Page 28 - 1955-11

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 533

Voinţa de pace a popoarelor va trium fa Emofionanteie întâlniri ale e©nducăt@rs!©r s®vie!Sei
cu jp©p@ruf indian
Intre 27 octombrie şi 16 noiem­ legaţii occidentale este în evidentă lui, etc. Aceste propuneri sînt în
brie, a avut loc la Geneva conferin­ contrariicţie cu directivele şefilor gu­ concordanţă cu directivele şefilor gu­ V izita lui N. A. Bulganin şi N. S. Mruşciov în oraşul Agra
ţa miniştrilor de externe ai Uniunii vernelor. El trece pe planul al doilea vernelor, ţin seama de interesele păr­
Sovietice, Statelor Unite ale Ame- problema securităţii europene şi o ţilor şi respectă principiul neameste- DELHI (Agerpres). — TASS Hruşciov. La sosirea oaspeţilor au truit din marmură de un alb străj
ricii, Angliei şi Franţei, convocată pe face să devină dependentă de înde­ cului în treburile interne ale altor transmite: răsunat aclamaţiile: „Indienii şi ru­ lucitor cu ornamentaţii din pietre
baza hotărîrii adoptată în luna iu­ plinirea programului de extindere a ţări.
lie, tot la Geneva, de conferinţa şe­ blocului atlantic prin includerea Ger­ La 20 noiembrie, N. A. Bulganin şii sînt fraţi 1“, „Trăiască Bulganin şv scumpe.
filor de guverne ai celor patru mari maniei unificate. Este evident că ase­ Delegaţiile celor trei puteri occi­ şi N. S. Hruşciov au vizitat oraşul Hruşciov!“ Pe alocuri erau instalate N. A. Bulganin, în numele
puteri. menea propuneri nu puteau fi accep­ dentale nu au fost de acord cu pro­ Agra, situat la 200 km. sud-est de megafoane prin care s-au transmis
tate de delegaţia sovietică. Este de punerile delegaţiei sovietice şi nu au Deliii, unde se află monumentele ar­ său şi în numele iui N. S. Hruş-
După cum reiese din comunicatul neconceput ca popoarele Europei, acceptat să adopte măsuri practice, hitectonice ridicate în perioada în­ saluturile. ciov, a exprimat mulţumiri gu­
publicat la încheierea conferinţei, mi­ care în frunte cu poporul sovietic şi- pe deplin rezonabile, pentru dezvol­ floririi imperiului marilor Mogoli. Se aud scandîndu-se lozinci: „ Tră­ vernatorului statului şi autorităţilor
niştrii de externe au discutat deschis au vărsat sîngele şi au zdrobit impe­ tarea reală a schimburilor economice Ca şi Delhi, oraşul Agra a fost reşe­ orăşeneşti pentru prilejul ce li s-a
şi sub toate aspectele cele mai arză­ rialismul german, să accepte acum şi a celorlalte legături între state. dinţa împăraţilor din această dinastie, iască Uniunea Sovietică 1“ „Trăiască oferit de a vizita un monument atît
toare probleme ale situaţiei interna­ să-l restabilească cu propriile lor Ele au continuat să insiste asupra care au dominat în India timp de India !“. Participanţii la această ma­ de minunat al culturii antice a po­
ţionale : problema securităţii şi Ger­ mîini spre nenorocirea tuturor po­ unor propuneri, care în fapt urmăreau cîteva secole. nifestaţie de simpatie purtau mii de
mania, dezarmarea, dezvoltarea con­ poarelor, inclusiv a celui german. să asigure exportul de propagandă drapele ale celor două ţări prietene. porului indian.
tactelor dintre est şi vest. reacţionară în ţările lagărplui so­ Aproape pe tot parcursul de la ae­ N. Â. Bulganin şi N. S. Hruşciov au Apoi, N. A. Bulganin şi N. S.
In legătură cu cel de al doilea cialist, precum şi consfinţirea şi le­ rodrom pînă în oraş maşinile în care
Miniştrii de externe au căzut de punct de pe ordinea de zi a conferin­ galizarea tendinţelor anumitor cer­ se aflau oaspeţii au trecut printre salutat din toată inima populaţia. Hruşciov, însoţiţi de guvernatorul sta­
acord să raporteze asupra rezultate­ ţei de la Geneva —• problema dezar­ curi reacţionare din occident de ames­ două rînduri dese de ţărani şi de alţi Maşinile au trecut de zidurile în­
lor discuţiilor lor şefilor guverneloi mării — Uniunea Sovietică, acţionînd tec în treburile interne ale ţărilor din tului, au plecat la Fortul mogol, si­
respective şi să recomande ca viitoa­ în conformitate cu interesele vitale răsărit. locuitori ai acestei regiuni, care sosi­ dărătul cărora se află Taj-Mahai, tuat în apropiere, care a fost con­
rea desfăşurare a discuţiilor miniş­ ale popoarelor, a prezentat propuneri măreţul monument arhitectonic al im­ struit în a doua jumătate a secolu­
trilor Afacerilor Externe să fie regle­ care pornesc de la faptul că princi­ Este limpede că asemenea tendinţe seră cu mult timp înainte pentru a-i periului marilor Mogoli, ridicat pe la lui al XVI-lea.
mentată pe căi diplomatice. pala sarcină în domeniul dezarmării nu au nimic comun cu problema con­ mijlocul secolului al XVII-lea din or­
este realizarea unor măsuri practice, tactelor între est şi vest şi sînt in­ saluta pe N. A. Bulganin şi N. S. dinul împăratului Sahjahan. Taj-Ma- N. S. Hruşciov, întîmpinat cu a-
Conferinţa de la Geneva s-a ter­ îndreptate spre încetarea cursei înar­ compatibile cu principiul colaborării
minat fără adoptarea unor hotărîri mărilor, spre salvarea popoarelor de rodnice .între state independente şi hal este un magnific mauzoleu cons­ plauze furtunoase a rostit cu acest
esenţiale. primejdia unui război atomic. In a- suverane. prilej o scurtă cuvîntare.
cest sens, U.R.S.S. a propus ca ma­
Examinînd lucrările conferinţei şi rile puteri participante la conferinţă Pentru acest motiv, delegaţia so­ Cuvîntarea lui N. S. Hruşciov
desfăşurarea ei, constatăm că dele­ să declare că renunţă să folosească vietică nu a putut accepta examinarea
gaţia Uniunii Sovietice a prezentat primele arma atomică şi cu hidrogen, unor astfel de pretenţii şi le-a con­ Permiteţi-mi ca în numele meu, în să vă avertizez că libertatea şi in­ Inălţînd astfel de monumente cu mîi-
la Geneva o serie de propuneri cu să declare că se vor abţine în rela­ siderat nelalocul lor.
caracter practic şi realist, în perfectă ţiile dintre ele de la folosirea forţei numele prietenului meu Nikolai Ale- dependenţa pot fi consolidate numai nlle oamenilor peste care stăpîneau,
conformitate cu directivele şefilor de Faptele demonstrează că, dacă la xandrovici Bulganin şi în numele cu condiţia ca să puteţi dezvolta in­ ei au secătuit forţele şi mijloacele
guverne şi avînd în vedere intere­ armate şi că, vor rezolva numai pe conferinţa de la Geneva nu s-au rea­
sele păcii, securităţii şl colaborării lizat acordurile esenţiale, răspunde­ prietenilor care- ne însoţesc, să vă sa­ dustria voastră ş* îndeosebi construc­ poporului cu unicul scop — de a se
cale paşnică divergenţele care există
internaţionale. Mai mult, delegaţia sau se pot ivi între ele. In propuneri­ rea pentru această situaţie revine de­ lut şi să vă exprim sentimentele ţia de maşini. (Aplauze). glorifica pe ei înşişi. Iar în acest

