Page 31 - 1955-11

Aparat pentru şistiîicare L Creşte şi se dezvolta mişcarea de inovaţii Şlefuitor mecanic la finisarea
în lucrările de minerit blocurilor mari

Pentru a se evita şl pentru a La şistiîicarea pereţilor, robi- t Datorită grijii şi atenţiei de care şi caiete S.E. în trimestrul II, în tri­ le C.F.R. Simeria, I. C. Aninoasa şi ^
preîntîmpina exploziile de praf netul de admisie a aerului rom- t Noi construcţii se înalţă în aluminiu, un ax de acţionare, o
de cărbune, am conceput un a- primat se deschide pe jumătate, t se bucură inovatorii din partea regi­ mestrul III numărul lor s-a ridicai altele. Valea Jiului, zi de zi, se mun­ piatră de şlefuit, o tijă cu ca­
parat pentru şistiîicarea lucră- iar la şistificarea tavanelor, com- lr mului nostru democrat-popular, la 176. Cele mai bune rezultate în Pe lingă succesele obţinute în mun- ţ ceşte mai cu spor, se înteţeşte blu flexibil de pervîbrator. Pî-
întrecerea pentru a da minerilor nionul reductorului are dimen­
mişcarea de inovaţii creşte şi se dez­ dezvoltarea mişcării de inovaţii le-a ca de inovaţii, sînt şl unele lipsuri 3 noi blocuri, noi locuinţe, confor­ siunea de 15 cm. Carcasa este
L voltă necontenit. obţinut colectivul cabinetului tehnic în activitatea cabinetelor tehnice, 3
L Inovatorii — luptători activi pen­ de la Trustul 7 construcţii — Petro­ comisiilor de salarizare, întrecere şi j
t tru progresul tehnic — nu-şi pre­ şani, care a înregistrat în trimestrul inovaţii din cadrul comitetelor de ) tabile şi moderne. Ritmul con­ de aluminiu. Axele angrenaju­

t cupeţesc eforturile pentru descope­ III 94 de propuneri de inovaţii, a întreprinderi care frînează într-o oa- 3 strucţiilor faţă de planul iniţial lui sînt aşezate pe rulmenţi. Şu­
t rirea de noi căi şi mijloace prin care acceptat 81 şi a, aplicat 19 şi prin
I. să se poată spori producţia şi pro­ fişe S. E. 49. recare măsură dezvoltarea şi mai ) însă nu s-a ridicat Ia nivelul rubul fără sfîrşît, este acţionat
t ductivitatea muncii, să se reducă
t preţul de cost, să se facă economii Inovaţiile muncitorilor, inginerilor largă a acestei mişcări. ^ posibilităţilor existente cit şi la de cablul flexibil al tijei. Axa
t de materii prime şi materiale, să şi tehnicienilor din cadrul Trustu­
t perfecţioneze procesele tehnologice, lui 7 construcţii aplicate în cursul Unele comitete de întreprindere, ~] nivelul care ar putea fi creat. plnionului este prelungită şi pe
t. să micşoreze eforturile fizice etc., trimestrului III, privesc creşterea
C. aducîndu-şi pe această cale contri­ productivităţii muncii, reducerea pre­ ignorînd aportul pe care-l pot adu- 3
t buţia la perfecţionarea neîntreruptă a ţului de cost, îmbunătăţirea tehnicii
t tehnicii. securităţii şi protecţia muncii. ce inovatorii, nu dau importanţa 1
t
t Avînd un sprijin mai concret din Datorită succeselor obţinute în în­ cuvenită acestei mişcări şi nu spri- 3
l partea comisiilor de salarizare, în­ trecere, cabinetul tehnic de la Trus­ jină iniţiativa creatoare a oamenilor j
t tul 7 construcţii — Petroşani a ocu­ muncii. Printre aceste comitete de }
t- întreprinderi care neglijează munca 1
de inovaţii, sînt cele de la I. C. Pe- 1

