Page 29 - 1955-11

..w * PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA /

IN A C E S T N U M Ă R ;

Viaţa de partid: Să îmbunătăţim — Eri slugă, astăzi om liber şi feri­ — N. A. Bulganin şi N. S. Hruşeiov

munca de partid în rîndurile tine­ cit. (pag- 2-a). la Bombay (pag. 4-a).

retului (pag- 2-a). — Ne scriu corespondenţii, (pag. 2-a) — 3l ani de la proclamarea Republicii

Vîlcu P. şi Radu V. : Din activi­ — [novatorii — mlnuitori ai tehnicii Populare Mongole (pag. 4-a).

tatea cabinetului pedagogic regio­ noi — Creşte şi se dezvoltă miş­ — R. P. Albania pe drumul socialis­

nal (pag. 2-a). carea de inovaţii (pag. 3-a) mului (pag. 4-a).

Anul VII. nr. 534 Duminică 27 noiembrie 1955 4 pagini 20 bani

ESBBBS23333 B

Pentru continua sporire
a producţiei de metal

Creşterea necontenită a producţiei existente, trebuie să stea în centrul JLNoi succese^în cinstea Congresului
de metal şi îmbunătăţirea calităţii a- atenţiei conducerii tehnico-admini-
cesteia, sînt sarcini de mare răspun­ strative care este chemată să creeze

dere pentru muncitorii, inginerii şi asemenea condiţii de muncă furna-

tehnicienii din industria siderurgică. liştilor şi oţelarilor îneît aceştia să Şi-au îndeplinii planul anual
Colectivele întreprinderilor siderur­ poată produce tot mai mult metal.

gice din regiunea noastră — combi­ îmbunătăţirea continuă, a calităţii întrecerea socialistă desfăşurată în cinstea material lemnos, Numai în perioada ce a tre­ Schimbul de noapte la nivelul celui de zi
natul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ fontei şi oţelului este una din îndato­ celui de ai II-lea Congres al partidului, de cut din luna noiembrie, s-au economisit 34
Hunedoara şi uzina „Victoria“ Călaa, către colectivul sectorului XI investiţii de m.c. lemn de mină. Urmînd iniţiativa
— avînd sprijinul şi ajutorul orga­ ririle de seamă ale furnaliştilor şi oţe­ Ia Mina Petrila a făcut ca in ziua de 18 no­ petroliştilor de la Moi-
nizaţiilor de partid şi sindicale, au larilor. Ei trebuie să ia toate măsurile iembrie, sarcinile de plan anuale să fie în­ Succesele obţinute de minerii sectorului neşti, de a ridica ac­
reuşit să facă în bună măsură faţă care să asigure îmbunătăţirea perma­ deplinite, fiecare metru de galerie săpată de investiţii le-au adus acestora şi cîştiguri
acestor sarcini, trimiţînd an de an nentă a calităţii fontei şi oţelului in- atunci încoace, fiind în contul anului 1956. frumoase. In acest an, salariul mediu lunar tivitatea schimbului
cantităţi tot mai mari de metal in­ s-a ridicat Ia 1.300 lei pe cap de om. de noapte la nivelul
dustriei constructoare de maşini, celei troducînd o strictă disciplină tehno­ îndeplinirea planului înainte, de termen schimbului de zi, mun­
prelucrătoare şi altor ramuri ale in­ logică în procesul de producţie şi se datoreşte în primul rînd brigăzilor ciclice -h citoarea Binder Ecate-
dustriei noastre socialiste. luînd măsuri pentru reducerea rebu­ conduse de Haidu Iuliu, Schiler Grigore, Muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii Com­ terina de la secţia
turilor şi declasatelor, contribuind pe Bartha Francisc şi Cioabă Constantin, care binatului raional de producţie din Sebeş, în tricotat a fabricii „To­
Furnaliştii de la Hunedoara, au această cale la sporirea producţiei au ridicat productivitatea muncii pe între­ cinstea celui de-al II-lea Congres al parti­ ba“ din Sebeş, lucrînd
sporit producţia de fontă faţă de anul de metal şi îmbunătăţirea calităţii gul sector, în medie cu 18 la sută. dului şi-au îndeplinit sarcinile planului anu­ în schimb de noapte,
1950 cu 51,36%. A crescut, de aseme­ lui. al pe 1955 pînă la data de 16 noiembrie, în obţine ca şi în cel de zi,
nea producţia de oţel şi laminate. Bilanţul îndeplinirii planului pe anu) 1955 proporţie de 101,5 ia sută. importante depăşiri de
Colectivul de furnalişti de la Calau La uzina „Victoria“ Călan, numai a scos la iveală şi alte fapte. De pildă, fa­ O contribuţie de seamă în realizarea sar­ normă.
îşi depăşeşte lună de lună sarcinile în primele opt zile ale lunii noiem­ ţă de sarcina planificată, preţul de cost al cinilor de plan au adus-o muncitorii din sec-,,
de plan. In trimestrul III planul ie brie, datorită nerespectării cu stric­ lucrărilor de investiţii a fost redus cu 8 Ia torul exploatări forestiere, precum şi cei de
producţie a fost îndeplinit în propor­ teţe a disciplinei tehnologice procen­ sută şl s-au făcut însemnate economii la la secţia sticlărie.
ţie de 101,7%, iar în luna octombrie tul de declasate a fost depăşit cu
31,64% faţă de procentul admis, fapt Calitatea produselor
care a . dus la un mers neregulat al este de asemenea o

