Page 4 - 1955-11

Pag. 4
Sărbătorind tra­
diţionala Lună a
R o a d e aîe m arii p rieteniiprieteniei romîno-
sovietice poporul
romîn îşi exprimă sentimentele de
dragoste .şi profundă recunoştinţă fa­
ţă de poporul sovietic pentru spriji­
nul frăţesc, multilateral pe care ni-1
acordă în construcţia socialistă.
In acest sprijin multilateral, ajuto­ roeni şi se continuă în prezent con­ putut construi, reconstrui şi lărgi o
rul economic reprezintă un capitol struirea marii hidrocentrale „V. I. serie de întreprinderi care au fost apoi
dintre cele mai de seamă. El a îmbră­ Lenin“ de la Bicaz şi altele. Datori­ înzestrate cu sute de strunguri, rabo-
cat forme variate şi s-a manifestat tă utilajului modern primit din Uni­ teze, freze, maşini de găurit sovietice,
chiar din momentul eliberării patriei unea Sovietică, industria elefctroteh- de cea mai bună calitate. Numeroase
noastre de către Armata Sovietică.
Oamenii muncii din ţara noastră îşi
amintesc că în anii grei 1945-1946,
cînd ogoarele erau pîrjolite de secetă,
din Uniunea Sovietică ne-au venit mii
de tone de cereale, care au alungat fabrici şi uzine.
spectrul foamei.
Acordurile comerciale încheiate cu
U.R.S.S. în anii 1945, 1947, 1948, au
asigurat industriei romîneşti însem­
nate cantităţi de materiale şi materii
prime, de care se simţea cel mai mult
nevoie. Ele sînt un model de apli­
care a principiului egalităţii şl avanta­
jului reciproc al părţilor contractante,
al neamestecului în treburile interne.
Contribuţia ajutorului sovietic la
refacerea economiei naţionale a fost
imensă. In primii ani de după război,
peste 66 la sută din fontia produsă,
precum şi întreaga producţie de sodă
caustică se sprijinea pe cocsul trimis
din yniunea Sovietică. Datorită ma­
teriilor prime şi materialelor sovie­
tice, industria siderurgică romînească
a putut lucra, încă de atunci, cu a-
proximativ 70-80 lia sută din capa­
citatea ei de producţie. Minereul dc
fier, cărbunele, cocsul, fonta de tur­
nătorie, rulmenţii sovietici au contri­
buit la dublarea producţiei metalur­
gice romîneşti, la dezvoltarea tuturor
ramurilor industriei grele din tară.
Toate acestea au făcut ca, la sfîrşitul
anului 1948, producţia anului 1938 să
fie atinsă, şi chiar depăşită, în ramu­
rile hotărîtoare ale economiei naţio­
nale.
Cu ajutorul bumbacului adus din
Uniunea Sovietică, filaturile, ţesăto-
riile, fabricile de tricotaje romîneşti au
putut lucra şi aproviziona, populaţia
cu articole de primă neces'itate, folo­
sind 64-85 la sută din capacitatea lor
de producţie, într-o vreme cînd lipsa
materiilor prime era greu resimţită.
Cu ajutorul Uniunii Sovietice, care a
pus la dispoziţia ţării noastre canti­
tăţi masive de seminţe de bumbac se­
lecţionate, s-a putut pune pentru pri­
ma oară la noi, bazele cultivării bum­
bacului. Astăzi, este recoltată, în ţara
noastră, o producţie anuală de bum­
bac în măsură să acopere peste 36 la
sută din nevoile de consum al indus­
triei textile.
Nu există ramură a economiei’ na­
ţionale în care ajutorul sovietic să nu
se fi făcut simţit.
Pentru valorificarea marilor re
zerve de cărbuni ale subsolului ţării,
U.R.S.S. a trimis numeroase maşini
— necesare mecanizării extracţiei şl
transportului cărbunilor: ciocane de
abataj, perforatoare, haveze, maşini
de extracţie, combine-miniere, loco­
motive electrice.