trila. Trustul 4. construcţii Hunedoa- 3

l trecere şi inovaţii din cadrul comi­ ra, şi altele. 1
tetelor de întreprinderi şi a filiale­
Legendă : 1. Pîlnia itr lor A.S.I.T., cabinetelor tehnice şi cer­ pat locul I în trimestrul III, primind De asemenea o lipsă. în această ¦) prin folosirea la maximum, a ea se fixează o piatră de şle­
2. Şuberul t curile A S.I.T. din întreprinderile re­ drapelul roşu al Consiliului sindical direcţie o are şi filiala A.S.I T. Hu- 1 rezervelor interne nedescope­ fuit de 25 cm Dispozitivul este
3. Corpul L giunii noastre au reuşit ca în cursul regional de cabinet tehnic fruntaş pe nedoara, care nu acordă sprijinul ]
4. Ventil aer t trimestrului III să obţină faţă de regiune. necesar cercurilor A.S.I.T. din între- )
5. Con interior t trimestrul II realizări tot mai mari prinderi, pentru ca acestea să-şi a- 3
t Pe locul II s-a situat cabinetul ducă o contribuţie mai mare la dez- 3
în dezvoltarea mişcării de inovaţii. tehnic de la Uzinele de reparat uti­ voltarea mişcării de inovaţii. ^
t Ca urmare a îmbunătăţirii activi­ laj minier Petroşani, iar pe locul III
C cabinetul tehnic de la I.C.S. Hune­ Lipsuri au şi conducerile tehnico- )
t tăţii în domeniul inovaţiilor s-au în­ doara. administrative ale întreprinderilor 1
t registrat în cursul trimestrului III care nu întotdeauna acordă sprijinul 1
t 770 propuneri de inovaţii faţă de La cabinetul tehnic de la U.R.U.M. pe care trebuie să-l dea cabinetelor 3
Petroşani, s-au înregistrat în cursul