sovietică nu s-a menţinut pe o pozi­ le delegaţiei sovietice privind dezar­ legaţiilor puterilor occidentale, în- noastre fierbinţi şi bunele urări. N-aş vrea să vă dau sfaturi. Cred timp, se pare, milioane de oameni au
trucît acestea au adoptat o atitudine
ţie rigidă, ci, din dorinţa arzătoare de marea sînt soluţionate probleme ca : (Aplauze). că dumneavoastră înşivă înţelegeţi murit de foame. Iată de o parte bo­
limitarea nivelurilor forţelor armate rigidă în propunerile lor, care nu au
a ajunge la un acord în problemele oferit niciun fel de şanse pentru în­ Nu există cuvinte prin care se pot totul perfect de bine. găţia şi de cealaltă — mizeria.
pentru cele cinci mari puteri —
discutate, şi-a modificat în repetate cheierea unor negocieri. exprima sentimentele care în momen­ Am vizitat adineauri remarcabila Scuzaţi-ină dacă m-am îndepărtat
U.R.S.S., S.U.A., China, Marea Bri-
rîndurl propunerile. Deşi conferinţa de la Geneva s-a tul de faţă umplu inimile noastre. A- creaţie a unor mîini omeneşti — mi­ de Ia subiect, dar am vrut să vorbesc
tanie şi Franţa, reducerea armamen­ încheiat fără adoptarea unor hotărîri
Dimpotrivă, delegaţiile puterilor preciem extrem de mult dovezile de nunatul mauzoleu. Cînd am privit a- de sentimentele pe care le-am încer­
telor clasice, interzicerea armei ato­ esenţiale, totuşi ea va folosi în dez­
occidentale nu s-au dovedit doritoare prietenie pe care poporul indian le ceastă construcţie, am fost animat de cat vizitînd acest monument.
mice, asigurarea controlului interna­ voltarea colaborării internaţionalei
în realizarea unui acord şi nici mă­ ţional, etc. manifestă pretutindeni în timpul vizi două sentimente : primul, a fost sen­ Vă mulţumesc încă odată pentru
Problemele care au figurat pe ordi­
car pentru realizarea unui minimum Reprezentanţii puterilor occiden­ tei noastre aici, care a început de pu­ timentul de admiraţie faţă de măre­ ospitalitate, pentru minunatele daruri
nea de zi a conferinţei vor continua
de acord. Acest lucru rezultă din fap­ tale n-au acceptat însă nici una din ţin timp. ţia poporului, de arta sa, de cultura pe care ni le-aţi oferit. Mulţumesc
să fie discutate şi dezbătute de ma­
tul că au respins, una după alta, toa­ aceste propuneri. In propunerea pre­ Vă pot încredinţa că poporul nos­ sa, de măiestria sa, care au înflorit domnului guvernator personal, so­
zentată în comun de S.U.A., Marea sele cele mai largi ale popoarelor,
te propunerile delegaţiei sovietice, iar tru nutreşte, la rîndul său, cele mai încă cu multe secole în urmă. Acest ţiei sale, care ne-au însoţit, şi repre­
Britanie şi Franţa, privind proble­ care sînt vital interesate în asigura­
în propunerile lor n-au ţinut seama sincere sentimente de prietenie faţă monument este o mîndrie a poporului zentanţilor autorităţilor orăşeneşti.
ma dezarmării nu se spune nici un rea securităţii europene, în unificarea
şi' s-au îndepărtat în mod vădit de de poporul indiei. (Aplauze furtu­ vostru. Mulţumesc de asemenea membrilor
cuvînt despre încetarea cursei înar­ paşnică şi democratică a Germaniei,
directivele elaborate de către şefii de noase) . In mine s-a trezit însă şi un alt comitetului pentru organizarea aces­
mărilor. Nu se vorbeşte de loc despre în încetarea cursei înarmărilor - şi
guverne. Voi trăiţi în primăvara minunată a sentiment. Fără să vreau m-am gîn- tei primiri.
reducerea armamentelor. Se trece sub dezarmare, în normalizarea legături­
