Page 3 - 1955-11
P. 3
Nr. 527 DRUMUL SOCIALISMULUI' Pag- 3
VIAŢA DE PARTID Printre cei din frunte U N C O L E C T IV H A R N IC
Munca pentru transformarea socialistă încă înainlo da a pătrunde în atelierul harnic care-1 duce mereu spre noi succese.
de tîmplărie mecanică a combinatului .raio Numai în anul acesta, sub conducerea sa,
a apiculturii trebuie intensificată nal de producţie din Alba-Iulia, te loveşte secţia tîmpiărie şi-a depăşit pianul lună de Colectivul fabricii „Ceramica" Earu-Ma- ciaţi pentru rezultatele valoroase dobîndite
sunetul strident al geluitoarelor, frezei, sau lună. reuşind ca sarcinile ce-i reveneau din re, a devenit cunoscut multor oameni ai în procesul de producţie tovarăşii Dăncişor
Organizaţiile de bază din raionul Ilia se preocupă de crearea de în cel al ferestrăullri cu bandă. Pătrunzînd tnuncii din regiunea noastră prin realizările Lascu de la secţia fasonare, Gali
tovărăşiri agricole. înăuntru, vezi cîte 2 sau 3 oameni lucrînd ce le dobîndeşte lună de lună. El se nu Ioan, Cărăgui Constantin de la cup
la maşină, iăcîndu-ţi impresia că fiecare este mără printre primele Colective care şhau toare, Kiss Carol de la ateliere, manipUlarita
- In raionul Ilia, în porioada lucrărilor De remarcat este faptul că întovărăşi preocupat doar de lucrul său. Un buri ob îndeplinit Sarcinile cincinalului, reuşind ca de materiale Baia Carolina, fasonatoarea
ogniiecile' cu renta m obilizarea ţăranilor servator însă, îşi dă seama lesne că aci se tn octombrie 1954 să-şi realizeze planul Senzaconi Paraschiva şi alţii, care nu nii-
m uncitori la efectuarea muncilor agricole, rile agricole d-au fiinţă acolo unde există desfăşoară un proces de producţie complex, valoric, îaf la 30 ianuarie 1955 plănui cân mai că se preocupă de achitarea sarcinilor
este armonios îm binată cu lămurirea asu bine organizat, mai ales atunci cînd treci ii laliv. de producţie, dar aduc o contribuţie dL
pra avantajelor m uncii în comun a pămân preocupare din partea organelor de par mai departe şi vezi faza de asamblare. seamă şi în ce priveşte îmbunătăţirea proce
tu lu i şi a creşterii anim alelor. Ca '•arma Trectnd să lucreze în contul anului 1956, sului de fabricaţie. Aşa de pildă, tovarăşul
re a activităţii depuse în această direc tid, de stat şi econom ice, şi unde organi Multe lucruri trebuincioase se fac aci: di muncitorii şi tehnicienii de aci, nu şi-au pre Torok Ştefan a făcut o inovaţie cu ajutorul
ţie în ¦raion, a u lu at fiin ţă în u ltim ii doi ferite mobile, stupi sistematici şi altele, lu cupeţit eforturile în direcţia sporirii neconte căreia s?a schimbai tirajul la cuptoare. Prin
a n i 33 de întovărăşiri agricole şi zoofeh -. zaţiile de partid îşi îndeplinesc rolul de crări de bună calitate şi din ce în ce mai nite a producţiei, creşterii productivităţii aplicarea acestei inovaţii se face o economic
nice. multe. muncii, reducerii preţului de cost, îmbunătă ¦la combustibil de cca. 20%.
