
arătat V. I. Lenin — este unul din O sarcină importantă a statisticii de organizaţiile economice, sfaturile trală de Statistică, creînd confuzii bunătăţirea muncii este organizarea tice corespund realităţii.
cele mai puternice instrumente ale este şi verificarea îndeplinirii planu­ populare şi unităţile din subordines şi neclarităţi în lucrări, nu complec- activităţii de evidenţă şi statistică Conducerea şi verificarea organi­
lui, stabilind totodată factorii care au acestora cu privire la întărirea şT tează toţi indicatorii din dările de după grafic. Cu ajutorul graficului
cunoaşterii sociale“. respectarea sistemului unic al evi­ seamă. Dările de seamă nu sînt în­ se lichidează întîrzierile, iar dările zării statisticii este o sarcină mare
Legiie proprii fenomenelor vieţii condiţionat depăşirea planului şi denţei economiei naţionale. soţite de note explicative asupra cau­ de seamă statistice devin operative şi de răspundere. Ea cere de la
sociale se cunosc, nu pe baza studi­ analiza cauzelor neîndeplinirii lui. zelor de nerealizare sau depăşire a personalul statisticii de stat cunoş­
In perioada scursă, s-a obţinut O' sarcinilor de plan, există necorëspon- şi autentice. tinţe economice largi, înţelegerea
erii unui fapt izolat, ci pe baza stu­ Ritmul tot mai viu în care se des­ serie de realizări pe linia transfor­ denţă între datele înscrise în formu­ conţinutului şi destinaţiei fiecărui in­
dierii totalităţii faptelor respective, făşoară munca de construire a so­ mării statisticii într-un instrument larele de evidentă tehnied-opefativa Sistemul de lucru după grafic pre­ dicator din evidenţa tehnico-operali-
puternic de urmărire a executării şi dările de seamă, se folos’esc evi­ vede termene strict stabilite pentru
deoarece fiecare fapt în parte, pe lin­ cialismului în patria noastră, prin planului de stat şi de informare a prezentarea documentelor de, către vă, evidenţa contabilă-financiară, din
partidului şi guvernului, în sensul denţe tehnico-operative şî dări de sea'! dările de seamă şî din cunoaşterea
gă trăsăturile generale, tipice proce­ efortul conştient şi susţinut al oa­ toate persoanele însărcinate cu înre­ temeinică a ştiinţei statisticii.
mă rieaprobate de Direcţiunea Cert'
sului respectiv, mai are şi trăsături menilor muncii, sub conducerea par­ gistrările şî decontările fenomenelor Mergînd pe linia luptei pentru con­
trală de Statistică, etc, tinua îmbunătăţire a calităţii datelor
proprii, individuale. Rupt de masa ge­ tidului şi guvernului, pune proble­ Cconomico-financiare din întreprin­ statistice, vom contribui la informa­
deri. rea partidului şi guvernului cu date
nerală, faptul izolat, poate să nu fie ma îmbunătăţirii continue a meto­ reale asupra îndeplinirii planului
tipic, caracteristic întregului proces. delor de cercetare şi cunoaştere a Graficul întocmit pe sudoare şi pe cincinal Ia toţi indicatorii şi în toate
Particularitatea statisticii constă realităţilor social-economice, de ur­
sectoarele economiei naţionale.