Page 30 - 1955-11
P. 30
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Hr. 53 î
VIAŢA DE PARTID Eri sluga, astăzi om liber şi fericit Ne scriu corespondenţii
? -k
î i fs T ib u n ă fă flrs i rrajrses de partid ...O casă dărăpănată acoperită cu lată-t întors din armată. Chipeş a văzut atita belşug intrat in casa
paie, cu cei patru pereţi proptiţi in cu o figură sunzutoare, cu fruntea lui. Aspecte din Utemişţii de la
an râs tineretului I slilpi de lemn ca să nu se dărime a- puţin încreţită. A gîndit mult. S-a Din pluşul de cereale a aîndut 500 munca laminorul de iihi-
saj „Trio“ din ca
Nu de mult, a avut loc plenara Co loan, a combătut lipsa mare a comi lunci cînd vîntul sufla năpraznic, a- mirat cum chiaburul putea să stoar- kg. grîu, 500 kg. porumb şi alte pro- utemiştilor drul secţiei produ
cătoare de Dunuri
mitetului regional de partid Hunedoa tetului raional de partid care nu a cesta era adăpostul lui baci Dănilă din că vlaga din om furîndu-i rodul mun- duse. Cu banii aceştia Dănilă Zeno-
ra, care a analizat, munca Comitetu.- îndrumat organizaţiile sale de bază ca Brîznic. In aşa-zisa curte din jurul cii. s-a gîndit cum milioane de oa- vie şi-a cumpărat un porc gras, o de larg consum de
Iui de partid Petroşani în domeniul acestea să ajute comitetele U.T.M. sa casei, puteai vedea 2-3 găini, cîteva meni ca şi el, au putut răbda atîta scroafă cu purcei şi o vacă de lapte, ia Combinatul siderurgic „Gh. Gheor-
conducerii şi îndrumării activităţii or şi întocmească planuri de muncă. La raţe şi un cline care-şi făcea adăpost timp asuprirea. De atîtea ori li s-a In iarna trecută, doar vîntul i-a ghiu-Dej“ Hunedoara, au organizat
ganizaţiilor de U.T.M. La această şe Mina Lupeni, de exemplu, din cele in pragul uşii. Nici gard, nici coteţ spus, după 23 August 1944, că dru- mai aduş aminte de necazurile vieţii trei brigăzi care preiau schimbul din
dinţă, au participat, primii secretari 15 organizaţii de bază de tineret, 7 Grajd sau vacă de lapte, cei 7 copii mul unei vieţi fericite îl găseşte în din trecut. De data aceasta însă, pe mers. Iniţiativa utemiştilor a scos in
ai comitetelor raionale şi orăşeneşti nu au plan de muncă. a lui baci Dănilă vedeau doar pe la gospodăria agricolă colectivă. masa colectivistului se găsea numai relief noi succese ale acestor brigăzi.