a fost depăşit cu 5%. furnalului. 10 trenuri de cărbune

Este cunoscută şi apreciată con­ Extinderea experienţei înaintate a
tribuţia ce şi-o aduc la sporirea pro­ furnaliştilor şi oţelarilor fruntaşi nu
In decursul celor două decade, mecanicii — Ehei, tovarăşe Marcu 1... E greu nu-i preocupare de seamă a

ducţiei de metal echipele furnalişti- a constituit o preocupare de seamă a cincisutişti de la Depoul C.F.R., Petroşani aşa ? Ce să-i faci ? Minerii scot cărbune nu tinerei muncitoare. A-
lor Victor Pali şi Ştefan Cazan de ia conducerilor tehnico-administrative şi-au depăşit simţitor normele... M-am întîlnit plicînd metoda sovie­
Hunedoara, Ionaşcu Munteanu şi Ro- şi a comitetelor de întreprindere de cu unul din ei, cu tovarăşul Marcu Aurel. glumă 1 tică Ciutkih, ea a reu­
mulus Munteanu de la Călan, care la combinat şi Călan. Acestea sînt
— Ne înving minerii 1... spune ei. In fie­ *

...Un fluierat de locomotivă s-auzi strident.

aplicînd metoda sovietică „A. pili- datoare să creeze condiţii tehnico-or- care zi aproape, un nou tren peste cel pre­ Impiegatul Staţiei din Petroşani, înmînă şit ca să întreacă sar­
pov“ reuşesc să obţină indici- înalţi ganizatorice ca experienţa pozitivă văzut trebuie remorcat şi dus în ţară... Nu foaia de parcurs mecanicului cincisutist cina de calitate cu
de utilizare a volumului util al fur­ să fie extinsă nu în mod sporadic, ci
nalelor. De asemenea echipele oţela- în mod sistematic, planificat. mai avem odihnă 1... E firească relatarea Marcu Aurel. — Drum bun 1 — rosti el. peste 16 Ia sută.
rilor Vaier Lăbuneţ, Aurel Stanciu, Lupta furnaliştilor şi oţelarilor tovarăşului Marcu Aurel. In primele două Mecanicul scoase capul din cabină şi
Petru Forţu, aplicînd metoda „Ma- pentru sporirea producţiei de metal decade ale lunii noiembrie pianul pe întrea­ In clişeu: utemista
tulineţ“ elaborează mereu tot mai ga Valea Jiului Ia producţia de cărbune, a zîmbi. Binder Ecaterina lu­
multe şarje rapide. Laminoriştii Iosif trebuie să fie larg sprijinită şi de co­ fost depăşit cu 4,6 la sută... Numai brigă­ Un abur dens, îl învălui pe impiegat... crînd la maşina sa de
lectivele întreprinderilor care furni­ zile de tineret au dat în acest timp, peste tricotat bumbac.
Trifu şi Gheorghe Andrăşescu reu­ zează acestora materiile prime, pen­ plan, 10 trenuri de cărbune. Locomotiva se puse-n mişcare, trăgînd după
şesc să dea lună de lună tot mai mu1- tru că şi de ele depinde sporirea pro­ ea, cel de-al 10-lea tren de cărbune dat pes­
te plan, de brigăzile de tineret din Valea
Jiului...

