Page 7 - 1955-11

tor. 528
ntîlnire cu un luptător ilegalist
„M uncitori!
Ceea ce noi cerem, în Rusia s-a şi
înfăptuit.
Aţintiţi-vă privirea şi îndreptaţi-vă
paşii numai intr-acolo unde flutură
steagul roşu. Trăiască proletariatul
internaţional. Trăiască Republica So­
cialistă. Trăiască socialismul revolu­
ţionar a iui Lenin 1”
„MUNCITORI ŞI MUNCITOARE,
Ciocoimea romînească vrea să de­
clare război Rusiei Socialiste, vrea să
vă facă sugrumători ai libertăţilor po­
porului muncitor rus.
Refuzaţi să ucideţi pe soldaţii ruşi...
Cereţi pace cu poporul rus ! Pace cu
Republica Socialistă Federativă a
Sovietelor din Rusia !”
'Aceste fragmente din manifestele
'difuzate in rîndurile clasei muncitoare
din ţara noastră, apărute în anii 1917-
1918, 1919-1921, după izbînda Ma­
rii Revoluţii Socialiste din Octombrie,
înscrise în volumul ,.Documente din
istoria Partidului Comunist din Ro-
mînia" ,erau cunoscute multor tineri
de la U.R.U.M. Petroşani.
Dar vestea că avea să le vorbească
un luptător ilegalist, i-a făcut nerăb­
O zi prin şcolile din Deva
Ziua aceasta despre care vreau să scriu meni sub nota 4. Cel care stîrnise acest vele Ghiară, Ghinescu, Bota, Berghlan şî
— deşi friguroasă şi învelită cu un cer lucru era un utemist. Odată stîrnită, ideia altele. Dacă ai vrea, greu ţi-ar fi să poţi
îhnorat — a început totuşi vioaie, revărsînd
pe străzile oraşului Deva acelaşi tumult
plin de viaţă, aceeaşi frămîntare de mun­
citori şi funcţionari grăbiţi să nu întîrzie
la muncă, de elevi gălăgioşi şl eleve sfă­
toase, intr-un cuvînt acelaşi clocot de oa­
meni sprinteni cu zîmbetul sănătăţii şi
mulţumirii în priviri.
Pe coridoarele lungi ale şcolilor din acest
oraş, clopoţelul a răsunat anunţînd şi de
rîndul acesta ca întotdeauna începutul ore­
lor de învăţătură. Numai că, de rîndul a-
cesla el nu a mai emoţionat pe nici un
ele. Dimpotrivă aceştia, - aşezaţi la locu­
rile lor, în clasele curate şi bine încăl­
zite, în această zi îşi aşteaptă profesorii
liniştiţi şi calmi cu lecţiile pe deplin învă­ bine cunoscut de către toate. Siguranţa pe şul Deva, a adus multă satisfacţie elevilor.
ţate. In această zi, elevii au venit la cursuri care o dovedesc, ne întăreşte credinţa că
mai pregătiţi decît întotdeauna. Şi, acest
lucru nu e întîmplător.
Cu cîteva zile în urmă, la una din şcoli
a pornit idela ca în cinstea zilei de 7 No­
iembrie să se organizeze o zi model, zi în
care să nu existe nici un caz de indisci­
plină, în care curăţenia să fie aşezată la
loc de frunte, Iar la ore să nu răspundă ni­
Bogată activitate culturala la sate
Pe tinerii din satul Galtiu, raionul
Alba, mulţi dintre locuitorii regiunii
noastre, au avut ocazia să-i vadă nu
odată pe scenă. Bogatele programe
prezentate de aceştia cu ocazia di­
feritelor concursuri, au fost cu mul­
tă plăcere aplaudate de publicul ce
le-a vizionat. S-ar putea spune de
pildă, că nu e nimeni care, văzînd
ultima reprezentaţie ce a fost dată
de către brigada artistică a tineretu­
lui din Galtiu, să nu-şi aducă amin­
te cu plăcere de ea. Acum, această
brigadă s-a pregătit intens pentru ca
în cinstea zilei de 7 Noiembrie să
dea un program artistic şi mai reu­
şit, şi mai bogat decît cele de pînă a-
cum. Printre cei care lucrează cu mai
multă însufleţire la înnoirea reperto­
riului brigăzii, sînt, mai ales,tovară­
şul Curta Traian, învăţătoarea Bre-
toiu Emilia şi alţii. De altfel, dra­
gostea cu care tinerii activează în
cadrul brigăzii artistice de pe lîngă
căminul cultural din Galtiu, a fost pe
bun merit răsplătită prin rezultatele
frumoase ce le-ă obţinut, reuşind a-
eum să fie prima clasată pe regiune.