de partid, secretarii comitetelor raio Tovarăşul Dumitrescu Petre a com vecinii lor. Şl acest lucru l-a făcut Dănilă pîine albă şi carnea de porc, care De pildă, brigada condusă de Dudu
nale de U.T.M. şi instructorii terito bătut tendinţa greşită a comitetului După o vară secetoasă, avenit Zenovie chiar la înapoierea din ar- erau însoţite de rachiul primit de la loan, în primă jumătate a lunii no
riali ai comitetului regional. raional de partid de a lăsa munca de iarna cu multe greutăţi. In casa lui mată. colectivă, pentru zilele-muncă. iembrie şi-a .depăşit planul cu 111%,
Raportul prezentat de către Comi conducere şi îndrumare a U.T.M.-ului baci Dănilă nu ardea de multe ori fo- Ziua de 1 Mai 1954, rămine o zi In vara anului 1955, rodul muncii iar cea condusă de Popovici Neculai
tetul raional de partid Petroşani a" numai pe seama secţiei organizaţiilor cui, iar aburii mămăligii răsturnate a cărei amintire nu va fi ştearsă colectivistului Dănilă Zenovie a fost a înregistrat în aceeaşi perioadă o
scos la iveală o serie de succese obţi de partid. El a subliniat că această pe un dog de lemn, „se topeau repe- niciodată din viaţa lui. împreună cu şi mai bogat. depăşire de 106%. ;
nute în munca de partid în rîndurile problemă trebuie, să constituie o sar Z j d E L T r T î e a r l d e fr n ă , c u i ! " S°.tia ™ Peniru cels 378 ^ - m u n c ă a pri-, Tot în cadrul acestei secţii, utemiş-
tineretului. Astfel, sub îndrumarea co cină permanentă pentru toţi membrii tii au antrenai tineretul la muncă vo
mitetului raional de partid, organiza comitetului. col şi ger, cînd vîntul făcea mai pu- na colectlvă Drumul lui Lemn mit numai ca avans de 40 la sută luntară. Intr-o singură zi, ei au le
ţiile de tineret au atras în întrecerea gai peste 50 tone rafuri, care urmea
socialistă un număr însemnat de tineri. Lipsuri serioase mai sînt şi în ce ternic să trosnească încheieturile ca- ^ia. 550 kg. grîu, 1.600 kg. porumb, 100 ză să fie trimise cooperativelor. In
priveşte organizarea timpului liber al
sei din lemn, copilul Dănilă Zenovie De atunci au început zilele pline kg. fin. 10 kg. ulei. 180 kg. fasole,
In raport s-a arătat că tinerii mi tinerilor,-a arătat tovarăşul Ibănescu s-a hotărît să plece. Unde? Nici el nu de soare, de lumină, de bucurie a- 30 kg. ţuică şi 500 de lei. această muncă, s-au evidenţiat in
neri din Valea Jiului au dat în cin Gheorghe. Dacă în unele locuri s-a ştia ŞUa doar a h t: ca braţele lui devărată din viaţa lui. ...In scurt timp, numărul caselor mod deosebit tinerii Tott Gheorghe,
stea zilei de 23 August 13.352 tone organizat diferite manifestări cultural- sînt destul de voinice si il vor ajuta , . , 00_ Cianglaius Voioş şi alţii.
de cărbune peste sarcinile de plan, de sportive, în altele însă, tinerii nu sînt să cîştige o pîine mai'bună, ştia căJ n W f4, pentru cele 2S7 zde-muncă de locuit din Iha va creşte cu încă
asemenea 5 a fost colectat şi predat îndrumaţi să frecventeze cluburile, Aceste rezultate oglindesc stră
I.C.M'.-ului 889.000 kg. fier vechi. In colţurile roşii, bibliotecile, etc. Din' va uşura povara părinţilor. făcute împreună cu soţia în colecti- una. Colectivistul Dănilă Zenovie duinţa utemiştilor pentru a întîmpina
cel de al il-lea Congres al partidului
Şi a plecat. A ajuns nu departe, vă, au primit900 kg. grîu, .1000 kg. are materialul adunat. După ce va
cinstea Congresului partidului, brigă această cauză se mai manifestă pe la Ilia. unde a intrat slugă la un porumb, 500 kg. orz, 500 kg. fîn,fa- termina şi cu construcţia,Dănilă cu cele mai frumoase realizări în
zile de tineret s-au angajat ca să dea alocuri destul de accentuat huliganis chiabur. soje şq /!g__ cartofi 500 kg. şi suma Zenovie are planuri măreţe. Planul muncă.
mul şi cosmopolitismul, lipsa de gri Aci a cunoscut ce înseamnă munca o nnn <„,• . , ' ..
patriei 30.000 tone de cărbune peste jă faţă de avutul obştesc. istovitoare, munca a cărei roade le ae f bU0 lei• pe care-l are, deocamdată e discutat
plan, iar tinerii constructori din bri Creşte numă- Comitetul de in-
gada condusă de Neuca Gheorghe şi Munca de educare comunistă a ti puteai vedea doar pe masa stăpînului Nu-i venea să creadă ochilor cînd doar în intimitate cu solia lui...