te laminate peste plan. De curînd ducţiei de metal. Au luat fiinfă încă 10 întovărăşiri agricole şi zootehnice
echipa oţelarului Vaier Lăbuneţ şi-a
îndeplinit sarcinile anuale de plan Este demnă de toată lauda acţiu­ Producţiile obţinute Ia hectar „Cel de al II-lea Congres al Comuniştii Lădar Petru şi făcut primii cereri de înscrie­ • Brigăzile de tineret de la Mina Uricani
dînd oţel în contul anului' viitor. nea patriotică a tineretului din regi­ anul acesta de întovărăşirile a- P.M.R.“. ¦ Grădinar Alexandru au fost a- re în întovărăşire. Exemplul lor şi-au îndeplinit angajamentul luat în cin­
unea noastră în frunte cu utemiştii, gricole din raionul Ilia, au fost Ieşi de întovărăşiţi în comite­ a fost urmat şl de alţi ţărani stea celui de al II-lea Congres al partidu­
Cu toate succesele obţinute pînă care mobilizaţi de organizaţiile cu mult mal mari ca ale ţăra­ •k tul de conducere. muncitori din acest sat. Astfel lui şi s-au angajat ca să mai dea încă 2.000
acum de către colectivele întreprin­ U.T.M. au colectat însemnate canti­ nilor muncitori cu gospodării in­ Şi în satul Stretea din raio­ în întovărăşirea din Bulbuc, s-a tone cărbune peste plan.
derilor siderurgice din regiunea tăţi de fier vechi pe care le-au trimis dividuale. Acest lucru a făcut să nul Ilia, un număr de 7 familii k unit 15 familii de ţărani munci­
noastră, în lupta pentru sporirea pro­ furnaliştilor şi oţelarilor de la Hu­ crească interesul ţăranilor mun­ de ţărani muncitori, cu o însem­ tori, cu 74 ol şi cu o suprafaţă • Brigada tînărulul miner Mihal Ştefan
ducţiei de fontă, oţel şi laminate, se nedoara şi Călan. Numai în ultima citori din satele raionului, faţă nată suprafaţă de .teren, au In viaţa multor ţărani munci­ de 40 ha. pt şune. de la Petrila, începînd cu data de 20 noiem­
manifestă şi unele lipsuri care, dacă perioadă tineretul a strîns o cantita­ de întovărăşirile agricole. format o întovărăşire agri­ tori din raionul Orăştle, zilele brie, lucrează în contul anului 1960.
ar fi fost înlăturate la timp, succesele te de peste 500 mii tone fier vechi. colă. trecute s-a petrecut un eveni­ Drumul spire o viaţă nouă
Astfel, duminica trecută s-au ment de seamă. Au fost inau­ l-au urmat şi ţăranii muncitori • Brigada de tineret de la, secţia construc­
puteau fi mult mai mari. Minerii de la Ghelar şi Teliuc sînt inaugurat în acest raion încă In comitetul de conducere, au gurate încă 7 noi întovărăşiri din alte sate ale raionului Orăş- ţii metalice a Combinatului siderurgic „Gh.
chemaţi să depună eforturi sporite fost aleşi ţăranii muncitori de creşterea oilor. tie. Gheorghiu-Dej“, şi-a îndeplinit sarcinile din
Datorită lipsurilor ce s-au mani­ pentru a trimite cantităţi tot mai două noi întovărăşiri agricole. In Giurgiu Nicolae, — preşedinte, planul anual cu două luni înainte de termea