conducător în raza lor de activitate. ţirii calităţii produselor şi realizării de eco
P o zitiv Sa a ctiv ita tea a ce stu i cornutei: nomii. Numai In luna septembrie a. C. va întrecerea socialistă, a ajuns să antreneze
raional de partid este faptul, că munca Mergând pe această cale, Comitetul raio loarea producţiei globale a înregistrat o colectivul de muncitori şi tehnicieni la o
de creare a întovărăşirilor şi aso creştere de 8.9% faţă de plan, producţia activitate rodnică, în sensul ca fiecare mun
ciaţiilor se duce de către orga nal de partid Ilia, va putea obţine noi marfă a fost depăşita cu 15,7%, iar produc citor se simte mai interesat de felul cum
nizaţiile de bază. ţia exprimată în unităţi naturale (lorie) a se realizează sarcinile de producţie. La lo
succese pe calea transformării socialiste crescut cu 9,3%. Rezultate frumoase s-au curile de muncă unde sînt creeate Condiţii
Să luăm de pildă activitatea organiza obţinut şl tn ce priveşte creştefea produc corespunzătoare, întrecerii socialiste pe sec
ţiei de bază din satul Ohaba comuna Lă- a agriculturii. tivităţii muncii, reducerea preţului de cosi ţii i-a luat locul întrecerea individuală şf
pugiu. In primăvara acestui an din iniţia şl îmbunătăţirea Calităţii produselor. In pe profesii. Aceasta contribuie la întărirea’
tiva organizaţiei de partid a luat fiinţă Se pot obţine rezultate bune şi în luna Septembrie de pildă, productivitatea cointeresării oamenilor muncii îh direcţia
o întovărăşire de creşterea oilor, în care raionul Brad. muncii a crescut Cu 6,8%, preţul de cost îmbogăţirii cunoştinţelor lor tehnico^profe-
după exem plul m embrilor de partid, a a fost redus cu 6,24% iar numărul rebutu sionale, folosirii depline a timpului de lu
deputaţilor şi a activului fără de partid, M ultă vreme, în cadrul Biroului raio Mesentean Toan e fiu de ţăran sărac de rilor a scăzut de la 1% cit e admis, la cru, a capacităţii de producţie a utilajelor
a intrat aproape tot satul. După câteva prin salul Bucerdea. Mult au slugărit pă 0.46%. şl la o mai strînsă colaborare între el. Re
luni de existenţă ţăranii m uncitori s-au nal de partid Brad, a stăruit concepţia rinţi săi pe la chiaburi şi el alături de zultatele se şi văd. Planul de producţie pe
convins de avantajele creşterii în comun ei, încă din fragedă copilărie. Factorii ce au contribuit la dobîndirea re perioada 1—20 octombrie la cărămizi a fost
a ailor. Ei au obţinut în acest an m ai greşită cum că în acest raion nu or exis zultatelor de pînă acum sînt multipli, ei apar depăşit cu 2,8%, iar la argilă cu 45,01%.
m ultă brînză şi lînă şi au fost scutiţi de o Cînd a prins a-1 miji mustăţile, ţinând atlt conducerii tehnico-administrative Planul producţiei globale exprimat în pre
parte a- cotelor. ta condiţii pentru transformarea socia s-a gîndit că ar fi mai Uşor să înveţe cit şi muncitorilor ce lucrează aid. Măsuri ţuri constante a fost îndeplinit în această
o meserie. Şi aşa a intrat ucenic la un le lehnico-organizatorice luate în vederea perioadă în proporţie de 104,4%, Iar produc
M ărindu-se încrederea ţăranilor m unci listă a agriculturii. A şa se explică faptul tîmplar unde ani de-a rîndul a slugărit ase aprovizionării ritmice a locurilor de muncă ţia marfă în proporţie de 114,01%.
tori faţă de form ele superioare a lucrării menea ca la chiaburi, depunînd multă trudă cu materii prime şi materiale, folosirii în
pământului, organizaţia do partid a pornit că în ultim ii ani în acest raion s-au con să „fure’' cit de cît din preţiosul meşteşug. tregii Capacităţi de producţie a maşinilor şi In vederea îmbunătăţirii şi pe mal depăfte
nu de m ult acţiunea pentru crearea unei Cu firea lui isteaţă l-a prins lesne, însă tot utilajelor, extinderea pe o scară cît mai lar a procesului de producţie şi realizării de
întovărăşiri agricole. Cu ajutorul instruc stituit doar două întovărăşiri agricole şi ucenic a rămas, încă mult timp, pentru că ga a experienţei avansate de lucru ca me economii, în cadrul investiţiilor se vor con
toru lu i com itetulu i raional de parbid, tov. aşa îi convenea patronului mai Uluit. todele Butnicov (rotunjirea muchiilor h strui instalaţiile necesare pentru trecerea de
Cita Ludovic, s-a trecut la dezbaterea te două întovărăşiri zootehnice. piesele mari fasonate), Antonina Jandarova la arderea cu lemne la arderea cu lignit Irt*
meinic^ a Statutului m odel al întovără Anii s-an scurs unul după altul, tînărul la cuptoare, Kuzncţov, etc., au permis mun ferior care costă mult mai puţin.