_____________ treprindere al Com-
Kiss Mihai şi-au luat angajamentul neretului, a spus tovarăşul Sîrbu Dra- hrăpăreţ, şi pe care administratorul
moşiei sau chiaburul personal, le di rul abonamen- binatului siderur-
ca la 1 decembrie să dea peste plan gomir, trebuie să constituie o preo rijau cu gîrbaciul. Viaţa lui aici, a
prefabricatele necesare construirii cupare permanentă nu numai pentru t-e--l-o--r----i-a---z-i-a--r-e- ghigu-LcD. ejg0.1?; din Hu
fost ca viaţa unui animal, care-i dă
unui bloc cu 36 de apartamente. organele de partid şi U.T.M. ci şi tot ce are mai bun stăpînului, primind nedoara, ajutat de
pentru organele de conducere ale în in schimb un gram de pline. organele sindicale şi difuzorii volun
Discuţiile purtate pe marginea ra treprinderilor şi instituţiilor. Acestor tari, a ’ reuşit în luna această să des
portului, au scos.însă la iveală unele Dar după 23 August 1944, au tre făşoare o vie activitate pentru spori
lipsuri serioase care mai dăinuie încă tovarăşi lei revine sarcina de a găsi cut acele vremuri amare. A venit şi rea numărului de abonaţi la ziare.
în munca de partid în rîndul tinere noi metode de muncă cu tinerii. Ei vremea încorporării lui Zenovie în ar Astfel, faţă de luna octombrie numă
să fie îndrumaţi să citească cît mai mată. Acolo a învăţat multe. Pe lingă rul abonaţilor a crescut cu 412.
tului. multă literatură beletristică şi de spe măiestria militară, Dănilă Zenovie a
Unele birouri ale organizaţiilor de învăţat şi alte lucruri. A învăţat des Printre cei mai buni difuzori care
cialitate, să participe cu toţii la con pre formele de exploatare pe care le se ocupă în permanenţă de difuzarea
bază, ca cele de la Mina Lonea, Pre- cursul „Iubiţi cartea“, să fie atraşi în întrebuinţau „lipitorile satelor", a în presei în secţii, -se numără tovarăşa
paraţie Lupeni, nr. 3 Anlnoasa — a Bodea Elena de la secţia construcţii
arătat tovarăşul Şoimoşi Ştefan — brigăzile artistice de agitaţie. De a- văţat despre lupta proletariatului metalice, Pleşea Petru de la secţia
neglijează in mod condamnabil antre semenea să fie ajutaţi pentru a stu furnale şi alţii.
narea tinerilor în întrecerea socialis dia temeinic, măreaţa teorie marxist- pentru o viaţă mai bună, a învăţat Un interes deosebit în această mun
tă. Mulţi din ei nu folosesc din plin că l-a depus tovarăşul Galfi Alexan
leninistă. despre omul sovietic care munceşte dru, responsabilul secţiei de difuzare
timpul de lucru, plimbîndu-se prin In urma discuţiilor purtate, Comite a presei, care se străduieşte ca zia
mină, au multe absenţe nemotivate în colectiv cu mijloace mecanizate. rele să ajungă şi să fie distribuite ia
de la lucru. etc. In patru sectoare şi tul regional al P.M.R. a elaborat o ho- timp celor 68 de colective din cadrul
tărîre menită să ducă la îmbunătă O rază de lumină a deschis atunci combinatului. Pe lîngă aceste suc
secţii ale tineretului, planul de pro cese, mai sint însă şi lipsuri. Unii di
ducţie nu este realizat. Aşa stau lu ţirea muncii de partid în rîndurile ti drumul lui Dănilă Zenovie. Ştia ce fuzori voluntari nu dau atenţia cu
crurile la minele : Petrila, Lonea şi
neretului. are de făcut la întoarcere acasă. Şi venită ajungerii presei în mîna abo
Lupeni. Hotărîrea prevede organizarea de naţilor, cum sînt de pildă cei de la
Discuţiile au scos în evidenţă, slaba glndul acesta şi. l-a îndeplinii depoul C. F. U„ turnătoria de
consfătuiri cu secretarii organizaţiilor fontă şi secţia mecanică.