festat, în mod deosebit în desfăşura­ mari de minereu şi de calitate mai Cristea Ioan, secretar şi Mun­ In întovărăşirea din satul In satul Bucura, 11 familii
rea procesului de producţie, lia Com­ bună. Colectivul minei Teliuc trebuie satul Glodghileşti, 24 familii de tean Ioan, membru. Valea Mare, s-au înscris 24 fa­ de ţărani muncitori cu 166 oi, au ° Tinerii mecanici de locomotivă Biaga
binatul siderurgic Hunedoara, planul să se mobilizeze serios în această ţărani muncitori, cu o suprafaţă milii de ţărani muncitori, cu constituit o întovărăşire zooteh­ Iosif şi Bob Alexandru de la Complexul
de producţie la fontă în trimestrul direcţie trimiţînd la timp sortimen­ de 12,11 ha. au constituit o în­ Ca rezultat al muncii politi­ un număr de 104 oi, şl cu o su­ nică. In satul Valea lepii, în­ C.F.R. Simeria au economisit, de la data
III a fost îndeplinit numai în pro­ tele de minereu şi în cantităţile pla­ tovărăşire agricolă. Printre cei ce desfăşurată de organizaţia de prafaţă de păşune de peste 7 ha. tovărăşirea a fost constituită de de cînd şl-au luat angajamentul în cinstea
porţie de 99,6%, iar în luna octom­ nificate zilnic atît pentru Hunedoara bază din Săuieşti raionul Hune­ 20 familii cu 74 oi. Au mal fost Congresului şi pînă în prezent, 52 tone com­
brie de 93,2%. La oţel planul tri­ cît şi pentru Călan. dintîi care au făcut cereri de doara, de curînd, în acest sat Membrii de partid Noja Ro­ bustibil convenţional.
mestrial a fost realizat în proporţie înscriere, au fost ţăranii mun­ mulus, Zaharie loan, Bucur inaugurate întovărăşiri zooteh­
de 97%, iar pe luna octombrie de De asemenea colectivul carierei citori Ardelean Viorel, Iacob s-a înfiinţat o întovărăşire a- Serafim şi alţii, au muncit mult • La chemarea organizaţiei de bază
80,7%. Ionichie, Iacob Iosif, Sîrbu Teo- gricolă. la înfiinţarea acestei întovără­ nice şi în satele Mermezău —
Furnaliştii şi oţelarii combinatului Băniţa trebuie să pună capăt indi­ fil şi Orşa Traian. şiri, fiind primii care s-au în­ U.T.M. din satul Valea Bradului, un număr
— cu excepţia laminoriştilor care ferenţei de care dă dovadă faţă de In întovărăşire au intrat un Văleni, unde au intrat 14 fami­
şi-au îndeplinit atît planul trimes­ calitatea calcarului ce-1 trimite la In semn de recunoştinţă pen­ număr de 11 familii de ţărani scris. de 70 tineri ţărani muncitori, au muncit vo­
trial cît şi lunar — au rămas datori combinat şi Călan. Conducerea aces­ tru partidul nostru drag, înto­ lii cu 60 ol, Almaş unde au in­
tei cariere trebuie să ia măsuri pen­ vărăşiţi! i-au dat denumirea de muncitori cu o suprafaţă de In satul Bulbuc, ţăranii mun­ luntar instalînd stîlpl pe o distanţă de 1,5