Pentru a valorifica marile rezerve
de petrol, industria petroliferă a pri­
mit din Uniunea Sovietică instalaţii
complete de foraj, instalaţii pentru
mărirea capacităţii rafinăriilor, insta­
laţii de prospecţiuni geofizice şi de
carotaj, utilaj petrolifer variat, aliaje R.P.R.“. Uzinele romîneşti produc binte faţă de marele popor sovietic,
şi oţeluri speciale şi alte materiale peste 90 la sută din maşinile necesa­ hotărîrea neclintită de a întări necon­
tehnice necesare construirii de utilaj re agriculturii, industriei alimentare şi tenit prietenia şi alianţa cu Uniunea
petrolifer.
Ajutorul Uniunii Sovietice sprijină Anul acesta, industria constructoare vieţi fericite şi îmbelşugate, chezăşia
înfăptuirea cu succes a planului de de maşini este în măsură să acopere apărării păcii.
Lucrările conferinţei de la Geneva
— Şedinţa din 31 octombrie —
GENEVA (Agerpres). — La 31 octombrie,
ora 15 (ora Europei centrale), s-a deschis
cea de*a 4-a şedinţă a conferinţei miniştri­
lor Afacerilor Externe ai Franţei, Angliei,
Uniunii Sovietice şi S.U.A.
In ordinea succesiunii, şedinţa a fost pre­
zidată de J. F. DuIIes.
Conform hotărlrii adoptate la şedinţa pre­
cedentă, , miniştrii au trecut la discutarea
celui de-al treilea punct de pe ordinea de
zi — cu privire Ia dezvoltarea .contactelor
între Est şi Vest — pentru a crea un grup
de experţi în aceasta problemă.
In cadrul schimbului de vederi, primul a
luat cuvîntul A. Pinay. Pinay a arătat că
guvernul francez este favorabil „dezvoltării
relaţiilor comerciale între est şi vest. Sîn-
tem convinşi — a spus el — că sporirea lor,
ţinînd seama de nivelul actual coborît, nu
va avea decît rezultate fericite, atît pe plan
economic, cît şi pe plan psihologic“.
In continuare el a arătat că în prezent exis­ S.U.A., a propus ca examinarea problemei
tă o serie de restricţii în ce priveşte schim­
burile de persoane, idei şi bunuri intre Est şi
Vest. Pinay a încercat, fără nici un temei,
să arunce vina pentru restrîngerea legăturilor
comerciale asupra ţăriloT din Europa răsă­
riteană, deşi, se ştie că îngustarea relaţiilor
comerciale între Est şl Vest este rezul­
tatul politicii de discriminare iniţiată de
adepţii războiului rece.
Mac Millan, care a luat cuvîntul în con­
tinuare, a arătat că guvernul britanic acor­
gedacţia şi Adm. ziarului str. 6 Martie, nr» 9 Telefon: 188-189.-Taxa plătită In numerar cont. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr, 236.320 din 6 noiembrie 1949 — lip ăi ui lnlrepr. Poiigralicâ de Stai DEVA.
electrificare a ţării. Din Uniunea So­
vietică au fost trimise maşinile şl u-
tilajui pentru marile centrale electrice.
Cu ajutorul Uniunii Sovietice s-a pu­
tut construi hidrocentrala de la Mo-
nică romînească este în plină dezvol­ întreprinderi metalurgice — uzina de
tare şi poate produce mecanisme şi 0-
gregate complete, maşini, motoare e-
lectrice şi diferite aparate necesare
electrificării proceselor tehnologice din
Ajutorul Uniunii Sovietice s-a făcut vietic şi pentru lărgirea bazei de pro­
simţit de asemenea în dezvoltarea in­
dustriei chimice. El s-a manifestat
prin livrări masive de materii prime,
de utilaj şi de uzine întregi, care au
înlesnit crearea bazei pentru dezvol­
tarea unei industrii chimice de sinte­
ză. Datorită ajutorului permanent şi
colaborării frăţeşti cu Uniunea Sovie­
tică, au luat fiinţă şi s-au dezvoltat
noi ramuri ale industriei chimice —
industria coloranţilor, a medicamen­
telor, a tananţilor, a maselor plasti­
ce — ramuri inexistente în trecut în
Romînia. Au fost create importante
întreprinderi moderne ca, de pildă, fa­
brica „Carbochim” oare produce, pen­
tru prima oară în ţară, electrozi şi
abrazive, fabrica de produse tanante
„Argeşul“ — cea mai mare între­
prindere de extragere a tananţilor
existentă în sud-estul Europei — o
fabrică de produse chimice din gaz
metan, o fabrică de acid clorhidric, o
fabrică de acid sulfuric — complet
mecanizată şi automatizată — fabrici
de îngrăşăminte azotoase etc.