Aşa ne-a povestit viaţa lui, fosta
de bază la care să participe şi secre Birourile organizaţiilor de bază
slugă a chiaburului. Melodia se revarsă-n cameră... colectivistul Dănilă Zenovie cu sofia sa ascultă încintaji... din secţiile respective, trebuie să con
troleze şi să îndrume munca practică
preocupare a organelor de partid şi tarii organizaţiilor U.T.M., unde se a difuzorilor pentru ca aceştia să-şi
U.T.M. în ce priveşte primirea de vor arăta metodele bune în conduce înlăture din1"activitatea lor lipsurile
candidaţi din rîndul tineretului. Nu rea organizaţiilor de tineret, pentru Lofo cenfral Planul de achiziţii poate fi îndeplinit ce le mai au.
mărul' mic de candidaţi de partid ^din ca ele să fie extinse în scopul îmbu La tragerea Loto central din 25 pe sortimente Marinovicl Gh.
rîndul tinerelului — a spus tovarăşuj nătăţirii continue a muncii în acest noiembrie a.c. au fost extrase din ur
Aniţei Petru — arată că în această domeniu. De asemenea prevede ela nă următoarele numere:
Cooperativa din comuna Berthelot produse cantităţile achiziţionate sînt
direcţie s-a muncit slab, fără simţ de borarea şi ţinerea unor lecţii cu ca 87 30 38 83 69 13 88 2 76 raionul Haţeg, a asigurat buna a- cu totul sub posibilităţi.
racter educativ, conferinţe despre si Premiul general pe ţară este de lei provizionare a ţăranilor muncitori cu
răspundere. In unele locuri această tuaţia internaţională, calitatea de 1.618.974. produse industriale. Pentru ca şi cooperativa din Ber-
muncă a fost dusă pe campanii. De thelot să devină într-adevăr coopera
asemenea nu s-a făcut totul pentru membru de partid şl U.T.M., despre Participanţii la Loto central trebuie De la înfiinţarea cooperativei, con tivă fruntaşă, trebuie să acorde o mare
întărirea organizaţiilor U.T.M., prin ducerea .acesteia, s-a străduit să asi atenţie muncii de achiziţii. Folosind
primirea de no! membri din-rîndurile rolul secretarilor organizaţiilor de să depună, biletele cîştigătoare în ter gure şi îndeplinirea planului de achi toate mijloacele în munca de lămuri
ziţii. Şi într-o măsură mal mică a re, arăiînd avantajiile valorifică
tinerilor cu merite deosebite în mun bază în conducerea şi îndrumarea ti men de 4 zile de la tragere adică reuşit să facă acest lucru. Astfel, jiînă
în prezent — deşi au trecut numai cî rii produselor prin cooperativă, la co
că şi în comportare. nerilor atît în procesul de producţie pînă marţi 29 noiembrie a.c. orele 13. teva luni de la înfiinţarea cooperati
Luînd cuvîntul tovarăşul Niculescu vei — ţăranii muncitori au valorificat operativa din Berthelot se poate
cît şi în viaţă. • ’ Viitoarea tragere are loc vineri 2 aci peste 800 kg. grîu, 350 kg. secară, Se pregătesc Biblioteca cen-