patriei cu însemnate cantităţi de fon­ tru îmbunătăţirea calităţii calcarului 13,68 ha. teren. trat 18 familii cu 72 oi, şl în
sortîndu-1 cu mai multă grijă. citori Nuţă Candin, Noja Gheor­ km. în vederea electrificării satului lor.
tă şi oţel. Dîncu Mare unde au intrat 34
Pentru lichidarea rămînerii în ur­ Luînd măsuri tehnico-organizato- ghe, Noja Simion, şi alţii, au
familii cu 110 ol.
mă, faţă de îndeplinirea sarcinilor
rice care să ducă în scurt timp la în­
de producţie, trebuie luate o serie de lăturarea lipsurilor existente şi sti-
măsuri care să ducă la înlăturarea
mulînd mai mult iniţiativa muncito­
lipsurilor ce au frînat sporirea pro­ rilor şi tehnicienilor se va da un avînt Acum trei ani, în satul Ţelna din OOCbMa A—RR.3j -1b4i R.ţ bi a. -b4i R*. Í3
ducţiei de metal şi în primul rînd a raionul Alba a luat fiinţă o în­ *-« o •=
lipsurilor din domeniul aprovizionă­ şi mai puternic întrecerii pentru mai tovărăşire agricolă cu 17 familii de 0 gospodărie agricolă colectivă tînără, o^ TCoO*O*' —Ac$•
rii şi transportului intern. Faptul că mult metal. ţărani muncitori şi 60 ha. de teren. dar cu însemnate realizări S J2
Din prima zi a existenţei sale întovă­ goi si
cvi
furnalele nu au avut asigurate can­ Comitetul de partid al combinatului
tităţile necesare de siderită brută, şi cel al uzinei Călan, trebuie să des­
prăjirea acesteia s-a făcut insufici­ făşoare o mai intensă muncă politică răşirea din Ţelna a primit sprijinul în gospodăria colectivă „Viaţă nouă" die, producţia de porumb a gospodă­
ent (în detrimentul producţiei), iar de masă pentru mobilizarea colecti­ S.M.T.-ului şi al agronomilor. Trac­ din Ţelna, începînd din anul 1953 riei colective a fost de 4300 kg. la
lipsa oalelor de fontă şi zgură a de­ velor respective la luptă pentru înde­ toarele au trecut peste haturi trăgînd — primul an de existenţă a ei şi hectar.
pentru prima dată brazde adinei pe pînă în prezent.
terminat un mers mai redus al fur­ plinirea sarcinilor ce le stau în faţă. ogoarele ţăranilor muncitori întovă­ Volumul producţiei globale de grîu
răşiţi. Insâmînţatul s-a făcut cu ma­
nalelor. De asemenea ele trebuie să antreneze şinile, iar culturile au fost îngrijite In anul 1953, producţia de grîu din acest an, este mai mare cu 3300 nca _ O T3 O
după sfaturile agronomilor. obţinută de colectivişti a fost de kg. faţă de cel al anului 1954, iar <
O luptă hotărîtă trebuie dusă pen­ organele sindicale ca ele, să răs- 1.700 kg. la ha., iar cea de porumb- volumul producţiei globale de po­ 3 < L 75 d
tru a se pune cu desăvîrşire capăt pîndească larg experienţa înaintată şi boabe de 3.000 kg. la ha. In anul ur­ rumb este anul acesta mai mare cu
deficienţelor tehnice ce au loc la fur­ să dea mai mare atent;« ridicării cu­ c</i)> **r*r O 3