Problema principală care a fost eliberării naţionale şi a conducerii in­ dit cum regii şi împăraţii n-au cru­ Vă urăm tuturor fericire şi tot bi­
examinată la Geneva de către miniş­ tăcere necesitatea interzicerii armei lor dintre est şi vest. Voinţa de pace
dependente a ţării dvs. Aş vrea însă ţat munca omului, cum au risipit-o. nele ! (Aplauze furtunoase).
trii de externe, a fost problema se­ atomice. Puterile occidentale au în­ a popoarelor este un factor hotărîtor
•k ? k k? ?
curităţii europene şi, în legătură cu cercat să prezinte lucrurile ca şi cum asupra direcţiei în care se vor des­
După ce au vizitat sălile palatului veşnice şi de nezdruncinat dintre po­ tenii dvs. pe orice vreme şi dacă va
aceasta, problema germană. în prezent nu ar fi posibilă înfăptui­ făşura evenimentele. şi au admirat perspectiva care se poarele sovietic şi indian. bate vreun vînt sau vreun curent
deschide spre valea Jamna, oaspeţii.au dăunător sănătăţii poporului indian,
Delegaţia sovietică a prezentat con­ rea unui program general de dezar­ Conferinţa a scos la iveală nu nu­ părăsit Fortul. Locuitorii din Agra, Adresîndu-se gazdelor, N. S. Hruş­ amintiţi-vă de noi, iar noi nu vă vom
care s-au adunat în faţa zidurilor ce­ ciov a spus : uita niciodată,
ferinţei proiectul său de crearea unui mare şi au propus instituirea contro- mai obstacolele care stau în calea tăţii, au salutat din nou cu căldură
Nikolai Alexandrovici Bulganin a . Trăiască prietenia veşnică între po­
sistem de securitate colectivă în Eu­ lulurşi inspecţiei fără luar'eâ vreunei consolidării păcii, ci şi posibilităţile pe oaspeţii sovietici. exprimat aici, în numele său personal poarele Uniunii Sovietice şi Indiei 1
Apoi, într-una din grădinile din a şi în numele meu, mulţumiri pentru Vă mulţumesc!
ropa. In acest proiect sînt dezvolta­ măsuri. în vederea, reducerii - arma­ de rezolvare cu succes a problemelor prietenia manifestată faţă de noi în
propierea oraşului Agra, guvernatorul acest minunai oraş. Aş vrea să mă In cuvîntarea de răspuns guverna­
te idei care permit să se apropie cit mentelor. Adoptarea unei asemenea aflate tn discuţie; statului, K. M. Munshi, a oferit un alătur cuvintelor sale şi să vă exprim torul Munshi a exprimat recunoştinţă
dejuns în cinstea lui N. A. Bulganin, încă odată cele mai calde senti­ pentru darurile ce i-au fost oferite.
mai mult rezolvarea problemei creării propuneri nu ar fi putut avea ca ...Conferinţa de ia Geneva a arătat N. S. Hruşciov şi a persoanelor care mente şi recunoştinţă.
El a subliniat că India a întreţinut
unui sistem eficaoş .d,e..,âşjg|iţajţa.a efect decît continuarea şi intensifica­ că mai sînt cercuri a căror influen­ îi însoţesc. Arătînd macheta mauzoleului Taj- întotdeauna bune relaţii cu toate ţările
păcii în Europa. Delegaţia sovietică Din partea guvernatorului, lui N. Mahai, N. S. Hruşciov a continuat: şi doreşte să facă aceasta şi pe viitor.
rea cursei înarmărilor în condiţii care ţă în determinarea politicii puterilor El şi-a exprimat dorinţa ca cele cinci
opune ideii scindării Europei în blo­ A. Bulganin şi N. S. Hruşciov le-au Acesta este un minunat dar, care
ar micşora vigilenţa popoarelor, ar occidentale este încă mare şi care fost oferite daruri, printre care o ma dovedeşte măreţia ţării şi măiestria principii ale coexistenţei paşnice să
curi militare ideia securităţii colec­ chetă a mauzoleului Taj-Mahai, exe poporului indian. Acest dar este de fie. o bază trainică a relaţiilor dintre