şirii ; m al întîi în adunarea deschisă a Analiza făcută în şedinţa biroului raio Mesentean îşi stăpînea meseria tot mai pianul anual să fie îndeplinite încă Ia 1 oc citorilor să-şi mărească posibilităţile de a
organizaţiei de bază, iar m ai apoi în ca mult, iar în ţara noastră viaţa mergea tot tombrie. obţine rezultate din ce în ce mai mari, pu- Rezultatele dobîndite pînă în prezent dé
drul umed adunări publice, la căm inul nal de partid în prim ele zile ale lunii oc spre mai bine. Acum el este şeful echipei la tîndu-se astfel expedia beneficiarilor la colectivul fabricii „Ceramica" BariPMâre
cultural. tîmplăria mecanică de la Comraipfod Alba- Ion Mesentean, candidat de partid, timp cantităţi îndestulătoare de cărămidă sînt frumoase. Continuînd şi pe mâi departe
tombrie, a scos la iveală faptul că nu s-a luptă alături de cei mai buni oameni al refractară şi sobe de teracotă. să muncească la fel de bine, harnicul co-
înarm aţi cu cunoaşterea Statutului mo Iulia. muncii pentru înfăptuirea politicii partidu
del, îndrumaţi de secretarul organizaţiei dus muncă concretă în această direcţie lui. Muncitorii şi-au adus şi ei din plin con lectiv de aici va contribui în măsură din ie
de bază, tov. Anghel Roman, cinci m em De cînd a luat în primire această sec tribuţia la realizarea şi depăşirea ritmică a
brii de partid şi-au făcut în cîteva zile că crearea de întovărăşiri n-a- constituit ţie, lucrurile s-au îndreptat mult. A intro Pentru meritele sale deosebite în .munca, sarcinilor de plan. Sînt cunoscuţi şi apre- în ce mai mare la întărirea continuă a eco»
cereri. Dintre cei mal perseverenţi m em dus complexitatea în executarea comenzilor, Ion Mesentean a fost răsplătit cu Insigna
brii de partid şi deputaţi a fost format o preocupare perm anentă a instructorilor a trezit dragostea pentru îngrijirea maşini de „Fruntaş în cooperaţia de consum". nomiei noastre naţionale.
un com itet de iniţiativă din oare fac parte: lor, disciplina la locul de muncă, şi-a apro
Ioana Ican învăţător şi Adam Moise teritoriali şi a altor activişti din care cau piat oamenii care îl ascultă şi-l iubesc pen M aşinile continuă şi vor continua să pro
(m em bri d e partid) precum ş i Luipşa tru că au văzut că-i un tovarăş priceput şi ducă aceleaşi sunete ca pînă acum, dar de
Gheorghe deputat ol sfatului popular re ză nu au fost cunoscute avantajele pe la ele vor ieşi aiie noi şi noi bunuri, din
gional. Aceşti tovarăşi Împreună cu agi ce în ce mai multe şi mai bune. In cinstea
tatorii, duc muncă de lăm urire de la om oare le prezintă ţăranilor m uncitori m un Congresului partidului, echipa condusă de
la om, în special în rîndurile acelor gos Mesentean Ioan şi-a luat angajamente spo
podari ai căror pământ se învecinează cu a ca în form ele superioare a le agriculturii. rite, cărora cu siguranţă, acum şi în viitor,
lor, Pî-nă. în prezent e i au reuşit să con le va da viaţă.
v in gă 14 ţărani m uncitori să intre în Prim ind ajutorul concret al comitetu
întovărăşire.
lu i regional de partid, s-a trecut la stu
Un alt fapt îmbucurător este acela că
tot mai m ulte comitete executive ale sfa d ierea R ezoluţiei C.C. a l P.M.R. din 3—5
turilor com unale dobîndesc experienţă în
munca de lămurire pentru crearea de. în m artie şi a statutului întovărăşirilor, de
tovărăşiri. In raza com unei Roşeani de
pildă, cu contribuţia efectivă a m em bri către instructorii şi activiştii de partid.
lor com itetului execuţivjaJ. sfjitţflyţ.-,popu
lar. au luat fiinţă patru întovărăşiri zoo Concomitent au fost luate măsuri şi
tehnice şi o întovărăşire agricolă.
pentru intenslificarea m uncii politice şl
In satul -Mihăieşti comuna Roşeani, in i
ţiatorul înfiinţării întovărăşirii agricole organizatorice în organizaţiile de bază.
a fort comunistul Trif Petru (Cuşu) m em
bru în com itetul executiv comunal. îm repartiztndu-se cele m ai bune cadre în
preună cu secretarul organizaţiei de bază
UTM, Morar Ştefan, ei au reuşit să con com unele unde existau cereri ale ţărani
vingă m ai întîi doi. dintre cei m ai influ
enţi şi mai harnici gospodari din s a t : pe lor muncitori. Totodată s-au lu at m ă
S tănilă Ican şi 'I’rif Rom an. Cu ajutorul
acestor tovarăşi, oara au devenit buni a- suri şi pentru îm bunătăţirea agitaţiei de sfatul medicului Despre vaccinarea copiilor
gi'batori, a u lăm u rit în tr-o singură săptă
mână 12 fam ilii. C om itetul de in iţiativă la om ia om şi agitaţiei vizuale.