rilor miniere, aparat care in mo­ plect. In interiorul aparatului în t 595 cîte s-au înregistrat în trimestrul acestui trimestru 35 propuneri de tehnice şi colectivelor de inovatori şi j rite sau neîntrebuinţate încă. acţiqnat de un pervîbrator tip
mentul de faţă se întrebuinţează faţa cocoşului pe unde intră ae­ t II. Din cele 770 de propuneri, au inovaţii şi s-au aplicat 16. Printre nu iau măsuri ca inovatorii să fie 3
cu deosebit succes în minele din rul comprimat, există un disc t stimulaţi la timp în raport cu eco- 3
Valea Jiului. construit simplu, care dispersea­ L fost aplicate pînă acum 450 inovaţii cele mai importante inovaţii sînt ce­ nomiile pe care le aduc inovaţiile 3 Inovatorii îşi aduc contribuţia „Gerley". Piatra se învîrteşte de
ză aerul în întreg aparatul. t Aplicarea celor 450 de inovaţii a con7 le propuse de tov. Rusan Eronim lor. .j
Această inovaţie e menită să t tribuit în mod nemijlocit la sporirea lor însemnată la descoperirea 145 ori pe minut.
înlocuiască operaţiunea de şisti- Avantajele acestui aparat con­ t producţiei şi productivităţii muncii, („lanţ pentru transportor cu racle- Pentru a da un avînt şi mai puter­ 1
ficare care se făcea pînă acuma stau în faptul că randamentul L te"), Henţ Rudolf („Cherner mobil") nic mişcării de inovaţii, comitetele 1 altor procedee tehnologice mai Cu acest aparat, un munci­
manual. Iui este de 4-5 ori mai mare l
decît cel obţinut Ia şistificarea t la reducerea preţului de cost al pro­ Czibula losif, („rectificator pentru de întreprinderi trebuie să analizeze 3 productive, mai practice de a- tor necalificat, însă iniţiat în
Aparatul pe care l-am conce­ manuală, se întrebuinţează mai duselor şi la realizarea de economii becuri de sudură"), etc.
put eu, funcţionează cu aer com­ puţin praf inert şi se realizează plicat, mai economice. lucru, poate şlefui 12 m. p. fini­
primat şi are o construcţie sim­ economii însemnate. (La Mina
plă. EI este confecţionat din Vulcan, într-un an de zile, s-au L ce trec peste suma de 4.000.000 lei. Cabinetul tehnic de la I.C.S. Hu­ periodic activitatea cabinetelor teh- 3 Accelerarea şlefuirii finisaju­ saj. Economia anuală este în
tablă de 0,8-1 mm (de preferinţă realizat economii de 57.708 lei). t Faţă ahtrimestrul II, numărul ino­ nedoara, a aplicat în acest trimestru
galvanizată). In pîlnia aparatu­ Durata şistificării faţă de cea t 23 de inovaţii faţă de 14 în trimes­ nice pentru a cunoaşte lipsurile şi j lui blocurilor mari, este o pro­ valoare de 31.844 lei. Noul a-
lui se toarnă praful inert în manuală se reduce Ia fiecare t vaţiilor aplicate ce rezolvă teme din trul II. Acestea aduc întreprinderii
cantităţi de 10-12 kg. apoi se m.p. de suprafaţă cu ccâ. 36 se­ t planul tematic şi prin schimb da economii în valoare de 623.998 tei. greutăţile acestora, luînd măsurile ţ blemă principală deoarece fie­ parat mai prezintă avantajul că
cuplează aparatul Ia conducta cunde. Aparatul este uşor şi ert experienţă, a crescut în mod simţi­
de aer comprimat, cu ajutorul poate fi mînuit de o singură tor. Astfel, faţă de 58 propuneri a- Rezultate frumoase în munca de necesare pentru îmbunătăţirea mun- 3 care minut pierdut, duce la blo­ poate şlefui orice fel de mozai­
furtunului. Corpul aparatului persoană.
are o forrrtă circulară, terminîn- cii. O atenţie deosebită trebuie da- 3 carea locului de turnare, (etu­ curi. Cu el se pot şlefui atît su­
du-se Ia cele două capete cu Costul confecţionării aparatu­
două trunchiuri de con. La li­ lui este de 64 Iei şi experien­ tă popularizării inovatorilor, extin- ] vei) şi prelungeşte astfel ciclul prafeţele orizontale cit şi verti­
nul din capete este montat un ţele făcute cu el pînă acum, în t plicate din planul tematic pe întrea­ inovaţii a obţinut şi alte cabinete derii experienţei acestora şi a inova- 3
şuber care reglează cantitatea special la sectorul IV produc­ t ga regiune în trimestrul II, numărul tehnice ca cele de la I.C. Vulcan, fiilor -lor în cadrul întreprinderilor, 3
de aer comprimat necesară, iar ţie, au dovedit că aparatul este l de producţie în serie. Maşinile cale crescînd în felul acesta şî
celălalt capăt, (la ieşire) este extrem de util şi de un bun ran­ lr
prevăzut cu un ajustaj care diri­ dament. lor s-a ridicat la 93 în trimestrul III, C.S. Hunedoara, uzina „Victoria” stimulind prin aceasta şi mai mult ¦] actuale folosite pentru şlefuirea randamentul muncii. Pentru a-
jează uniformitatea împrăştierii iar faţă de cele 19 aplicate prin fişe Călan, I.C.M.M. Petroşani, Ateliere- iniţiativa creatoare a maselor.
prafului de şist. Aparatul are PLAVICHEANU DUMITRU ţ mecanică din cauza construcţiei ceastă inovaţie am primit o re­
două minere pentru deplasare.
•inginer miner la Mina Vulcan ? —Iv—/ w mJwJi_ mJ'—4i_t\_/ ¦ i._t. f. rv — -E şi a gabaritului lor, nu pot fi compensă de 3.622 lei. Inovaţia

Electromagnet pentru rectificarea ventilelor la compresor folosite în acest scop. De aceea se aplică de Ia data de 10
eu am propus un nou şlefui­ septembrie a.c.