slăbi securitatea statelor, şi ar fa­ acţionează împotriva destinderii şi popoare şi a spus că vizita lui N. A.
tive pentru statele Europei, indiferent cutată artistic. nepreţuit. La darurile pe care vi le-am Bulgănîn’ şi Ni "S. Hruşciov în India
voriza pe amatorii unor agresiuni păcii. Totodată însă, mersul confe­ _N.A. Bulganin a mulţumit călduros oferit noi, alăturăm" sentimentele nţas constituie un eveniment de importanţă
de orînduirea lor socială şi politică. tre cele mai prieteneşti faţă de In­ istorică.
prin surprindere. rinţei a întărit şi mai mult convin­ guvemâTorufuT şf soţiei sale pentru dia. Noi sîntem prietenii dvs. nu
Realizarea acestui proiect ar da po­ numai pe timp senin, cînd soarele stră­ La amiază, oaspeţii sovietici au ple­
Asupra celei de a treia probleme gerea popoarelor că în prezent există daruri şi în numele său şi al lui N. luceşte mîngîietor. Noi sîntgm prie­ cat din Agra, înapoindu-se la Delhi.
sibilitate ţărilor Europei să-şi asigure S. Hruşciov, le-a oferit daruri. In
Înscrisă pe ordinea de zi a conferin­ căi şi posibilităţi reale pentru rezol­
securitatea şi în primul rînd să li­ varea principalelor probleme inter- încheiere, N. A. Bulganin a rostit cu­
ţei de la Geneva, problema dezvol­
chideze ameninţarea pe care milita­ naţionale.- vinte de salut în cinstea prieteniei
tării contactelor dintre est şi vest, Forţele mondiale care luptă pentru
rismul german o reprezintă pentru „Spiritul Genevei“ nu poate fi îngropat
cauza păcii. delegaţia sovietică a prezentat pro­ pace au crescut considerabil. De spo­
Comentariile presei chineze pe marginea rezultatelor conferinţei miniştrilor de Externe
Puterile occidentale propun po­ puneri constructive şi realiste, urmă­ rirea vigilenţei şi intensificarea luptei
PEKIN (Agerpres) — CHINA vedere, , au prezentat propuneri portante. Totuşi, după cum a arătat
poarelor europene să amîne asigura­ rind dezvoltarea relaţiilor economice, acestor forţe depinde ca „spiritul Ge­ NOUÂ transm ite: noi, vădit inacceptabile pentru Molotov, conferinţa „a contribuit la
Uniunea Sovietică. In mod vădit sco­ atragerea atenţiei cercurilor largi a-
rea securităţii lor pînă ce Germania în domeniul culturii, ştiinţei, presei, nevei“ să continue şi să se întărească Ziarele chineze comentează pe larg pul acestor propuneri a fost de a face supra problemelor celor mai arzătoare
rezultatele conferinţei de la Geneva ca conferinţa să eşueze şi de a acuza ale vremurilor noastre, şi aceasta nu
unificată va fi inclusă în blocurile radioului, artei, sportului, turismu­ în interesul consolidării păcii. a miniştrilor Afacerilor Externe ar Uniunea Sovietică pentru aceasta. poate să nu aibă rezultate pozitive".
celor patru puteri. Ziarul „Jenmin Popoarele din toate ţările, scrie în
militare occidentale. Proiectul comun TOMUŞ IOS1F jibao“ relevă într-un articol de fond „Spiritul Genevei“, scrie ziarul, nu încheiere ziarul, mărindu-şi vigilenţa
că miniştrii Afacerilor Externe ai pu­ poate fi îngropat şi înlăturat de cîţiva şi întărind unitatea, vor continua lup­
prezentat la Geneva de cele trei de­ terilor occidentale, respingînd toate politicieni. Conferinţa miniştrilor A- ta pentru slăbirea continuă a încor­
facerilor Externe nu a realizat un a- dării internaţionale".
punctele asupra cărora înainte s-a cord în problemele internaţionale im­
realizat o apropiere a punctelor de