format, a avut tot tim pul ajutorul pre
şedintelui com itetului executiv al sfatului M ăsurile luate. în curând au dat rezul
popular comunal, tovarăşul Popa Drago-
mir, care zi de zi era în m ijlocul ţărani tate. In satul Ţebea, unde a fost repar Din nenumăratele probleme de să plică între 6-8 şi 12-14 luni, la 3 ani
lor, dîndu.4e ajutor acolo unde se iveau nătate publică o mare importanţă tre şi la 7 ani.
greutăţi. tizat instructorul Gherman Ioan, în frunte buie acordată bolilor contagioase şi
în special a combaterii lor. Una din Aceste vaccinări constau în intro
A ctivitate asemănătoare desfăşoară si cu secretarul organizaţiei de bază tovară tre metodele de combatere, care de ducerea în organismul copilului a u-
alte organizaţii de bază şi tnembri de altfel, este cea mai importantă, o con nor mici cantităţi de microbi distruşi
partid din raionul Ilia, cum sîn t la Zom, şu l Stana Ioan, 17 ţărani m uncitori au stituie vaccinarea. De aceea vom ară în întregime sau numai în parte, ca
Lăpugiu, etc. ta în cele ce urmează cîte ceva des re nu mai sînt în stare să îmbolnă
înaintat cereri de înscriere în întovărâ pre vaccinare. vească organismul, dar care li dau La mina Uricani trebuie lichidate lipsurile
putinţa să se apere de boală. Un vac
şire. N u după m ult tim p şi în satul R ibi- Odată cu progresul ştiinţei medicale cinat nu se mai îmbolnăveşte de boa
s-a descoperit că un om care a fost la contra căreia a fost vaccinat sau
ţa s-a inaugurat o întovărăşire. bolnav odată de o boală contagioasă, în cel mai rău caz o suportă foarte
în majoritatea cazurilor nu se mai uşor.
Popularizarea avantajelor ce prezintă lu îmbolnăveşte de aceeaşi boală, chiar Slabă popularizare a întrecerii răşul Ordôc Ioan, secretarul acestui comi
dacă vine în atingere cu bolnavii A- De 0 deosebită importanţă este vac
crarea în comun a pământului a dat rezul cest lucru se datoreşte faptului că or cinarea antidifterică la copii, vaccinare tet, trebuie să desfăşoare o activitate mal
ganismul omului care a trecut prin care se face în perioada actuală în
tate şi în alte comune. In satele Lunca, boală a produs nişte elemente foarte toată regiunea noastră. In ziua de 26 octombrie lâ mina Uricani, rodnică in această direcţie trăgîrtd la răs
mici. numiţi „anticorpi'' care distrug
Mesteacăn, După-Piatră, Şesuri şi altele, microbii, iar omul capătă o stare care Din păcate, sînt încă oameni care cifra de plan indica o depăşire pe întreprin pundere organele sindicale de aici, să nu
se numeşte „imunitate", adică o stare văzînd în vaccinări numai efectul ne
num eroşi ţărani muncitori şi-au afirmat de apărare contra bolii prin care a însemnat al unei injecţii, refuză să dere de 3,4%. Brigăzi ca ale tovarăşilor neglijeze această muncă de popularizare aj
trecut. prezinte- copiii la vaccinări, nerăs-
dorinţa pentru crearea de întovărăşiri punzînd la chemarea organelor sani Sorescu Constantin, Capotă Emil, Crişan tît a rezultatelor buhe cît şi a celor slabe,
Acelaşi lucru se obţine şi prin vac tare. Ori, este cunoscut faptul că, dif
Toate acestea dovedesc, că dacă com i cinare. teria este o boală gravă şi prin ea în Ioan de la lucrările de pregătiri şi investiţii din cadrul întrecerii socialiste.
săşi şi prin complicaţiile pe care le
tetu l raional de parbid se preocupă d Contra variolei, prin lege, toţi co poate da, lăsînd uneori urmări pentru aU realizat în primele două decade ale lunii
piii sînt obligaţi să fie vaccinaţi în toată -viaţa.