In ceea ce priveşte sprijinul primit
de industria siderurgică el s-a mani­
festat începînd cu asigurarea materii­
lor prime deficitare (minereuri de fier
şi cocs) şi terminînd cu livrarea uti­
lajelor grele, de înaltă tehnicitate. In­
stalaţii de aglomerare a minereului de
la Hunedoara — prin care s-a făcut
posibilă întrebuinţarea unor cantităţi
considerabile de minereu-praf şi s-a
mărit productivitatea furnalelor înal­
te, utilajul laminoarelor la Combinatul
siderurgic Hunedoara, utilajul nece­
sar automatizării furnalelor, cuptoa­
relor de oţel şi cuptoarelor de încăl­
zit pentru laminoare, precum şi utila­
jele destinate altor mari unităţi, au
fost asigurate şi livrate, în termene
scurte, de către industria sovietică.
Graţie, acestor livrări de maşini,
utilaje, agregate şi instalaţii complete,
precum şi dezvoltării marilor combi­
nate siderurgice — datorită, în mare
parte proiectanţilor sovietici — pro­
ducţia de metal a sporit" simţitor.'"'
Pe baza acestei producţii de metal,
în continuă creştere s-a creat şi dez­
voltat în ritm rapid o industrie con­
structoare de maşini care, din anul
1949 pînă acum, a pus în fabricaţie
peste 250 de noi tipuri de maşini, şi
a dohîndit, încă la sfîrşitul anului
1952, o greutate specifică de peste 22
la sută, în întreaga producţie industri­
ală a ţării.
Spre deosebire de trecut, cînd Ro­
mînia importa 99 la sută din maşi­
nile şi utilajele necesare industriei,
acum, aproape jumătate din noul uti­
lai instalat în fabrici între 1948 şi
1954 poartă inscripţia „Fabricat în
industriei uşoare.
dă o mare importanţă acestei probleme, ex-
prlmîndu-ş! convingerea că asupra acestui
punct de pe ordinea de z P se vor face pro­
grese considerabile. Deşi a recunoscut pro­
gresele obţinute în ultimul timp în domeniul
liberei comunicaţii şî al comerţului între Est asupra problemelor dezvoltării contactelor
şl Vest, el şi-a exprimat îndoiala asupra e-
ficicnţei acestor forme de contacte între Est
şl Vest.
Mac Millan s a declarat în favoarea pro­
punerilor care vor duce la o sporire reci­
procă a comerţului paşnic şî a schimburilor
de persoane şi idei între popoare care, a
spus el, „sînt cele mai sigure mijloace pen­
tru a spori încrederea şi buna înţelegere“.
A luat apoi cuvîntul V. M. Molotov. El a
arătat că, în conformitate cu directivele din
iulie ale şefilor guvernelor celor patru pu­
teri, delegaţia sovietică prezintă o serie
de propuneri concrete.
In încheierea discuţiilor asupra acestei
chestiuni, J. F. DuIIes, secretar de stat al
înlăturării obstacolelor în ce priveşte liber­ tanţii guvernului R. F. Germane.
tatea comerţului şi stabilirea unor contacte
n?aî largi între Est şî Vest să fie remise ex­
perţilor celor patru puterî.
Cei trei miniştri occidentali au prezentat
un memorandum care cuprinde propuneri
asupra punctului 3 al ordine! de zi.
S-a hotărît ca experţii celor patru puterî loc miercuri, la ora 15 (ora locală).
să examineze propunerile prezentate de de­
DRUMUL SOCIALISMULUI
întregul necesar de
maşini şi agre­
gate pentru indus­
tria petroliferă —
la foraj şi extracţie —- întregul utilaj
minier, echipament electrotehnic şi
material feroviar şi să creeze impor­
tante disponibilităţi pentru export.
Cu ajutorul Uniunii Sovietice s-au
tractoare, fabrici de scule, de rulmenţi,
de maşini agricole — sînt construite,
în cea mai mare parte, cu utilaj so­
vietic. '
La fel de preţios a fost ajutorul so­
ducţie a industriei uşoare şi alimen­
tare.