India din punct de vedere al nu- te din cele mai simple pentru fabri­ Republica India, prin politica ex­ lui sovieto-indian din 2 februarie a.c.,
I N D I A; sale, este al doilea mare stat din ţară se găsesc şi cîteva fabrici de
PE HARTA LUMII, mărului populaţiei şi a bogăţiilor cile de zahăr, de iută şi de hîrtie. In ternă dusă de guvernul Nehru, ocu­ U.R.S.S. va construi în India o mare

t Asia, după R. P. Chineză. Ea este a- automobile care au însă la bază an- kkk pă un lob important în viaţa inter­ uzină metalurgică cu o capacitate de

j şezată în partea de sud a Asiei, între samble şi piese din import. ma totală a investiţiilor de stat, in­ naţională. Guvernul indian militea­ un milion tone oţel anual şi o can­
dustria va primi pînă la 26%. Pînă
i munţii Himalaia şi Oceanul Indian, înapoierea industrială în care se în aprilie 1961 producţia de oţel tre­ şini-unelte. Jawaharlai Nehru, pri­ ză pentru coexistenţa paşnică a sta­ titate asemănătoare de laminate. De
buie să fie de 5.000.000 de tone, cea
, avînd o suprafaţă de 2.940.000 km.2 găseşte astăzi India, se datoreşte re­ de aluminiu —- 40.000 de tone, ex­ mul ministru al Indiei, a arătat că telor cu sisteme sociale diferite, re- asemenea, U.R.S.S. va livra îniregul
tracţia de cărbune — 60.000.000 de trebuie să se renunţe la ideia ,că ma­
| şi o populaţie ce numără cca. 360 mi- gimului colonial englez. Deşi astăzi tone, cea de minereu de fier — şinile vor trebui aduse întotdeauna nunţînd cu hotărîre să participe ia' utilaj şi va acorda Indiei ajutorul teh­
13.000.000 tone, iar puterea centrale­ din străinătate; ele trebuie să fie fa­
' lioane de oameni. India este o ţară independentă, lo­ lor electrice de 6.000.000 kw. De ase­ bricate în India. blocuri militare. La baza politicii sale nic necesar.
menea va creşte şi numărul munci­
Populaţia Indiei pînă în anul 1947, tuşi, monopolurile străine continuă torilor din industria ţării, ridieîndu-se Un fapt pozitiv petrecut recent în externe, guvernul indian avînd cele Relaţiile sovieto-indiene care au la
la 5.700.000 de oameni.
| a fost supusă cruntei exploatări co­ să stoarcă profituri imense de pe ur­ viaţa poporului indian este naţiona­ cinci principii ale coexistenţei paş­ bază principiile respectării reciproci
In programul celui de al doilea lizarea Băncii imperiale a Indiei,
loniale britanice. Insă, după nenumă- ma muncii depuse de poporul indian. plan cincinal accentul principal se nice şi-a dezvoltat relaţiile paşnice a integrităţii teritoriale şi a suverani­
va pune pe crearea unei baze indus­ oare o perioadă destul de lungă ia
’ rate secole de robie şi de frămîntări Astăzi, în faţa guvernului indian se triale de maşini-unelte, de utilaj e- fost o verigă de legătură între fi­ de colaborare cu Republica Populară tăţii, neagresiunii, neamestecului re­
nergetic şi de transport precum şi ale nanciarii englezi şi capitalul cămătă-
"revoluţionare, poporul indian a reu- impune ca o sarcină imediată rezolva­ altor ramuri ale construcţiei de ma- resc indian. Fără îndoială că trans­ Chineză, Uniunea Sovietică, precum ciproc în treburile interne, egalităţi'