M. BISCA decembrie a.c. schimba situaţia.
'7 trală raională din
Bunăvoinţă din partea ţăranilor pentru concurs Hunedoara în co
in raionul Haţeg trebuie grăbii ritmul arăturilor adîici de toamnă laborare cu cena
clul literar „Mihai! Sadoveanu“, se
însemnate cantităţi de prune, varză, muncitori există ; lipseşte însă popu
In graficul arăturilor adîncl pe re tru arături adinei de toamnă, nu au ha. au fost arate 360 h a .; la desţele floarea soarelui şi altele. larizarea fruntaşilor la valorificarea pregăteşte intens în vederea tradiţio
nire aici au fost realizate 8 ha. din produselor prin cooperativă pentru ca
giune, raionul Haţeg este pe ultimul fost arate, dectt 54 ha ; în Livadia din cele 10 prevăzute. La fel în comuna O analiză mai temeinică a îndepli exemplul, lor să fie urmat' şi de alţii. nalului concurs „Iubiţi cartea“.
nirii planului de achiziţii, va demon Este bine ca' la această cooperativă
loc la această lucrare agricolă. Desigur cele 360 ha. planificate sînt realizate Răchitova din cele 160 ha. au fost stra că la cooperativa din Bertheloi să se ia măsuri pentru a fi înfiinţat Pină în prezent, au fost înscrişi un
realizate 149 ha, la arături adînci, iar nu s-a făcut însă totul. ~Mai trebuie un panou al fruntaşilor în valorifica
că acest fapt nu-i poate aduce laude. 44 ha., în Sllvaş din 472 ha. sînt rea depusă o muncă susţinută în această rea produselor prin cooperativă la care număr de 200 tineri, dintre cei mai
la desţeleniri planul a fost realizat direcţie. Este necesar ca munca de să fie popularizate totodată şi avan
Situaţia în care se găseşte acum, nu lizate 172, iar în Toteşti din 390 sînt 100%. Exemplul acestor două comu tajele obţinute de aceştia. buni cititori ai bibliotecii. In vede
poate fi motivată de faptul că timpul . arate 104. Nici în oraşul Haţeg situa ne trebuie să fie urmat de toate cele lămurire să fie mai substanţială, dat
a fost nefavorabil, ci căutată mai de Muncind, conştientă de importanţa rea pregătirii concursului, în fiecare
grabă în delăsarea ce s-a manifestat ţia nu se prezintă mai strălucit. Din lalte sate întrucît este bine cunoscută fiind faptul că pînă în prezent coooe- acţiunii de achiziţii, conducerea co
cele 150 ha. sînt arate numai 88 ha., importanţa acestor lucrări. operativei din Berthelot va putea ra joi la ora 18, în sala de studiu a bi
în această direcţie. Chiar în comunele iar la desţelenit din 5 ha. planificate ratlva nu a achiziţionat numai 48 kg.
şi satele unde sînt posibilităţi pentru Comitetul executiv al Sfatului popu bliotecii, se ţin lecţii din cărţile obli*
ca această importantă lucrare agro a fost realizat un singur hectar. lar raional Haţeg trebuie să analize porumb — deşi recolta pe comună
Sînt unele comune ca Pui şi Răchi- gatorii pentru concurs, cum sînf
ze 'temeinic această situaţie, şi prin este mai Bogată decît în alţi ani —
tova, unde deşi condiţiile atmosferice „Sarcinile Uniunii Tineretului“ de
sfaturile populare comunale să in iar la cartofi cele numai 1.100 de kg.
V. I. Lenin şi altele. Pentru popu
tehnică să se poată face în condiţi- şi mijloacele de lucrare a pămîntu- larizarea concursului, bibliotecara ra
uni bune, nu s-a insistat îndeajuns a- lui sînt asemănătoare cu a celorlalte ională a amenajat o frumoasă vitri
supra efectuării ei. nă cu cărţi.
comune din raion, totuşi arăturile a- In cinstea ceiui de a! Il-lea Con
Astfel în comuna Sîntămăria — Or- dînci sînt făcute pe mari suprafeţe. tensifice munca în direcţia realizării achiziţionate arată că s-a muncit su-' porta în curînd îndeplinirea planului gres al partidului, toţi membrii ce
lea, din cele 570 ha. planificate pen Astfel, în comuna Pul din cele 380 acestei sarcini. naclului literar „Mihail Sadoveanu'1
perficial în această direcţie. Şi la alte de achiziţii pe sortimente.
din Hunedoara, şi-au luat angaja
mentul să fie primii care vor lua in
nare a elevilor au fosl folosite in preocupările în vederea pregătirii ma signa de „Prieten al cărţii“.