Mai sînt doar cîteva zile, şi ea se va
prezenta la Bucureşti pentru a se în­
trece cu alte brigăzi artistice de agi­
taţie din ţară ce au fost selecţionate
pentru faza republicană.
Dar nu numai brigada s-a pregă­
tit să întîmpine cu lucruri noi săr­
bătoarea zilei de 7 Noiembrie. Pregă­
tiri intehse a făcui şi echipa de tea­
tru, cît şi echipa de dansuri. In felul
acesta; căminul cultural din Galtiu e
pregătit să întîmpine ziua de 7 No­
iembrie cu formaţiunile artistice ga­
ta de a prezenta în faţa spectatori­
lor, un bogat program.
Căminul cultura! „Mihail Sadovea-
nU“ din Petreşti, în cursul lunii prie­
teniei romîno-sovietice, a prezentat în
faţa sătenilor, cu regularitate, progra­
me artistice şi conferinţe prin care au
fost popularizate succesele dobîndite
de oamenii sovietici pe drumul con­
struirii societăţii comuniste.
dători. Aşa cum erau, îmbrăcaţi în sa­
lopetele de lucru, cînd sirena a anun­
ţat sfîrşitul şutului, s-au grăbit spre
sala de şedinţe a comitetului de în­
treprindere.
Peste 60 de tineri ascultau cu aten­
ţie ceea ce le spunea ilegalistul Bor-
bely losif.
Atunci cînd le vorbea de arestările
ce se făceau de către poliţie de fiecare
dată înaintea zilelor de 7 Noiembrie,
cu scopul de a împiedica organizarea
de demonstraţii, feţele tinerilor deve­
neau încordate, pline de ură împotri­
va regimului burghezo-moşieresc. Şi
de cîte ori vorbitorul amintea de unele
cuceriri ale ilegaliştilor, chiar în închi­ ei astăzi, au produs în sufletul tine­
soare fiind, cum este cucerirea drep­
tului de a citi literatură şi ziare pro­
gresiste, pe feţele lor se putea citi bu­
curia izbînzii, de parcă ei au fost a-
ceia care au luptat în adîncă ilegali­
tate.
Tinerii de la U.R.U.M. Petroşani,
au aflat la această întîlnire, cum se
organizau diferite manifestaţii, în şe­
dinţele secrete ţinute de ilegalişti pe
dealuri sau în diferite case conspira­
tive ; cum muncitorii din Valea Jiu­
lui, însufleţiţi de izbînda luptei prole­
nu a rămas doar între zidurile şcolii în
care s-a născut. Ea a pornit-o imediat ia
drum şl aşa s-a făcut că în curînd a cu­
prins toate şcolile oraşului, iar ziua des­ trebări.
pre care e vorba aici, e tocmai ziua model.
Să ne oprim deci şi noi cîteva clipe, în X-a B, unde dacă am vrea să intrăm am
această zi — nu la toate, căci nu le-am
putea cuprinde — ci doar la o singură
şcoală şi să vedem cum anume stau lu­
crurile şi să ne alegem de pildă Şcoala
medie de 10 ani fete. Să zicem că vrem să
batem la uşa clasei a IX-a A. E tocmai o
oră de limba franceză. Elevele, aşezate în
bănci, cu o ţinută corectă răspund la în­
trebările puse de către profesoară fără şo­ note bune şî foarte bune.
văire, precis, demonstrînd că subiectul e
în această clasă nu-1 nici o elevă care să
nu ff învăţat pentru astăzi.
Să batem acum la uşa clasei a X-a A.