CO

nale şi la cuptoarele Siemens Martin noştinţelor profesionale ale muncitori­ A venit toamna, s-a adunat re­ mător, 1954, producţia de grîu a 7.200 kg. faţă de cel din anul trecut. GRIU 1955 PORUMB 1955

unde datorită proastei îngrijiri a a- lor ca aceştia să stăpînească cu pri­ colta şi s-a făcut socoteala. Produc­ fost de 1900 kg. la ha. şi cea de po­ Menţionăm că suprafaţa cultivată cu Graficul din stînga înfăţişează cu cît este i
ţia de grîu obţinută de întovărăşiţi rumb de 4.000 kg. la hectar. aceste culturi nu s-a mărit faţă de mai mare producţia medie de grîu Ia ha. în
cestora s-a ajuns la căderea bolţilor cepere tehnica nouă. era mai mare de cît cea a sectorului Volumul producţiei globale de anul 1954.
cuptoarelor, perforări la cuvele fur­ In atenţia comitetelor de partid
individual cu 600 kg. la hectar, iar grîu a fost mai mare în anul 1954 gospodăria colectivă din Ţelna, faţă de cea
producţia de porumb întrecuse pe a cu peste 18.000 kg. faţă de volu­
nalelor, răciri, etc. Toate acestea au trebuie să stea în permanenţă grija sectorului individual cu peste 800 mul producţiei globale din anul ba a bi «J ba .«cj bva R3• -b4a •2= ba . a sectorului individual din acest sat. Cel din
provocat opriri neplanificate pentru faţă de întărirea rolului organizaţii­ kg. la hectar. Primele rezultate ale 1953. La porumb, volumul producţi­ J= C0OM —Rj dreapta arată cu cît este mai mare produc-l
reparaţii şi alte defecţiuni în produc- lor de bază din aceste întreprinderi, o J2 01 ooO vC. O o j= ţia de porumb la ha. a G.A.C. faţă de sec­
§ JS ~ torul individual. Comparaţia se referă la pro­
oL O aj
ţie. rol de organizator şi mobilizator a
Folosirea cît mai deplină a capa­ maselor în lupta pentru mai mult co —

eo

muncii în comun i-au bucurat mult ei globale din anul 1954 a întrecut ducţia de porumb a anului 1955.