Uniunea Sovietică ne-a pus la dis­
poziţie documentaţia tehnică pentru
realizarea, celor mai mari construcţii
în industria metalurgică şi pentru
realizarea celor mai importante pro­
duse ale industriei constructoare de
maşini. Pe bază de documentaţie teh­
nică sovietică au fost întocmite ne­
numărate proiecte pentru construirea
de noi întreprinderi — fabrici, uzine,
instalaţii, termo şi hidrocentrale — şi
modernizarea celor existente. Pe baza
documentaţiei tehnice venită din Uni­
unea Sovietică, constructorii de ma­
şini din ţară au putut construi strun­
gul IA 62. şepinguri. macarale turn,
tractoare KD 35 şi KDP şi altele.
Specialiştii sovietici au contribuit
prin ajutorul lor sincer şi prietenos
pe care l-au dat muncitorilor, tehni­
cienilor şi inginerilor romîni la rezol­
varea celor mai complicate probleme
tehnice ale industriei noastre. Ei au
dat un sprijin deosebit de valoros la
realizarea primelor turbine de 3.000
kw. la îmbunătăţirea tehnologiei de
fabricaţie a utilajului petrolifer, la a-
plicarea tehnologiei de călire prin cu­
renţi de înaltă frecvenţă, — ceea ce a
ridicat de cîteva ori productivitatea
muncii şi a dus la o producţie de ca­
litate superioară.
Numeroşi tehnicieni şi ingineri ro­
mîni au avut posibilitatea să-şi ridi­
ce calificarea prin specializarea lor în
Uniunea Sovietică.
Bogata experienţă a Uniunii Sovie­
tice constituie un nepreţuit tezaur de
învăţătură pentru cadrele de munci­
tori şi tehnicieni din R.P.R., oare îşi
însuşesc această experienţă, reuşind
astfel să rezolve cu succes numeroase
şi complete probleme pe care le ri­
dică construcţia economiei socialiste.
Metodele sovietice de muncă cunosc
azi o largă răspîndire în industria ro­
mînească. Peste 350.000 de muncitori
şi tehnicieni aplică cu succes aceste
metode. Utilizarea pe scară tot mai
largă a nesecatului tezaur de experie-
ţă sovietică, a ştiinţei şi tehnicii so­
vietice, a metodelor de muncă şl de
organizare a producţiei, însuşirea a
tot ce este nou, înaintat, au constituit
un factor important nu numai în opera
de industrializare socialistă a ţării,
dar şi în aceea de dezvoltare a agri­
culturii.
Datorită ajutorului permanent şi
multilateral al Uniunii Sovietice in­
dustria ţării noastre se dezvoltă ne­
încetat şi pe această bază creşte în
chip sistematic nivelul de trai mate­
rial şi cultural al oamenilor muncii.
Pentru acest preţios ajutor poporul
nostru îşi exprimă recunoştinţa fier­
Sovietică, chezăşia construcţiei unei
legaţi asupra punctului trei de pe ordinea
de zi. Grupul de experţi urmează să exami­
neze atît propunerile prezentate de Uniunea
Sovietică cît şî un memorandum prezentat
la închiderea şedinţei de cele trei puterî
între est şî vest.
După o scurtă pauză, cel patru miniştri
au reluat examinarea punctului 1 de pe or­
dinea de zi — securitatea europeană şl
Germania. Luînd cuvîntul, V. M. Molotov,
a făcut o serie de propuneri importante,
V. M. Molotov a arătat că pentru exami­
narea problemei germane delegaţia sovie­
tică consideră necesar să fie invitaţi Otto
Grotewohl, primul ministru al R.D. Germa­
ne, şl cancelarul Adenauer, şeful guvernu­
lui R. F. Germane, sau reprezentanţi!! auto­
rizaţi ai acestora. Cei trei miniştri de A-
facerl Externe occidentali s-au declarat îm­
potriva participării reprezentanţilor R. D.
Germane la conferinţă, întrucît S.U.A., An
glia şi Franţa nu au recunoscut guvernul
R. D. Germane. Ei au susţinut ca ia lucră­
rile conferinţei să participe numai reprezen­ a primii pe Isabelle Blume, membră în B i­
V. M. Molotov a prezentat apoi o nouă
propunere în problema securităţii europene.