Din activitatea cabinetului pedagogic regional tr-o foarte slabă măsură cu prilejul terialelor pentru consfătuirile din ia
I. B. Borka
vizitării de către metodişti a şcoli nuarie 1956..
Alături Ide întregul popor muncitor, drelor didactice, fapt în urma căruia lucru contrar instrucţiunilor. Şi, ase lor ; în afară de tovarăşul Pogolşa O lipsă gravă in activitatea cabi Pe urmele materialelor publicate
77 de învăţători au reuşit să-şi îm menea greşeli se comit şi în alte Victor şi Pienaru Toma, ceilalţi me netului pedagogic s-a manifestat şi
învăţătorii şi profesorii din regiunea bogăţească într-o serioasă măsură părţi. todişti n-au mai „îndrăznit“ să ţină prin aceea că nu a lucrat destul de Ajuiorul a îosf bine venii
noastră, răspund cu însufleţire sarci bagajul de cunoştinţe. S-a adus o lecţii deschise în faţa cadrelor. operativ pentru organizarea expo
nilor puse în faţa lor de către partid Deficienţe serioase s-au resimţit şi ziţiei permanente. Deşi această sar- In articolul „Timpul este de vină“
contribuţie de seamă şi în ceea ce în ceea- ce priveşte organizarea Un rezultat bun pe care cabinetul cină există de mult, totuşi, încă nu publicat în numărul 526 al ziarului
şi guvern. In aceste zile, ei îşi spo priveşte ridicarea la un nivel mai pedagogic l-a obţinut, constă în fap s-a procedat la strîngerea unui mate nostru, au fost criticate lipsurile din
resc şi mai mult eforturile, pentru ca înalt al muncii pe secţii, a consfătui schimburilor de experienţă. De exem tul că acesta s-a interesat într-o rial didactic şi documentar din şco munca organelor de partid şi de stat
în acest fel să poată întîmpina cu noi rilor de producţie pe specialităţi. Aici plu, la Brad a fost programat pen din comuna Vingard, raionul' Şebeş, în
rezultate în muncă cel de al Il-lea tru lecţie deschisă la muzică un în oarecare măsură de stimularea acti li şi de la cabinetele raionale care să problema însămînţărilor de toamnă şi
Congres al Partidului Muncitoresc poate fi dat de exemplu consfătuirile vităţii de creaţii ştiinţifice în cadrul fie sortai apoi pe teme pentru a' se a colectărilor.