! şit să se scuture de această stăpînire rea problemei dezvoltării industriale. formarea Băncii imperiale naţionali­ şi cu o serie de state asiatice. şi avantajului reciproc şi coexisten­
’ colonială. Mai mult decît atît, în Guvernul indian a adoptat ca primă zate, într-o bancă de stat care va
India fiind astăzi o ţară căreia îi ţei paşnice, s-au întărit şi mai muli
avea sarcina de a extinde creditul a-
' anul 1950 mişcarea de eliberare a măsură de soluţionare a acestei proble­ gricol, va duce la întărirea gospodă­ sînt scumpe pacea şi colaborarea în­ prin vizita făcută în vara aceasta de
' poporului indian a luat noi proporţii me, programul de dezvoltare econo­ riilor ţărăneşti care folosesc creditele.
tre popoare, a respins cu hotărîre în­ primul ministru al Indiei J. Nehru în

jîn urma căreia India a fost procla- mică pe anii 1951-1956, program care cercările cercurilor agresive ale U.R.S.S. şi prin vizita pe care o în­

' mată republică. în India este numit primul plan cin­ S.U.A. de a o atrage în blocul mi­ treprinde actualmente N. Bulganin şi
litar S.E.A.T.O. Reprezentanţii Indici N. S. Hruşciov în India.
1 Republica India a cărei capitală cinal. Deşi în primii trei ani, adică
7 este Delhi, este astăzi un stat multi- pînă în primăvara anului 1954, in­ au fost aceia care alături de celelalte Alături de celelalte popoare şi po­
popoare iubitoare de pace din lumea porul romîn urmăreşte cu simpatie
\ naţional unde se vorbesc foarte mul- vestiţiile de stat în industrie s-au ri­
i te limbi, limba oficială fiind limba dicat la 297.100.000 de rupii, iar in­ întreagă, au contribuit la încetarea lupta poporului indian pentru trans­