transformarea socialistă a agriculturii, da primul an de viaţă şi după aceea la ocldmbrie, depăşiri de plan cuprinse între Grupelor de mineri —
7 ani. Vaccinarea este o măsură pro De aceea este 'de datoria cetăţenilor 23-45 la sută. La lucrările de producţie, bri
că instruieşte m al tem einic activul său filactică care are ca scop să apere co Şt în special a părinţilor, de a răspun
piii de îmbolnăvire. Cu acest scop se de la chemarea organelor sanitare aşa
şi dacă •exercită un control mai concret practică şi vaccinarea cu B.C.G, anti- incit vaccinările antidiţterice să se e* găzi ca ale tovarăşilor Dreguş Gheorghe, mai mulfe vagonele goale
tuberculoasă care se aplică imediat fectueze 100 la sută. in felul acesta ei Suclu Ortisie, Grass Fetru, Demeter Âugus-
asupra organizaţiilor de bază, se pot ob după naştere, în primele 8 zile, intre vor contribui la apărarea şl păstrarea
7-9 luni, între 12-21 luni, 3-4 ani şi în sănătăţii propriilor lor copii cît şi a
ţine rezultate bune şi în raionul Brad. clasa I, V, V il şi X. Vaccinarea anti- colectivităţii în sîntui căreia trăiesc, tln 'd în sectorul I, precum "şl brigăzile corn încă din anul trecut, mina Uricant ducea
Se care însă să -fie lichidate-lipsurile tifoparatifică se face la copil' după 11 duse de tovarăşii Dobay Mihai, Vereş Mar o mare lipsă de vagonete goale. La insufi
ani, iar vaccinarea antidifterică se a- Dr. GRONFELD HENRICH tin din sectorul ti şi altele, în fiecare zi cienţa parcului de vagonete mai contribuie
care m ai există şi care frînează activitatea medic şef al secţiei de copii îşi depăşesc planul cu cel puţin 20 la sută. şi faptul că adeseori vagoneţii nu sint utili
zaţi la maximum, că nu sint repartizaţi just
î n . a ce std o m en iu . In primul rînd este Spitalul unificat Deva La miha Uricani, mină deschisă în anii la locul de muncă, că la haldă se blochea-
puterii populare, avîhtul întrecerii a Crescut ză prea multi vagoneţi deodată, ba în
necesar să fie antrenat comitetul execu necontenit. $*au ridicat rtoî fruntaşi în pro tr-o zi s-a ars, din cauza supraaglomeră
ducţie şi se ridică mereu alţii noi. Colec rii şl neraţionalei utilizări, şi motorul de
tiv al sfatului popular raional şi mai tivul acestei mine, a fost deseori fruntaş tracţiune a vagoneţilor sus pe haldă.
al întrecerii între Colectivele întreprinderi
cu seamă com itetele executive ale sfatu lor Carbonifere din Valea Jiului. Ar trebui Conducerea întreprinderii ar trebui să
rilor populare com unale în munca de lă
murire a ţăranilor muncitori. deoarece
până în momenirii de faţă sfaturile popu
lare com unale se ocupă doar de partea
scriptică a acţiunii, do întocm irea actelor,
etc. ca deîndată ce intri în incinta minei Uri» controleze cu mal mult simţ de răspundere
De asemenea, comitetul raional de câni, panourile, graficele, mijloacele noi de această muncă a transpoi tulul şi a folosi»
partid, trebuie să controleze mai tem einic popularizare a metodelor înaintate de mun rii maxime a parcului de vagonete. E de
activitatea com itetului raional U.T.M., pen că aplicate de minerii de aci să ţi se arate 1 dorit ca şl şeful sectorului de transport
tru ca acesta să pună mai m ult accent pe imediat în faţă. Realitatea însă-i cu totul tov. Radu Victor, să-şi desfăşoare cu şî
întărirea activităţii organizaţiilor de bază alia. La mina Uricani, nu există decît un mai multă rîvnâ munca sa. să ţină cont de
U.T.M. săteşti, m ai cu seamă acolo unde singur panou la care sînt puse cîteva foto cerinţele minerilor Care aşteaptă ore în
există perspective pentru crearea de în grafii ale fruntaşilor întrecerii şi numai alîl. tregi după vagonete goale. O lipsă care
tovărăşiri. >/ Gazeta de perete este şi ea cu articole în frînează de asemenea mersul şi ritmicitatea
Comitetul raional de partid, -este obli vechite, neoglindind nici pe departe realele producţiei' de cărbune, este şi aceea că unii