Aici, e oră de fizică şi eleva Dubleş Ma-
ria tocmai răspunde despre „Circuitul elec­ tru ce, după sfîrşitul orelor, au plecat spre .
tric“. In clasă e plăcut şi curat. După ce
Dubleş se aşează în bancă, mulţumită că
a dat un răspuns bun, sînt întrebate ele­
Stăruitor şi neobosit s-a muncit în
cadrul acestui cămin pentru pregăti­
rea reprezentaţiei în cinstea zilei de
7 Noiembrie. In acest sens, ansam­
blul coral a pregătit o serie de cîn-
tece noi. La fel fanfara, şi-a îmbo­
găţit repertoriul cu noi melodii. In
ceea ce priveşte echipa de teatru, a-
ceasta a pregătit şi-i gata de a pre­
zenta pe scenă piesa de teatru „Ve­
niţi la noi“, piesă din a cărei distri­
buţie fac parte atît romîni cît şi ger­
mani.
O activitate frumoasă a desfăşu­
rat în cinstea zilei de 7 Noiembrie şî
căminul cultural din Şibot raionul
Orăştie. Şi aici, au fost cu regulari­
tate ţinute în faţa sătenilor confe­
rinţe, urmate de programe artistice.
Şi în acest loc, artiştii amatori ai
satului, au depus muncă neobosită,
pentru a pregăti de ziua aniversării
Marii Revoluţii Socialiste din Oc­
tombrie un program artistic bine în­
In clişeu : Echipa de dansuri a căminului cultural din comuna Cricău
raionul Alba, executînd unul din frumoasele dansuri pe care le-a pregătit
în cinstea zilei de 7 Noiembrie.
DRUMUL SOCIALISMULUI1
tariatului din Rusia, au trecut la or­
ganizarea de greve împotriva patroni­
lor şi a regimului burghez; despre
faptul că grevele puse la cale nu reu­
şeau totdeauna, din cauza crudelor
măsuri luate de patroni prin poliţie,
aşa cum a fost în 1940 cînd se pregă­
tea o grevă pe întreaga Valea Jiului şi
cînd poliţia a trecut la arestări în
masă. Atunci au fost arestaţi 18 ile­
galişti printre care şi tovarăşul care
acum le vorbea lor. Aceasta a fost a
patra arestare a lui Borbely losif.
Cîte n-au îndurat muncitorii pe vre­
murile acelea. Tinerii auziseră şi de
la părinţii lor cum munceau înainte. 0 Cooperatorii meşteşugari de la „Soli­
Şi iată că acum Borbely losif, utecist daritatea“ Deva, şi-au depăşit planul pe
din 1924, le vorbea despre suferinţele octombrie cu 39,9 la sută. Numai Ia sorti­
tineretului sub regimul burghez, care
nu se bucura de nici una din libertă­
ţile şi drepturile pe care le au tinerii
acum, drepturi cucerite de luptătorii
încercaţi crescuţi de partidul nostru,
cu preţul vieţii şi sănătăţii lor.
Cînd vorbitorul a amintit de marele
număr al şomerilor, de lupta lor pen­
tru dreptul la muncă, pentru a elibera
pe conducătorii comunişti din închi­
sori, tinerii parcă vedeau pe cei care
manifestau cu lozincile: „Pîine şi
lucru !“, „Să fie eliberaţi arestaţii !”,
întocmai cum le povestea acum ilega­
listul din faţa lor.
Despre multe acţiuni ale muncito­
rilor din Valea Jiului, rod al influen­
ţei Marii Revoluţii Socialiste din Oc­
tombrie, le-a povestit atunci tovarăşul
Borbely losif. Aceste acţiuni — unele
reuşite, unele nereuşite — şi lupta
partidului pentru a cuceri tot ce au
rilor o ură de moarte faţă de exploa­
tatori şi dorinţa de a lupta cu toate
puterile lor pentru o viaţă din ce în ce
mat bună.
In aceste zile, cînd sărbătorim cea
de a 38-a aniversare a Marii Revolu­
ţii Socialiste din Octombrie, pe dru­
mul căreia a păşit poporul nostru eli­
berat, ghidul tinerilor se îndreaptă
spre poporul sovietic care a însufleţit
întotdeauna prin faptele sale, pe oame­
nii muncii din ţara noastră.
R. BUDIN
spune care anume dintre ele ştie mai bine.