i hindu. vestiţiile particulare la 960.000.0P''' vărsărilor de sînge din Coreea şi în­ formarea ţării. Poporul nostru, după i
doctrina. Consecventă politicii sale de cum a declarat locţiitorul ministrului )
Baza economiei indiene o formează de rupii, totuşi, nu s-a ajuns la pace, India este aceea care a susţi­ Industriei Petrolului din R.P.R., este >
' agricultura ; principala cultură cerea­ schimbări vizuale în structura indus­
lieră fiind orezul. De asemenea, po- triei Indiei şi a economiei ei luată nut şi susţine cu hotărîre satisface­ gata să acorde Indiei ajutor tehnic \
rea drepturilor legitime ale R. P. Chi­ multilateral în domeniul prospectării ?
i porul indian se ocupă pe scară înaltă în ansamblu. neze prin primirea acesteia ca mem­ zăcămintelor petrolifere. Locţiitoru! \

1şi cu cultivarea griului, meiului, cea- Un fapt care contribuie în mare bră în O.N.U. ministrului Industriei Petrolului din ş
i iului, trestiei de zahăr, etc. Imense măsură la dezvoltarea înceată a unei
1bogăţii naturale se găsesc ascunse in industrii proprii în India, este con­ Politica de pace pe care o duce R.P.R. a subliniat de asemenea, că <

>subsolul acestei ţări, cum sînt de e- curenţa mărfurilor engleze şi ameri­ guvernul indian, este reflectată prin Romînia poate pregăti studenţi şi spe- ^
existenţa unei largi mişcări a parti­ cialişti indieni, poate trimite rle ase
¦xemplu : cărbuni, .minereu de fier, cu- cane care inundă şi limitează piaţa
i pru, aur, mangan, diamante, petrol indiană. zanilor păcii la care iau parte oame­ menea în India specialişti şi să li­
ni de diferite orientări politice şi con­ vreze utilajul petrolifer necesar.
¦şi altele. Cu toate piedicile pe care monopo-
cepţii religioase. Succesele repurtate de poporul in­
Cu toate aceste bogăţii naturale pe liştii străini caută să le pună dezvol­
1care Ie posedă India, industria ei ş'. tării unei industrii proprii a Indiei, Larga mişcare pentru pace din In­ dian în lupta pentru pace, pentru
dia cît şi realizările pe tărîm econo­ construirea unei vieţi noi, cu ajuto­
i în special industria grea, este încă poporul indian nu renunţă la planu­ mic şi politic ale poporului indian, rul U.R.S.S., a R. P. Chineze şi a
1slab dezvoltată. In India se produc rile sale de industrializare a ţării, lu­
, anual aproximativ 1.200.000 tone de cru reflectat prin elaborarea celui de al sînt privite cu multă simpatie de în­ celorlalte ţări de democraţie popu­
treaga opinie publică mondială. Ast­ lară, sînt o nouă lovitură dată acelor
t oţel şi se extrag 36.000.000 tone de doilea plan cincinal 1956-1961. In pe­ fel poporul sovietic care oricînd este cercuri occidentale cărora le este tot

( cărbune. Industria constructoare de rioada aceasta se proiectează să se gata să dea un aiutor multilateral mai greu să-şi menţină jugul exploa

{ maşini cuprinde un număr mic de investească în comerţul de stat al statelor iubitoare de pace mai slab tării nemiloase asupra popoarelor

( întreprinderi unde se produc numai economiei 43 miliarde de rupii, faţă dezvoltate, şi de data aceasta nu va Asiei şi o nouă n-rirîngere suferită de
întîrzia să contribuie la dezvoltarea aţîtătorii la un al treilea război mon­
< cîteva tipuri de maşini textile, bici- de 22.400.000.000 de rupii în primul

(clete, maşini "de cusut şi maşini unel­ plan cincinal. De asemenea, din su industrială a Indiei. Pe baza acordu­ dial. P. V.

Jsrtlacţia şi â to ' riai ului sir, 6 Mai tie, nr. 9 Telefon : 188-189. Tasa p liliii In nu/neiai conf. agrobârU Uiiecţiunii Genunile 2,171.15. nr, 236,320 din 6 noiembrie 1919 - Tiparul Inlrepi, Poligrafică de Ştut DfcVA,