gat să îm bunătăţească m ai m ult munca de succese ale bravilor mineri de la Uricani. tovarăşi care se îngrijesc de problema tran
educare a m em brilor d e parbid, pentru Comitetul de întreprindere (adeseori cu la sportului la mina Uricani, nu lucrează e-
ca fiecare să fie convins de importanţa cătul pe uşă) nu sprijirtă popularizarea tni feefiv ceie 8 ore de muncă. La orîzontut
lărgirii sectorului socialist al agriculturii. trecerii socialiste. Tovarăşul Popa Victor 670 stau prea mult vagonetele goale Ia
preşedintele comitetului de întreprindere, gura planului lui lovan. De asemenea ia
Datorită unor condiţiuni clim aterice fa intensificarea acţiunii. Sfaturile popu lasă această sarcină pe seama tovarăşului ora 5 dimineaţa mecanicii de locomotive în
vorabile şi în special a celor ecolo lare comunale trebuie să m obilizeze ma
gice, într-o bună parte din pădurile de sele de ţărani la aceste lucrări. Leahu Gheorghe, responsabilul cu întrecerea ioc să mai bage un „ţug" de „goale" la
stejar din regiunea Hunedoara, în ultim ii
ani se constată epariţia pe arboreţii de ste S ă intensificăm acfâunea Ş efii ocoalelor silvice, («în special cel pe linie administrativă. locurile de muncă pentru schimbul urmă i
jar a dăunătorului num it Lym antria (omi de com batere a Lymantrief d in raioanele Ilia, Hunedoara, O răştie şi
da păroasă a stejarului). Sebeş) trebuie să ia im ediat măsuri de La mina Uricani sînt rezultate frumoaso. tor, duc maşina la garaj, pierzînd timpul
intensificare a acţiunii, să procure şi să
Aceasta se datoreşte şi unor organe transporte m ateriale pe şantiere, să an Dar înainte de toate este absolut necesar să acolo cu fel şi fel de treburi pînă la şut.
silvice" sau unor proprietari d e liv ezi care gajeze muncitori şi să le asigure condiţiile
nu au dat atenţia necesară depistării şi de plată şi cărare, să dea îndrumări pa se facă o evidenţă a întrecerii, a fruntaşi E necesar ca tovarăşul inginer şef An-
combaterii radicale a acestui dăunător teren şi să descongestioneze de lucrări
în m om entul apariţiei lut. Această omidă pădurarul şl maistrul silvic din sectorul lor întrecerii de aici, să se facă un control ghelescu Mihai să fa măsuri organizatorice
este una dintre cele mai periculoase in cărora se execută lucrări de combaterea
secte dăunătoare pădurilor de stejar. Ea cu petrol lam pant a grămezilor de ouă. o sup rafaţă d e aproape 100 ha., iar în oc Lymantriei. Tehnicienii de protecţie şi mal viguros al îndeplinirii angajamentelor concrete şi Imediate de reparaţia vagoneţl-
este cunoscută în lum ea silvicultorilor ca A ceste procedee dau posibilitatea să se tom b rie pe o sup rafaţă d e aproope 1000 pază, ajutaţi de inginerii şefi ai ocoalelor,
„omida păroasă a stejaru lu i“, şi s e hră distrugă .deodată un m are num ăr de in ha. în condiţiuni tehnice bune. In activi luate in întrecere. Minerii de la Uricani vor lor deterioraţi pe linia Lupeni-Uricanl. îm
neşte cu frunzele diferitelor specii de ste secte, însă nu pot fi aplicate cu succes în tatea de combaterea Lymantriei depusă trebuie să se ocupe d e organizarea, îndru
jar precum şi ou ale unor arbori fructi pădurile cu arbori înalţi unde depunerea în lunile precizate mai sus, s-a constatat marea şi controlul acestor lucrări. îndru cinsti neîndoielnic ziua de 7 Noiembrie; se bunătăţind transportul atît Ia suprafaţă cit
feri. ouălor s-a făcut la înălţim i mari. Metoda o serie întreagă de lipsuri şi greutăţi în mătorii direcţiei regionale silvice pentru
distrugerii ouălor este aplicabilă numai procurarea mijloacelor de executare a lu ocoalele silvice din raioanele de mai sus vor face schimburi de onoare. Pentru şi în mină, colectivul întreprinderii car
Lymantria este uşor de recunoscut după acolo unde ele sînt depuse la înălţim i crărilor şi în asigurarea acestor operaţiuni trebuie să se ocupe mai îndeaproape de
sm ocurile de perii pe oare le are pe cap, m al mici, unde se poate acţiona m anual ou braţele de muncă necesare. această problemă. Ocoalele silvice tre toate acestea trebuie să se facă o bonifere Uricani va înregistra în scurt timp