Toate ştiu, toate se oferă cu plăcere să
răspundă, atunci cînd profesoara le pune în­
O atmosferă asemănătoare e şl la clasa
vedea că în momentul cînd noi ne găsim
prin şcoală, e tocmai o oră de matematici
şi am putea vedea aici pe eleva Vlad Liana,
cu cîtă pricepere rezolvă la tablă o pro­
blemă ce i-a fost dată. In orice clasă ai iri
tra, - ai găsi aceeaşi atmosferă vioaie, în
care elevele răspund bine pregătite, iar pro­
fesorii mulţumiţi notează în cataloage doar
Ziua modei organizată în şcolile din ora­
Ei au văzut cu prilejul acesteia că atunci
cînd vor, pot învăţa în aşa fel, în eît' să
obţină cu toţii note mari. Iată pen- j
case hotărîţi ca în cinstea Congresului 1
partidului, să muncească în aşa fel îneît
fiecare zi de activitate şcolară să fie trans­
formată într-o zi model.
V. D.
chegat, pe care să îl poată prezen­
ta cu succes pe scenă. In cadrul a-
cestui program, vor fi arătate multe
lucruri frumoase obţinute de către
ţăranii muncitori din Şibot. Printre
acestea, va fi arătat şi faptul că, din
satele aparţinătoare acestei comune,
doar într-unul singur au mai rămas
cîţiva analfabeţi — foarte puţini —
şi aceştia pe cale de a fi promovaţi
ca ştiutori de carte, iar în celelalte
Sate, necunoaşterea slovei a fost
complet lichidată.
& mecanizate. Aici am văzut maşini de
Acestea nu sînt decît doar cîteva
din multele exemple de cămine cul­
turale harnice, care s-au pregătit să
întîmpine sărbătoreşte ziua de 7 No­
iembrie. Peste tot în regiunea noas­
tră, tinerii şi vîrstnicii au luat parte
neobosiţi la repetiţii, pregătind pro­
grame artistice cu repertorii bogate
cu care se vor reproduce pe scene în
faţa ţăranilor muncitori.
® Colectivul staţiei C.F.R. Orăştie, în
ultima lună, din numărul total de vagoane
încărcate, a folosit la 74 la sută din e'e
operaţiile duble, adică imediat după des­
cărcare au fost dirijate la încărcare. Prin
acest procedeu s-a scurtat media de sta­
ţionare cu 16 la sută, făcîndu-se o econo­
mie de 4.389 vagoane-ore. Ţinîndu-se o le­
gătură permanentă cu întreprinderile lo­
cale s-a reuşit ca sarcina statică să fie
depăşită cu 11,4 la sută. In această muncă
s-au evidenţiat tovarăşii Barna losif, Ba-
diu Stan, Cazan Roman, Brie Adam, Ala-
ier Ioan şi alţii.
mentul încălţăminte s-a dat în această pe­
rioadă peste plan 15 perechi încălţăminte
pentru copii şi 70 perechi încălţăminte
uşoară, iar cooperatorii de Ia „Progresul"
Alba-Iulia în aceeaşi perioadă au dat cu
150 perechi mai multă încălţăminte pen­
tru adulţi, copii şi încălţăminte uşoară.
La obţinerea acestor rezultate s-au evi­
denţiat numeroşi cooperatori printre care şi
tovarăşii Ionescu Alexandru, Sebeştein Es-
tera de la „Solidaritatea” Deva şi Pleşa
Wilhelm, Moise Gligor, Goldberger Ludovic
de la „Progresul” Alba-Iulia.
® La 31 octombrie, autobaza Petroşani
şl-a îndeplinii planul anual pe 1955. Pla­
nul la tone-kilometrl pe anul în curs a fost
îndeplinit în proporţie de 115,44 la sută, la
tone-transportate cu 167,26 la sută, la călă-
tori-kilometri cu 104,27 la sută, Ia călătorl-
transportaţi cu 182,63 la sută, iar la tone-
Idlometri convenţionali cu 113,43 Ia sută.
Numeroşi sînt muncitorii care au contribuit
la obţinerea acestor rezultate. Printre a-
ceştia se numără şi tovarăşii Bej IVlihal,
Trlfan Traian, Chendreanu Carol, Dalea
Ioan şi alţii.
® Cooperativele meşteşugăreşti „Crişan"
din Brad şi „Unirea“ din Sebeş şi-au în­
cheiat luna trecută cu o realizare de plan
de 112,7 la sută şi respectiv 150 la sută.