In încheierea dezbaterilor a luat din nou
cuvîntul J. F. DuIIes.
Următoarea şedinţă a conferinţei a avut
Nr. 5 2 7
Tratat de prietenie ' R ă s p u n s u r i l e Syi V . C e r v e n k ® v
între U.R.S.S. şi Yemen preşedintele Consiliului de Miniştri al Bulgariei,
CAIRO (Agerpres). — TASS la întrebările unor ziarişti englezi
La 31 octombrie a avut loc Ia Cairo sem­
narea unui tratat de prietcţiie intre U.R.S.S, SOFIA (Agerpres). — A.T.B. transmite: clarat V. Cervenkov, constituie un pas im­
şi Yemen. In legătură cu semnarea trata­ Ziariştii englezi Jeffery Green şi W. J. portant care prezintă interes pentru cele
tului s-a dat publicităţii un comunicat co­ Hiks, sosiţi la Sofia cu prilejul meciului in­ două ţări; nu sînt motive ca acest pas să nu
mun al Uniunii Sovietice şi Yemenului. ternaţional de fotbal dintre echipele naţiona­ fie urmat de noi măsuri în această direcţie.
le ale Angliei şi Bulgariei, au rugat pe Vîlko Tot ceea ce ajută la îmbunătăţirea relaţiilor
După ceremonia semnării tratatului, D. S. Cervenkov, preşedintele Consiliului de Mi­ dintre Bulgaria şi Anglia pe baza interese­
Solod, ambasadorul U.R.S.S. în Egipt, a niştri al Bulgariei, să răspundă la diverse lor reciproce, a egalităţii în drepturi, a res­
oferit o recepţie în cinstea reprezentanţilor întrebări. pectului şi încrederii reciproce se va bucura
guvernului Yemenului, care se află la Ziarele au publicat răspunsurile lui V. întotdeauna de sprijinul şi de bunăvoinţă a
Cairo, şi a membrilor misiunii Yemenului în Cervenkov. guvernului bulgar.
Egipt. Răspunzînd la întrebarea: Primirea cor­
dială făcută echipei de fotbal engleze la So­ Răspunzînd la întrebarea privitoare la con­
Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă diţiile schimbului de valută şi la posibilita­
de caldă prietenie.
fia înseamnă că Bulgaria este gata să întă­ tea modificării lor, V. Cervenkov a subliniat
Consfătuire la preşedintele rească prietenia sa cu Anglia şi ce măsuri puterea de cumpărare crescîndă a levei bul­
aţi putea propune actualmente pentru lărgi­ gare, fapt care o face stabilă. Nu este nicî
un temei pentru scăderea cursului levei, a
R. P. Chineze, Mao ]ze-dun rea acestor legături? — V. Cervenkov a de­ spus V. Cervenkov. In ceea ce priveşte inte­
resele turiştilor, a continuat el, instituţiile
în problema transformării socialiste clarat: respective din Bulgaria şi Anglia ar putea
a industriei şi comerţului particular Primirea cordială făcută echipei de fotbal să ajungă la un acord şi să adopte o anu­
mită bază pentru vizitele turiştilor în con­
engleze la Sofia nu esie decît o expresie a do­ diţii reciproc avantajoase, fără a lega
aceasta de cursul de schimb al lirei sterline
PEKIN (Agerpres). — China nouă rinţei şi a hotărîrii poporului şi guvernului şi al levef.
La 29 octombrie, Mao Ţze-dun, preşedin­ Bulgariei de a sprijini şi întări legăturile Pentru aceasta ar trebui să se stabilească
preţuri potrivite la hoteluri, restaurante şî
tele Republicii Populare Chineze, a invi'at j prieteneşti cu Anglia şi cu poporul englez pentru alte servicii în timpul vizitei turiş­
tilor englezi în Bulgaria şl a turiştilor bul­
pe membrii Biroului executiv al Asociaţiei de Ce măsuri pot fi propuse pentru realizarea gari în Anglia.
comerţ şî industrie pe întreaga Chină şi a : acestui ţel? Vizitele reciproce ale reprezen­ Guvernul nostru,a spus V. Cervenkov, are
o atitudine favorabilă faţă de astfel de mă­
discutat cu ei problema privind modul cel tanţilor ştiinţei, artei, sportului precum şi suri reciproce, le consideră utile şi posibile.
mai raţional dc înfăptuire a transformării ale reprezentanţilor vieţii publice şi politice
socialiste a industriei şi comerţului parti­ sînt măsuri bune care trebuie să fie încura­
cular. jate pentru ca legăturile de prietenie între
La consfătuire au participat Liu Şao-ţf, cele două ţări să se dezvolte şi să se întă­
Ciu En-Iai, Ciu De şi Cen Iun, membri ai rească.