Romîn. organizate pentru limba romînă, pen văţător ce nu putea cînta, iar la o „lecturilor pedagogice“. Drept rezul
lecţie deschisă cu conţinut ştiinţific tat, există toate asigurările că în se veni în acest fel în sprijinul ca rn e La apariţia articolului — după cum
Un aport însemnat în ceea ce pri tru clasa I-a, limba rusă şi dirigen- practic, a fost desemnat un element siunea ştiinţifică ce va avea loc încă telor raionale, al certurilor şi colţu ni s-a comunicat — persoanele vizate
ţie. necalificat, fapt care a făcut ca nive în decursul acestei luni, vor fi pre rilor pedagogice şi a cadrelor didac direct au căutat, ca de obicei, să nege
veşte îmbunătăţirea şi continua ridi lul acesteia să fie necorespunzător. zentate lucrări de acest gen de către tice în general. O asemenea situaţie cele scrise. Dar cînd s-a făcut prelu
care a calităţii învăţămîntului la şco Un ajutor de seamă în înfăptuirea tovarăşii Munteanu Ştefan, profesor este cît se poate de condamnabilă şi crarea materialului respectiv în şe
lile din regiunea noastră, l-a adus acestor lucruri l-au dat unele comi Nesalisfăcător decurge şi îndruma la Alba-Iulia, Achiţei Gheorghe, ea apare ca un rezultat al unei mun dinţa comitetului executiv al sfatului
tabinetul pedagogic regional. tete raionale dd partid care, prin ac rea metodică a metodiştilor raionali directorul Şcolii pedagogice din Deva ci lipsite de orientare şi de o justă popular şi în adunările generale ale
tiviştii lor s-au ocupat în bună mă voluntari, a responsabililor de col şi de către alţii. Cu toate acestea planificare. Şi tot ca un rezultat al
Cabinetul pedagogic, prin munca sură de problemele învăţămîntului, însă, e necesar a se acorda 6 şi mai unei asemenea munci, apare şi fap celor două organizaţii de bază, tova
s-a de pînă acum, a reuşit să studi turi şi consilii pedagogice, precum şi multă atenţie acestei probleme. tul că nici pină în prezent schimbul răşii care au „sărit în sus“, analizînd
eze, să generalizeze şi într-o bună intervenind cu holărîre acolo unde a diriginţilor„ Acest lucru se face mai profund munca lor, şi-au dat sea
măsură să popularizeze experienţa mai ales simţit în raioanele Brad şi ma că, este adevărat şi pe' lîngă cele
necesităţile cereau. Ilia. arătate de ziar, au mai descoperit şi
înaintată sovietică în domeniul in- Se ştie că au fost fixate consfătuiri In privinţa chestionarelor ce au de experienţă prevăzut ca să aibă loc alte lipsuri.
văţămîntului cît şi a cadrelor didac Pentru a veni într-un mod cît mai pe raioane ale diriginţilor, consfă fosl întocmite referitor la legarea te cu regiunea Stalin, nu a fost ţinut.
concret în ajutorul cadrelor didac tuiri cu ocazia cărora să fie prezen oriei de practică în predarea matema E necesar ca în munca de viitor, Ca urmare, discutînd amănunţit
tice fruntaşe din regiune. In acesl tice din regiune, cabinetul pedagogic tate referate cu tema „Organizarea ticii şi a fizicii, au fost obţinute răs cabinetul pedagogic să renunţe la a- despre lipsurile arătate şi cauzele
sens, a fost urmărită munca educa a organizat nu de mult un instructaj şi educarea colectivului de elevi“, punsuri din cele mai multe locuri. asemenea practici nesănătoase, de oare au dus la acestea, au luat mă
tivă desfăşurată de către cei mai buni Aceasta, desigur că a fost o iniţiativă Există însă totuşi cadre didactice a-şi trece în plan sarcini, doar aşa
diriginţi, au fost elaborate îndrumări cu toţi responsabilii cercurilor peda lăudabilă, dar pînă acuma ea se gă cum este de pildă tovarăşul Caraman ca să fie. Obiectivele prevăzute, ire-
metodice, care au fost prelucrate a- gogice, instructaj cu ocazia căruia
poi în consiliile pedagogică, în toate profesorul universitar Beria loan
le-a conferenţiat despre experienţa
unităţile de învăţămînt şi de educa sovietică în organizarea activităţii în seşte tot în faza de iniţiativă; nu Pavel sau Peribician Pavel, care, buie neapărat îndeplinite, în caz con suri de îndreptarea lor. .Astfel, la