Din probele practice făcute în secţii, rezultă că electro- aceste plăci, să aibă un plus de prelucrare în grosime tor mecanic pentru finisarea blo­ ADELMAN ARCADIE
magnetul propus de noi pentru rectificarea ventilelor de de cel mult 1-1,5 mm. curilor mari, compus din : un
compresor, în scopul unei bune funcţionări a compresoa- reductor de 1 : 15, o carcasă de inovator, Intr. 712 construcţii
relor, se poate folosi cu succes sub rezerva practicării unei In aceste condiţii, se poate face în timpuţ rezervat to­ Petroşani
secţiuni de şpan de maximum 0,1 mm2. Ia o turaţie de talmente pentru strungire, o strungire fină elimlnînd în
acest fel operaţia de rectificare. Injecior cu m otorină cu preîncăl/ire
cca. 300 învîrtituri pe minut. Se impune însă condiţia, pentru uscarea jgheaburilor
ca diametrul piesei să fie cel puţin de 80 mm. Intrucit Se poate deci economisi pentru fiecare placă-ventil, de scurgere a fontei
roţile pentru ventílele de compresor n-aveau o fabricaţie timpul prevăzut în prezent pentru rectificare care poate
uniformă, regulată, noi am propus acest dispozitiv care fi apreciat în medie între 15-30 minute pe bucată. Pen­ Instalaţia se compune din- AVANTAJE
asigură practic aceeaşi grosime a ventilului de compre­ tru a generaliza operaţia de strungire pentru toate mă­ tr-un rezervor de motorină de
sor. In aceste condiţii şi numai pentru plăci de ventil, se rimile şi formele plăcilor de ventil care se execută în 80 1. prevăzut cu un robinet, din Arzătorul faţă de injectoarele
poate realiza o economie de timp prin schimbarea pro­ uzina noastră, este de dorit ca fluxul magnetic să fie două tuburi de cauciuc, unul pen-
cesului de fabricaţie şi' anume : materialul debitat pentru dirijat după o figură similară. In acest caz, economia de t“ruuu“motorina şi unul pentru aer de pulverizare cu aer de înaltă
comprimat, din două ţevi de
timp realizată prin eliminarea operaţiei de rectifi­ oţel de aducţiune cu cîte un ro­ tensiune .existente, are avantajrul.
care, creşte cu 50%. Economia rezultată în urma apli­ binet de reglare, dintr-un pre-
cării acestei inovaţii, este de 3.810 lei anual ; nouă ino­ încălzitor de aer şi motorină şi a
vatorilor, revenindu-ne o recompensă de 940 lei. dintr-un injector de motorină. preîncălzirii aerului precum şi
Recuperarea prafului de minereu
de la furnalul nr. 2 In schiţa din stingă, este corpul electromagnetic pen­ DESCRIEREA FUNCŢIONARII faptul că vaporizează şi supra­
tru rectificarea ventilelor la compresor. In interiorul e-
lectromagnetului se găsesc barele electromagnetice în Molorina din rezervorul sus- încălzeşte motorina gazificată.
formă de serpentină avînd două contacte cu curentul e- pendat Ia cca doi metri înalţi-
lectric. Introducerea curentului se face prin inelele co­ me, vine prin robinetul deschis, Prin aceasta scade în primul
lectoare ataşate de corpul electromagnetului. In schiţa prin tubul de cauciuc, în ţeava
Am observat că o cantitate a- rează deci cu 9.880 kg. mai mult din dreapta, este un ventilator de compresor, gata fa­ de aducţiune, trece prin încă!- rînd cantitatea de motorină de
bricat. Inovaţia noastră se aplică din cursul lunii au­ zitor şi intră în pulverizator.
preciabilă de praf de minereu praf ca atunci cînd s-ar lucra gust. Amestecul de aer format în ca- Ia cca. 5 Ia sută la înjectoare

pierdută prin faclele furnalului, cu clapele faclelor deschise. In PAŞCA ERANCISC şi fără preîncălzire la 1 la sută,
BARA LUDOVIC
aducînd o economie de motori-
inovatori de la U.R.U.M. Petroşani
deteriorează acoperişul halei de trecut, acest praf nu a putut fi nă de 4 la sută. Creşte randa-

turnare ca şi acoperişul clădiri- recuperat, el împrăştiindu-se meniul de ardere în acest mod

lor din jur. Plecînd de Ia acea­ prin toată uzina şi chiar şi prin cu 15,8 la sută la arderea cu

stă observaţie, am ajuns mai a- Călan. Valorificat, acest praf-a- apă în gazele de ardere sub

poi, pe calea cercetărilor, la a- duce economii în valoare de formă de vapori, şi cu 15,5 Ia

numite constatări care m-au de- 209.937 Iei. Se mai fac economii sută la arderea cu apă în stare

lichidă. Mai prezintă avantajul

terminat să propun o inovaţie şi prin faptul că nu se mai chel- mera de amestec ţîşneşte afară creşterii temperaturii de ardere,