Secretariatului Comitetului Central al Parti­ Acordurile comerciale şi financiare încheiate
dului Comunist C hinez; membri ai Biroului anul acesta între Bulgaria şi Anglia, a de­
Politic al C.C. al partidului comunist, precum
şi membri şi membri supleanţi ai C.C. aflaţi
Dezbaterile Adunării Naţionale francezeîn prezent la Pekin.
Au luat parte de asemenea numeroşi oa­
meni de stat, reprezentanţi de seamă ai d i­ PARIS (Agerpres). — TASS transm ite: membrii partidului M.R.P., pentru ţinerea
feritelor partide şî grupuri democratice, ai In după-amiaza zilei de 30 octombrie, în de noi alegeri pe baza sistemului reprezentăm
organizaţiilor de masă, aî diferitelor m inis­ Adunarea Naţională franceză au început dez­ rii proporţionale, votarea urmînd să se facă
tere şi întreprinderi — în total 500 de per­ baterile pe marginea proiectului de lege gu­ într-un singur tur de scrutin. Comisia s-a
soane. vernamental cu privire la încetarea, începînd pronunţat de asemenea pentru încetarea la
de la 2 ianuarie 1956. a împuternicirilor 2 ianuarie 1956 a împuternicirilor actualei
La consfătuire au luat cuvîntul Mao Ţze- Adunării Naţionale, precum şi asupra pro­ Adunări Naţionale.
dun, Ciu En-lai, Cen Şu-tun, Li Ciju-cen. blemei privind reforma sistemului electoral.
Jun I-jen, Huan Cijan-şui, Hu Ţzii an şi Proiectul de Iege^guvernamental prevede In cadrul aceslor dezbateri, deputatul co­
Gun Tian-nin. dizolvarea înainte de termen a Adunării Na­ munist Jacques Duclos, membru al acestei
ţionale şi ţinerea alegerilor parlamentare Comisii, a prezentat un amendament la ra-
------• ¦ portul lui Ribeyre în care se propune ca în
Ultimele rezultate provizorii
ale alegerilor din indonezia cu şapte luni înainte de termen adică în pri­ Algeria alegerile să aibă loc în aceeaşi z l
ma jumătate a lunii decembrie a. c. ca şi în Franţa. In legătură cu alegerile din
DJAKARTA (Agerpres). — După cum Dezbaterile au început cu examinarea ra­ Algeria, Jacques Duclos a propus de aseme­
anunţă agenţia Associated Press utimele re­ portului prezentat de Paul Ribeyre în nu­ nea desfiinţarea în Algeria a „stării excep­
zultate provizorii ale alegerilor din Indone­ mele Comisiei Adunării Naţionale pentru ţionale“ şi să se acorde deplina libertate da
zia măresc avansul partidului naţional in­ problemele regulamentului şi dreptului de acţiune partidelor naţionale şi organizaţiilor
donezian al fostului premier Sastroamidjojo.» vot universal. Această Comisie s-a pronun­ algeriene. Acest, amendament a fost însă res­
Astfel în Tnsulele Sonde, partidul naţionai ţat, prin majoritate de voturi, cuprinzînri
indonezian a obţinut de două ori mai multe voturile deputaţilor comunişti, socialişti şî pins de Comisie.