ţie, fapt ce a contribuit într-o seri afară de clasă şi extraşcolară. Din s-au ţinut asemenea consfătuiri în deşi au fost solicitaţi, au refuzat să trar ele rămîn doar o expresie de bi G.A.C., în adunarea deschisă a orga
oasă măsură la îmbunătăţirea mun păcate însă de la acest instructaj au nici un raion. dea răspunsul. Aşa s-a făcut că la rocratism şi şablonism. Plecînd de la nizaţiei de bază la care au participat
cii educative desfăşurată de către lipsit foarte mulţi responsabili de Există încă pe cuprinsul regiunii matematică din 20 profesori solicitaţi cunoaşterea forţelor reale ale cabi capii de familii şi tractoriştii, s-a ho
profesorii-diriginţi. De asemenea, a cercuri şi în special a lipsit cei din noastre, destule şcoli, în care nu au au răspuns numai 8, iar la fizică tot netului, munca trebuie să fie distri tărît să se cureţe terenul pentru ca
fost elaborat un material metodic în raionul Orăşlie şi din Petroşani. fost organizate lectorate cu părinţii din 20 au răspuns doar 5. buită proporţional şi desfăşurată în tractoarele să poată ara fără opriri
problema evitării supraîncărcării ele Un alt fapt ce apare ca un exem elevilor, în care propaganda pedago Metodiştii cabinetului pedagogic, mod sistematic. Metodiştii cabinetu şi să se facă însămînţările de toamnă
vilor în cadrul procesului de învăţă- plu negativ în muncă, constă în de gică a fost sporadică, superficială, au avut sarcina de a studia materia lui pedagogic au datoria de a studia şi duminica, atunci cînd timpul per
lul rezultat din lucrările consfătuirilor cu atenţie metodicile şi revistele de mite.
mînt şi al activităţii lor extraşcOlare. fectuoasa desfăşurare a cercurilor pe fără rezultate practice.
Datorită îmbunătăţirii studiului do dagogice şi nerespectarea I.C.P.C.D. Se impune cu necesitate ca în cel raionale din august 1955, fiecare pe specialitate, materialul didactic des De asemenea, organizaţia de bază
cumentar al metodiştilor, s-a putut Aşa de pildă la Brad cercurile sînt mai scurt timp să fie prelucrat peste linia specialităţii sale, extrăgînd apoi cris pentru predarea diferitelor teme. din sat şi comitetul executiv al sfa
face o îndrumare calitativă pe obi programate la o singură şcoală pe o tot cu părinţii, regulamentul comite cele mai semnificative aspecte şi tri - Ei au dovedit că dispun de posibili tului popular comunal, au hotărît să
ecte şi în special ău putut fi îndru săptămînă, fiecare, specialist într-o telor de părinţi. miţîndu-le Ia şcoli pentru a servi în tăţi. Desfăşurînd deci 6 muncă şi activeze pe toţi deputaţii şi să foloseas
mate cadrele tinere, cu mai puţină zi. Asemenea situaţii duci la dezor Deşi a existat sarcină concretă în munca învăţătorilor şi pedagogilor. mai stăruitoare şi mai analitică decît că în acţiuni şi comisia de femei, lu
experienţă şi cadrele în curs de ca ganizare, atît în activitatea şcolii această direcţie, totuşi, pînă acum nu Ceea ce s-a rea.lizat în această di cea de pînă acuma, vor reuşi să se cru care s-a făcut.
lificare. Tot pe linia realizărilor în gazde cît şi în activitatea celorlalte s-a realizat încă elaborarea unui ca- recţie pînă acuma este sub nivelul achite de sarcinile ce stau în faţa lor, In urma măsurilor luate de către
registrate, cabinetul pedagogic t şcoli ce rămîn să fie suplinite cu iet-jurnal al dirigintelui, ca ghid aşteptărilor. Toi ca o lipsă de preo într-o măsură şi mai corespunză comitetul executiv şi organizaţiile de
reuşit să organizeze în bune con’di* „cine se nimereşte“. In raionul Alba pentru activitatea educativă a aces cupare rezultă şi faptul că pînă la toare.
VILCU P. bază, planul însămînţărilor de toamnă
ţiuni cursurile de perfecţionare ? jsş- cercurile sînt programaţe duminica, tuia. Lucrările de conţrol şl exami această oră sînţ aproppe inexistente • RADU V. din această comună a fost îndeplinit