în acest sens. Astfel am ajuns tuiesc cei 3.000 Iei pentru cu­ Aplicarea a doi segmenţi într-un canal la discurile de piston sub formă de gaz şi se aprinde Cantitatea de I la sută motorină
ale pompelor de aer de la locomotive de Ia o flacără iar după cca un nearsă şi vaporizată, dă funin-
la o problemă destul de intere- răţarea acoperişului turnătoriei, minút de funcţionare preincăl- gine care acoperă cu un strat
zitorul este încălzit în aşa fel rezistent căptuşeala rinelor. Prin
sântă care-mi stătea în faţă în lucrare ce înainte se făcea des-

continuu şi care necesita o re- tul de des. La pompele de aer ale locomotive- ţitor etanşietaţea din următoarele caii- Timpul necesar pentru umplerea incit poate preîncălzi motorina faptul că nu produce cenuşă, fon­
lor, se cere o etanşietate perfectă în- ze tehnice: la probă s-a redus cu cca. 15 se- ia cca. 500 de grade care este ta rezultată e foarte curată. Faţă
zolvare într-un fel sau altul. Faţă de aceste avantaje, to- tre pereţii cilindrilor şi segmenţii dis- în stare vaporizată şi supraîn- de folosirea mangalului Ia usca-
curilor de aburi şi aer. Această etan- — dublarea numărului de seg- cunde, adică cu 10 Ia sută. călzită. Motorina arde cu aerul
Am constatat că în timpul ce talul economiei rezultate prin şietate se obţine greu cu segmenţii . Inovaţia tovarăşului Homorodean cald în exces, dînd o flacără rea rineIor* timpul de uscare
vechi, deoarece probele la care sînt foarte fierbinte. Arzătorul este scade de la 45 minute Ia 18 mi­
s-a scurs pînă în aprilie 1955, introducerea noului sistem de supuse pompele de aer ale locomoti­ nute, deci în mersul furnalului nu
velor, sînt foarte pretenţioase, în­ uşor de manevrai şi nu necesită mai survin greutăţi prin neusca-
gazul trecut prin sacul de praf recuperare a prafului de minereu cărcarea rezervorului de aer trebuind schimbări de poziţie la o uscare rea Ia timp a rinelor.
să se facă la opt atmosfere în nu­ complectă de rină. In timpul func­
avea un volum de 156.000 m.c. de la furnalul nr. 2 se ridică Ia ţionării, ţevile conductoare de Prin această inovaţie, se fac
mai două minute şi jumătate. cupru din serpentinele de încăl­ economii în valoare de 184.289
pe zi şi că se colecta în medie, suma de 213.637 Iei iar re- Pentru a îmbunătăţi etanşietatea şi zire a aerului şi motorinei ajung Iei. Se fac totodată şi econo­
în 24 ore, 2.522 kg. de praf. In- compensa atribuită prin antecal- Ia temperatură de incandescen­ mii de mangal şi se elimină
troducînd sistemul „faclelor în­ cul, a atins valoarea de 3.886 a elimina deficienţele sistemului tă. transportul de mangal prin hală.
chise Ia furnal", trec într-o zi prin Iei. vechi, tovarăşul Homorodeanu Ioan,
sacul de praf, 762.000 m.c. gaz, I. STOICOI
S. IOAN PILLY NICOLAE
inovatori, uzina „Victoria“ Călan
din care. se colectează în pre­ inginer Ia uzina „Victoria"
zent 12.340 kg. praf. Se recupe- Călan