după culoarea castaniu-cenuşie şi mai ales sau prin folosirea unor prăjini sau dispo buie să respecte întocm ai instrucţiunile
după punctele culorate, aşezate perechi zitive speoiale. Organele care sînt chem ate de a spriji date de m inister şi D.R.S. Deva, pentru intensă muncă de popularizare. Brigada lui succese mult mai frumoase decît le are în
p e fieoaxe inel, albastre la partea ante n i această acţiune nu s-au achitat de o* a se executa lucrări de calitate. Acolo
rioară a corpului şi roşii la partea pos- Sub formă de omidă, insecta poate fi bligaţiiie ce le aveau. Astfel, unele ocoa unde lucrarea de combatere nu se poate Grass Petru de la sectorul I, ca şi alte bri prezent. Organizarea unul transport după
tericară. Această insectă apare prim ă distrusă ou ajutorul insecticidelor de con le silvice ca de exem plu Orăştie, Cugir, executa din cauză că pontele sînt aşezate
vara în luna mai, în momentul cînd frun tact. D.D.T. şi H.C.H., u ltim u l cunoscut Sebeş, etc. nu au organizat şi nu au ex e la în ălţim i prea mari, ocolul siilvlc v a in găzi de altfel, şi-a luat angajamente grafic ar satisface cerinţele actuale ale pro*
za stejarului dă din mugure. Dacă omi la noi în ţară de nitroxan sau hexaolo- cutat lucrările planificate, iar sfaturile form a D.R.S. D eva, care are datoria să la
zile sînt numeroase, în aproxim ativ două rat. Insecticidele d e mai sus sînt răspân populare, organ ele agricole^ d e în v ă ţă măsuri de verificare şi izolare a atacului. sporite în cinstea marilor sărbători. Dar pe ducţiei de Ia mina Uricani şi ar înlătura
luni de zile cît ţine dezvoltarea frunze dite pe arbori fie sub formă de praf cu mânt, etc. nu au dat în mod practic con
lor, ele le pot -roade în întregime, cau- ajutorul avioanelor, fie sub formă de pi cursul în munoile de combatere a Lym an In pădurile bătrâne, cu ritidom, se va panoul realizărilor de la mjna Uricani nu deficienţele care mal există în cadrul acea-*
zînd vătăm ări puternice arborilor. Distru cături foarte fine, constituind o ceaţă, triei. In m ulte raioane şi comune nu s-au .fo lo si exclusiv metoda de combatere prin
gerea frunzelor înseamnă deoi îm piedi produsă cu ajutorul unor aparate cu pre constituit colecbivele respective, iar cele petroliizarea ouălor, Iar în pădurile tinere este decît un scris mărunt şi neglijent cu tei mine în munca transportului atît la
carea hrănirii, oprirea creşterii, slăbirea siune. In prim ul caz este vorba de comba constituite nu se interesează de această
arborilor, uscarea crăcilor şi pierderea tere prin prăfuire, iar în al doilea de con- problemă. De aceea activitatea depusă pe unde scoarţa arborilor este încă netedă creta, un scris care de-abia e perceptibil. suprafaţă cît şi în cel din mină.
creşterii anuale a pădurii atacate. batere prin ceţe sau aerosoli. lunile septem brie şi octombrie este nesa- 9e poate folosi a tît m etoda petrol!zării olt
tisfăcâtoare. şl a .culegerii depunerilor de ouă. Comitetul de partid al minei prin tova- A. PADURARU
In luna iulie omida se transformă în Metoda prăfuirii din avion fiind m ai
greu de realizat, atenţia specialiştilor s-a Pentru executarea planului de combate Pentru ridicarea calităţii lucrărilor este Neglijenţe condamnabile
pupă din care iese fluturele. Acesta de îndreptat spre metoda ceţelor artificiale re, în scopul evitării atacurilor la necesar oa ele să se ex ecu te în mod sis-
prin oare se căută o rezolvare mai bună a păduri şi livezi de pomi ce ar pu • tem atic şi să nu se lucreze decît în su Comitetele executive ale sfaturilor popu de 3 ani, cu toate insistenţele cetăţenilor şl
pune pe scoarţa arborilor m ai ales în problem ei com baterii acestei omizi. tea avea loc în anul viitor, este absolut prafeţele planificate pentru luna respec lare : Toteşti, Sarmisegetuza, Rîu Bărbat, deputaţilor din satul respectiv.