voturi decît partidul Maşumi. De asemenea
a obţinut un număr considerabil de voturi Partidul socialist unificat japonez va propune o moţiune
partidul comunist. de neîncredere în cabinetul Hatoyama
Din totalul de 30.400.000 de voturi centra­
lizate pînă în prezent, partidul naţional a
obţinut 8.061.934, partidul Maşumi 7.751.125. PEKIN (Agerpres). — China Nouă trans­ acordată autorităţilor americane de a in­
partidul Nahdatul IJlama 6.448.465, parti­ mite : troduce arme atomice pe teritoriul Japoniei
dul comunist 6.005.955. Restul voturilor au şi de a lărgi bazele americane din acessiă
fost obţinute de 186 de partide şi grupări După cum anunţă ziarele din Tokio, par­ ţară. Partidul socialist se va strădui pentru
politice mal mici. tidul socialist japonez unificat a anunţat la aplicarea acorduluj comercial chino-japonez,
28 octombrie că în Dietă el va combate for­
In cele cîteva circumscripţii electorale din' ridicarea embargoului şi stabilirea de relaţii
lava centrală unde au fost repetate alege­ ţele conservatoare şi va propune o moţiune
rile, partidul naţional şi-a întărit considera­ de neîncredere îh actualul cabinet. Frac­ normale intre China şi Japonia. Grupul so­
bil poziţiile. ţiunea socialistă din Dietă va ataca guver­ cialist din Dietă a hotărît de asemenea să
DuIIes va avea întrevederi nul Hatoyama pentru politica sa proameri- lupte împotriva bugetului de reînarmare şi
cu Franco cană, exprimată prin acceptarea de a trimi­ împotriva îngrădirii activităţii politice a sin­
te trupe în străinătate, prin permisiunea dicatelor.
GENEVA (Agerpres). — Delegaţia a-
mericană la conferinţa miniştrilor de Afaceri
Externe ai celor patru puteri a anunţat că T r a t a t i v e s e c re te î n t r e m in is tru l d e E x t e r n e
secretarul Departamentului de Stat Foster
DuIIes va pleca marţi în Spania pentru a , al Indoneziei şi guvernai olandez
avea întrevederi cu Franco. în problema Irianuiui de vest
—o—
Reuniune a miniştrilor DJAKARTA (Agerpres). — China Nouă de Externe, Anak Agung, care s-a întors din
Afacerilor Externe ai S.U.A., transmite: străinătate, să dea lămuririi în legătură cu
poziţia guvernu’ui în problema Irianuiui
Marii Britanii şi Franjei După cum relatează agenţia Antara. 17 de vest şi cu proiectatele tratative dintre In­
fruntaşi ai mişcării pentru eliberarea Irianu donezia şi Olanda.
GENEVA (Agerpres). — La 31 octom- iui de vest au adresat guvernului Indoneziei
brie_ a avut loc la şediul delegaţiei ameri­ un protest împotriva tratativelor secrete în Din surse bine informate se anunţă că
cane o reuniune a miniştrilor Afacerilor Ex­ tre ministrul de Externe al Indoneziei şî guvernul Harahap se pregăteşte activ să
terne ai S.U.A., Marii Britanii şî Franţei. guvernul olandez, cu scopul ca problema înceapă tratative directe cu Olanda, după
Potrivit Agenţiei France Presse, cei trei mi­ Irianuiui de vest să nu fie înscrisă pe ordi­ o serie de consultări care au avui loc între
niştri dc externe occidentali au discutat pro­ nea de zi a Adunării Generale a O.N.U. Pro­ Anak Agung pe de o pai te, şî primul mi­
blemele Orientului Mijlociu şi au coordonat testul a fost prezentat guvernului indone­
punctele lor de vedere asupra celei de a zian prin intermediul lui Silas Papare, de­ nistrul al Olandei, Willeam Dress, şi mini­
treia chestiune de pe ordinea de zi a confe­ putat în parlamentul indonezian din partea
rinţei miniştrilor Afacerilor Externe ai celor Irianuiui de vest. strul de Externe Luns, pe de altă parte. Ma!
multe persoane oficiale indoneziene au plecat
patru puterî „dezvoltarea contactelor între Comisia pentru Afaceri Externe a par* în Olanda pentru a face pregătiri în vederea
Est şî Vest“. lamentuluî indonezian a cerut ministrului unor tratative la nivel ministerial.
• La 29 octombrie au sosit la Belgrad, cu un Indiei, care a salutat pe reprezentanţii sta­ brie a fost prelungită cu încă trei zile, adică
tren special, aproximativ 200 de turişti din telor străine care participă la această expo­ pînă la 3 noiembrie.