PL SCURT montor la Atelierele C.F.R. Simeria, Nontobco sceMcnriLoz m CQrwau PS SCURT
a conceput un sistem nou de montare
* Cele 450 de inovaţii aplicate în cursul trimestrului oiscubuh or D/sron
III in întreprinderile din regiunea noastră, aduc acestora
economii în valoare de 4.1 14.000 lei. a segmenţilor în canalele discurilor, — segmenţii avînd o secţiune mai Ioan, va putea fi întrebuinţată şi la ® La IC.S. Hunedoara, s-au înregistrat în acest an
şi anume : a lărgit canalul vechi de mică, sînt mai elastici, au o presiune alte maşini cu piston ba care etanşie­ 122 de !novajii.
® Valoarea recompenselor plătite inovatorilor din re­ la 6 la 8 mm. şi a introdus doi seg­ pe cilindru mai mică, deci uzează tatea se obţine prin segmenţi.
giunea noastră în cursul trimestrului III se ridică la menţi de cîte 4 mm. grosime într-un * Economiile rezultate în urma aplicării acestor ino­
suma de 216.809 lei. singur canal, în loc de un singur seg­ mai puţin cilindrii. VERNICHESCU IULIU vaţii se ridică la suma de 2 milioane lei.
ment de 6 mm. grosime (vezi schi­ Acest sistem este experimentat de Ing. şef ial Atelierelor C.F.R.
® Aplicarea inovaţiei tovarăşului Palade Ionel „in- ţa). In acest fel, s-a îmbunătăţit sim- ® Recompensele acordate inovatorilor, se ridică la
jector de ars combustibilul lichid1' aduce o economie a- noi de un an la peste 100 pompe de Simeria suma de 57.368 Iei.
tuială Trustului 7 construcţii de 359.966 lei. aer şi a dat. rezultate foarte bune.
° In întrecerea desfăşurată între cabinetele tehnice din
® Inovaţia tov. inginer Vlasin Vasile, de la Trustul
7 construcţii, „lopată mecanică asamblată cu banda regiunea noastră, cabinetul tehnic de la I.C.S. Hunedoara
transportoare“ aduce economii anuale în valoare de
610.000 Iei. Maşină de uns cutii de conserve a primit diploma de cabinet tehnic fruntaş clasat pe lo­
cul III.
* Inovaţia tovarăşului Mitu Nicolae, de la I.C.S. Hu­
nedoara, propusă la montarea „macaralei portal“, adu­ In cursul acestui trimestru, la tru menţinerea acestei temperaturi, se uniformizează încă odată stratul de ® In anul 1951, primul an al planului cincinal, la Com­
ce economii de peste 200.000 lei. I.A.R.T. Deva a fost pusă în aplicare foloseşte o serpentină prin care circu­ ulei sau vaselină de pe corp. Urmîn- binatul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara
inovaţia tovarăşului Rosenbaum Eme- lă aburi. Toba are în Interior un şanţ du-şî drumul, cutia ajunge apoi pe s-au înregistrat 90 de inovaţii şi s-au aplicat 60.
* Inovaţiile tovarăşului Banciu Cornel de la !.M.C. sec­ ric denumită : „maşină de uns cutii de căptuşit cu fetru, iar deasupra o pe­ un alt plan înclinat care este prevă­
torul Brad, aplicate în trimestrul III aduc întreprinderii, conserve“. Cu ajutorul acestei maşini, rie. Fetru] aplică pe cutie un strat de zut cu o perie lungă ce face reglarea ® Economiile realizate în urma aplicării acestor ino­
economii la materiale şi manoperă în valoare de pes­ munca este mult uşurată, iar produc­ ulei. sau vaselină pe care peria îl ni­ şi ultima finisare a stratului de ulei. vaţii se ridică, la suma de 2.600.384.
te 50.000 lei.
tivitatea muncii a crescut considera­ velează. In acest scop, toba dă cutiei Pusă în practică de curînd, această 0 Anul acesta (numai în zece luni), s-au înregistrat
® Inovaţiile aplicate în acest trimestru la uz.'na „Vic­ bil. Piesele maşinii !au fost executate o mişcare de rotaţie, suficientă pen­ inovaţie a dat rezultate de seamă. 433 de inovaţii şi s-au aplicat 279.
toria“ Călan, aduc economii în valoare de 226.041 lei. în majoritatea lor în întreprindere. tru a se face o bună ungere a părţii Cantitatea de cutii unse cu ajutorul
maşinii este de 15.000 bucăţi în timp ® Economiile rezultate în urma aplicării inovaţiilor în
Cum funcţionează ? Cutiile de con­ laterale a cutiei. de 8 ore, ceea ce echivalează cu mun­ primele 10 luni ale acestui an, se ridică la suma de
Continuînd mişcarea, cutia ajunge ca a 20 de oameni. 10.559.084 lei.
serve .aşezate pe un jgheab dispus în
plan înclinai sînt orientale către o la o stea cu 5 lăcaşuri care se învîr- Suma economiilor ce le aduce pu­ • Intre anii 1951-1955 au Fost propuse în total 1.311
tobă care se învîrleşte într-o baie de teşte ; fiecare lăcaş primind cîte o cu­ nerea în funcţiune a acestei inovaţii inovaţii şl s-au aplicat 791. ndnclnd combinatului econo­
ulei sau vaselină menţinută fluidă la tie. Două perii rotunde aflate în ro­ mii îi» valoare de 35.219.404 lei.
o temperatură de cca. 80 grade. Pen- taţie fac ungerea capacelor cutiei şi se ridică anual la peste 117.400 lei.

C f 3 fe# \?°-co4> ”0 re O o O . o o ’is - - ¦ 1 R) O î

H ç , O 9 <0 \ j T

( •) h b ^ g