necesar a se intensifica acţiunea în lu tivă şi apoi în pădurile im ediat apropiate. din raionul Haţeg, au redat agriculturii zeci
partea de jos a tulpinei, uneori peste" 1000 Direcţia regională silvică D eva, ţin! rid- n ile noiem brie şi decem brie a.c., profitând Luorările trebuie executate sub controlul de ha., desţelenind păşuni neroditoare, în In loc să ia măsurile necesare în această
cont de instriioţiunlle D.G.G.S. a M i de tim pul prielnic şi de braţele de lucru unui şef de echipă, ier echipele trebuie grijind de suprafeţele expuse unor calami problemă, tovarăşul Pop Siglsmund, preşe
de ouă. în grămezi (ponte) acoperite ou nisterului Agriculturii şi Silviculturii a disponibile în această perioadă. In acest să lucreze în m od organizat şi num ai tn tăţi, etc. dintele sfatului popular răspunde cererN
trecut la organizarea şi ducerea acţiunii scop este necesar oa, colectivul regional, sectoarele delim itate din tim p cu var. Lu lor deputaţilor cu obişnuitul s ă u : —<
puf galben castaniu. Ouăle stau în această de combatere a Lymantriei în intervalul colectivele raionale şl com unale să ia ur crările executate trebuie recepţionate din Nu in aceeaşi măsură însă s-au preocupat „lăsaţi-mă în pace cu cererile voastre, că şi
septem brie 1955 — m artie "1956. In cursul mătoarele m ăsuri: tim p de către comisia oareSăspunde pen de această Importantă problemă, sfaturile aşa sufăr de nervi”. Oare ce au nervii to
stare din luna august şi pînă în luna lunilor septem brie şi octombrie a.c. s-a tru calitatea acestor lucrări. populare din comunele Stremţ şi Sintimbru. varăşului preşedinte cu sarcina trasată de
făcut depistarea (identificarea) focarelor de Tovarăşii vicepreşedinţi ai sfaturilor De exemplu, salul Geoagiu de Sus, care partid şi guvern ?
m ai a anului următor. Omida stejarului, Lymanfcnie stab ilin d u -se supra feţele şi BODEA IOAN este un sat de munte cu puţin teren arabil,
gradul de infectare a acestora. S-a întoc populare raionale care conduc colectivele vicepreşedinte al Comitetului executiv al are o porlîune de teren în suprafaţă de cca Un caz similar 11 constituie Sfatul popular
' aduce mari pagube economiei forestiere. m it pentru fiecare ocol silvic planuri teh- de combatere a Lymantriei în raioanele iBvha — lunca numită „Fîntina Mare“. De al comunei Sintimbru. Pe lunca numită „Ro*
nico-org?nizatorice calendaristice de con- Sfatului popular regional Hunedoara cîţiva ani această suprafaţă este mereu ame goază", aflată între satul Galtiu şi Coşln-
Ea poate fi com bătută fie când se află baterea Lymantriei, şi s-a instruit perso Ilia, Hunedoara, Orăştie şi Sebeş să con ninţată de a fi distrusă de apele unui pîrîu riu.unul din cele mai bune terenuri arabile
nalul silvic privind executarea luorărilor Ing. IACOB TRAIAN de munte, care clin cauza ploilor torenţiale, ale celor doua sate, în fiecare an recolta este
sub formă do ou. fie cînd se află- sub de combatere. voace neîntârziat" m em brii colectivelor destul de dese, îşi schimbă mereu albia tre- compromisă din cauza infundăril canalelor
'din D irecţia regională silvică Deva cînd peste holdele ţăranilor muncitori, (lu de scurgere ce trec prin mijlocul acestei
formă de omidă. Tn luna septem brie a.c. s-a u ex ecu ta t unde să participe neapărat şefii ocoale " ~ v. cind recolta cu păniînt cu tot, sau acope lunci şl care do ani de zile nu au fost cu
lucrări de combatere prin petrolizare pe rind-o cu pietre şi mii. răţate din neglijenta cetăţenilor şl nepăsarea
In prim ul ,o?.r. in sectele pot fi distru lor silvice şi îm preună să analizeze m ă organelor sfatului popular. După o ploaie
In timpul verii, i s-ar putea schimba cur cît de mică apa porneşte peste holde sau
se prin strângerea lor sau prin îmbibare surile concrete ce trebuie luate pentru sul prin muncă voluntară, în numai cîtftvs staţionează in luncă făcînd-o neproductivă.
zile. Aceasta s-ar putea, e drept, dacă sfa Asemenea neglijenţe stnt condamnabile.
Sfatul popular raional ALBA, care nu a luat
tul popular ar da atenţie Cererilor ţăranilor nici un fel de măsuri cu toate că cunoaşte
bine siltiaţia, trebuie să-şi schimbe atitudinpa
muncitori dc aci de a scoate o comisie pen
faţă de asemenea probleme.
tru a fixa locul pe unde să fie îndrumată al / COCHECI GHEORGHE
bia şuvoiului. Acest lucru însă este tărăgănat