Moscova, Leningrad, Kiev şî Minsk. In cur­ ziţie.
sul călătoriei lor în Iugoslavia, turiştii so­ • După cum transmite Agenţia Vietna­
vietici vor vizita oraşele Niş, Skopje, Priz- Printre participanţii la expoziţie se află meză de Informaţii, la 27 octombrie a avut
ren, Pecî, Novi Pazar, Titograd, Kotor, Du- Uniunea Sovietică, Republica Populară Chi­ loc la Hanoi conferinţa Comitetului Central
brovnik, Split, Zadar, Opatla, Bled, Liubliana neză, Republica Democrată Germană. Po­ pentru înfăptuirea reformei agrare tn R.D.
şi Zagreb. lonia, Cehoslovacia, Romînia, Ungaria, Iu­ Vietnam, Ho Viet Tan, vicepreşedinte al Co­
goslavia. Uniune?. Birmană, S.U.A., Anglia, mitetului, a comunicai în raportul său cu
• In dimineaţa zilei de 29 octombrie, pri­ Republica Federală Germană, Japonia şi alte privire la desfăşurarea reformei agrare că
mul ministru bl Birmaniei, U Nu, a făcut ţări. într-un număr de 1.594 de sate din ţară.
o vizită lui I. K. Abdullaiev, prim-vicepreşe- unde locuiesc peste 4.000.000 de ţărani, re­
dinte al Consiliului de Miniştri al R.S.S. • Adunarea reprezentanţilor populari din forma agrară a şi fost înfăptuită în între­
Azerbaidjane. provincia Guandun a adoptat o hotărîre po­ gime sau este în curs de înfăptuire.
trivit căreia în apropiere de localitatea
Apoi reprezentanţii Birmaniei au vizitat Suatou, un important port din China de sud, • După cum relatează zîarul „Lîudajen-
Academia de Ştiinţe a Azerbaidjanului. se va construi o aşezare nouă pentru cetă­ minjibao', în faţa clădirii Muzeului de isto ­
ţenii chinezi întorşi de peste hotare. Noile rie din Port Arlhur a început construirea
• In dimineata .z ile i.d e 30 octombrie a construcţii vor ocupa o suprafaţă de 90.000 unui monument al prieteniei chino-sovietice.
părăsit Moscova, plecînd cu avionul spre de metri pătraţi.
S o fia ,' o delegaţie a Sovietului Suprem al • La 29 octombrie, primul ministru al
U.R.S.S., în frunte cu N. I. Beliaev, membru • In conformitate cu prevederile legii, un Indiei Nehru a avut o întrevedere cu H. Rau,
al Comisiei de validare a Sovietului Uniunii. tribunal chinez a condamnat la- închisoare pe vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi
doi cetăţeni americani — Harriet C. Mills şi ministru al Comerţului Exterior al Repu­
• La 30 octombrie, premierul Ciu En-lai Armând Proulx, care s-au făcut vinovaţi de blicii Democrate Germane, care vizitează In­
crime comise în China. Totuşi, ţinînd seim a dia. în cadrul căreia s-au discutat probleme
roul Consiliului Mondial al Păcii, laureată a de comportarea lor în timpul executării pe­ privind dezvoltarea rontinuă a comerţului
Premiului Internaţional Stalin „Pentru în­ depsei, tribunalul a hotărît în prezent să-l şi a colaborării economice între Republica In­
tărirea păcii între popoare“. elibereze din închisoare înainte de expirarea dia şi R.D.G.
sentinţei şi să-î expulzeze din China.
• La 29 octombrie s-a semnat la Varşovia • Potrivit relatărilor ziarului „Vecerni
un acord comercial şl de plăţi între Republi­ • In decurs de 11 zile expoziţia de mărfuri Novosti", la 28 octombrie, uzina d* maşini
ca Populară Polonă şi Olanda pentru pe­ chineze organizată în capitala Japoniei a de construcţie şi utilaj minier din Kruşrvaţ
rioada 1 august 1955—31 iulie 1956. fost vizitată de 364.000 de persoane. Pentru a produs 10 tractoare cu şenile „Tg-50** —
a satisface cererea publicului japonez, expo­ primele din Iugoslavia — destinate muncilor
• La 29 octombrie s-a deschis la Delhi ziţia care urma să se închidă la 31 octom­ agricole.
expoziţia industrială Indiană. Expoziţia a
fost deschisă de Nehru, primul ministru al