cităţii de producţie a agregatelor metal. pe întovărăşiţi, i-a făcut să se gîn- pe cel din anul 1953 cu 42.000 kg.
deascâ mai departe, la o nouă formă Menţionăm, că în anul 1954 a cres­
String fier vechi de organizare a lor, superioară înto­ cut cu cîteva ha., atît suprafaţa cul­ In afară de ramura culturilor de
vărăşirii, la gospodăria colectivă. tivată cu grîu cit şi cea cultivată cu cîmp, colectiviştii din Ţelna dezvoltă'
şi ramura zootehnică. Numărul vi­
— După ce am văzut cu ochii porumb.
îndrumaţi de organizaţia U.T.M. şit în relief elevii Jurca Adam, Henţ telor mari a crescut încă odată faţă
n Complexul C.F.R. Simeria, peste Miron, Sîntion Vasile, Rusu Tudor, noştri ce înseamnă să munceşti pă- Din an în an colectiviştii se stră­ "Î953 1954 1955 1Î53 1954 1955 de cel existent la înfiinţarea gospo­
:0 elevi şi eleve de la Şcoala profe- Groza Titus, Bembea Victor, Udrea mîntul în comun, şi cu maşinile — duiesc să introducă noi metode îna­
mală C.F.R. şi Şcoala medie de 10 Virgil, Cimporescu Petru, Cazacu spune tovarăşul Marica Ioan, unul GRIU PORUMB dăriei. A luat fiinţă o fermă cu 130{
ii Simeria, au participat duminica Constantin, precum şi utemistele Isa- din foştii întovărăşiţi — nu am mai
îcută la acţiunea de strîngerea fie- ia Felicia, Goţea Doina şi Iacob Ma- stat pe gînduri. Am hotârît să tran­ intate în lucrarea pămîntului ceea ce Graficul din stînga înfăţişează creşterea de oi şi altele. Via şi livada aduc
lui vechi. sformăm întovărăşirea noastră în face ca şi producţia la hectar să producţiei de grîu din cadrul G.A.C, în fie­ însemnate venituri colectiviştilor.
Aşa cum se străduiesc să-şi însu- ria. gospodărie colectivă. Aşa am şi fă­ crească în continuu. Griul pe care care an. Graficul din dreapta arată cum a Anul acesta se împarte mai mult de
ască noi cunoştinţe profesionale şi Roadele acestei acţiuni se concreti­ cut. Am transformat-o în gospodărie l-au recoltat anul acesta a fost însă- crescut producţia de porumb in gospodăria un litru de vin pentru o zi-muncă.'
aretice şi în această acţiune au ie­ colectivă pe care am numit-o^,,Viaţă mînţat în condiţii agrotehnice su­ colectivă din Ţelna, începînd din anul 1953 Colectivistul Mărgineanu Gheorghe
zează prin cele 40.000 kg. de fier ve­ perioare faţă de cele în care a fost şi pînă in anul 1955, va primi aproape 600 litri de vin
chi adunate în decurs de numai 4 ore. pentru zilele-muncă efectuate în gos­
însămînţat grîul ce-a fost recoltat a-
nouă". I-am dat această denumire nul trecut. Aceasta a făcut ca şi pro­
Un neu curs de ridicare a calificării fiindcă am văzut că într-adevâr pen­ ducţia să crească în acest an la 2200 Cifrele enunţate ne arată că co­ podăria colectivă, plus însemnate
tru noi a început o viaţă nouă. -v kg. la hectar în medie, adică să fie lectiviştii din Ţelna au reuşit să mă­ cantităţi de alte produse.
Zilele acestea, din iniţiativa A.S.I.T.- chiderea a avut loc în sala de şedin- rească în mod simţitor din an în an
ului în colaborare cu direcţia tehnică ţă a cabinetului tehnic sub conduce­ Din aceste cuvinte ale colectivistu­ mai mare cu 300 kg. faţă de produc­ producţia pe unitate de suprafaţă la Rezultatele frumoase obţinute de
a Combinatului siderurgic „Gh. rea tov. inginer Stănescu Dumitru,
Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara, s-a prim-locţiitor .al directorului general, lui Marica, reiese limpede că însuşi ţia la hectar din anul trecut. cele două culturi de bază — grîu colectivişti, cît şi colaborarea care se (
care a arătat importanţa acestui curs. rezultatele muncii lor dintr-un an Porumbul a fost de asemenea în­ şi porumb, întrecînd astfel cu mult întăreşte pe zi ce trece între gospo­
deschis un nou curs de calificare a depusă în întovărăşire, iau convins sămînţat anul acesta în cuiburi aşe­ producţia la hectar obţinută de ţă­ dăria colectivă şi ţăranii muncitori
oţelarilor de la cuptoarele Siemens Au mai luat cuvîntul to v arăşii: ingi­ că în gospodăria colectivă se pot ob­ zate în pătrat, colectiviştii l-au pră­
ner Nisipeanu Ilie, director adjunct, ţine rezultate cu mult mai mari, şit de 3 ori, iar terenul l-au îngră­ ranii muncitori cu gospodării indi­ din Ţelna, vor face ca toţi ţăranii,
Martin. Faptele din anii ce au urmat le-au şat cu substanţe chimice. Muncit în viduale. La grîu de pildă, colecti­ muncitori din ace.st sat să se con­
Alături de cei 20 cursanţi prezenţi, ing. Popescu Mircea şeful oţelăriei şi viştii au obţinut anul acesta cu 1000
alţii. S-a trecut apoi la preda.ea pri- îndreptăţit pe deplin convingerea. asemenea condiţii, pămintui, a dat o kg. la hectar mai mult decît, secto­ vingă pe deplin de însemnătatea co­

Să facem un mic bilanţ a felului producţie de 5 200 kg. porumh-boa- rul individual, iar la porumb cu 1700 lectivizării agriculturii şi să por­

a mai luat parte un număr însemnat mej lecţii care a fost prezentată de in care a evoluat producţia la hectar be la hectar pe unele parcele. In me­ kg. la hectar mai mult decît acesta. nească în scurt timp pe această cale

de ingineri, tehnicieni şi maiştri. Des tehnicianul Josan Gogu. m