Prima cooperativă, numai la mobilă a dat
cu 10 garnituri dormitoare peste plan, iar
a doua, cu 10 garnituri dormitoare şi 20
garnituri de bucătărie. Pentru munca lor
harnică în această perioadă, au fost evi­
denţiaţi tovarăşii Corinda Constantin, Iga
Gheorghe, Benea Ioan de la „Crişan“ Brad
şi Besoiu Avram, Petra Ioan şi Androane
Avram de la „Unirea“ Sebeş.
Am văzut cea mai înaintată
agricultura din lume
aşezate în pătrat, tractoare şi maşini
cu care se lucrează la întreţinerea
culturilor, etc. Am văzut combine
pentru recoltatul griului, maşini de
recoltat cartofi, sfeclă, bumbac şi al­
tele. In mod deosebit m-a impresio­
nat combina de recoltat porumb. A-
ceastă maşină face deodată, tăiatul
cocenilor, separarea lor de stiuleţi şl
despâpuşarea ştiuleţilor. Am mai vă­
zut de asemeni maşini electrice pen­
tru tunsul oilor şi mulsul vacilor.
In toamna aceasta, am avut f’erici­
ta ocazie să vizitez Uniunea Sovie­
tică. In această scrisoare mă mărgi­
nesc să vorbesc numai despre unele
lucruri care m-au impresionat în mod
deosebit în timpul vizitei mele în a-
ceastă mare ţară.
In cei 38 de ani care au trecut de
la Marea Revoluţie Socialistă din
Octombrie. în viaţa ţărănimii sovie­
tice au avut loc transformări uriaşe.
Oricine vizitează Expoziţia Agricolă
Unională din Moscova, poate să-şi dea
seama de acest lucru.
Vizitînd pavilionul care înfăţişea­
ză mecanizarea agriculturii sovie­
tice, m-ain convins că în U.R.S.S. a-
proape toate lucrările agricole sînt
semănat porumb şi cartofi în cuiburi
Minerii Văii Jiului şi-au depăşit
planul pe luna octombrie
A trecut prima lună de cînd minerii
Văii Jiului s-au prins în întrecere pen­
tru a cinstii Marele Octombrie şi Con­
gresul partidului. Şi iată că rezultatele
obţinute constituie un nou succes:
toate minele Văii Jiului şi-au înde­
plinit şi depăşit sarcinile de plan pe lu­
na octombrie. Pe întreg bazinul carbo­
nifer, planul a fost îndeplinit în propor­
ţie de 101,8 la sută.
In fruntea întrecerii între mine se si­
tuează colectivul minei Vulcan, care în
luna octombrie a avut o depăşire de plan
de 4 la sută, urm at de colectivul minei
Uricanl, cu o depăşire de 3,5 la sută, şi
.cel al minei Aninouse cu o realizare de
102,8 la sută.
Dintre sectoare, cea mai frumoasă
realizare a obţinut-o sectorul IV de la
Vulcan, sector fruntaş pe Valea Jiului.
1' Fruntaşe sînt şi sectoarele : III Luipeni.
IV Petrila, IV Aninoasa, I A şi V sud
de la mina Lupani, şi I Lenea.
Pag. 3
3-iiimi aamiaie
In zilele acestea de început de noiem­ harnici mineri ca : Iovan Andronic de la
brie, totul pare că-şi urmează cursul său mina Viclean, MorarU Ioan de la mina
obişnuit. Nu s-a întîm plat şi nu se întîm - Petrila, Grass Petru de la mina Uricanl,
plă nimic neobişnuit, nimic extraordinar. etc.
A căzut şi în Valea Jiului nelipsita bur­ Peste 1000 tone de cărbune peste plan
niţă măruntă de toamnă, au ruginit şi au dat în cinstea zilei de 7 Noiembrie,
aici frunzele copacilor fîlfîindu-şi în a- minerii din brigada lui Silagy losif de
dierea vîntului zborul lor de păsări o- la mina Petrila. Brigada lui Kibedy A -
bosite, iar coamele semeţe ale Parîngu- ăalbert de la Petrila, care a pornit între­
lui au încărunţit într-o noapte sub vălul cerea cu brigăzile de tineret de la îna­
de argint al primilor fulgi. intări din toată Valea Jiului, a mărit
Oamenii par mereu grăbiţi, fără as- productivitatea muncii la înaintări cu
tîmpăr, preocupaţi. La gura sobelor, bu­ 0,54 m. pe post.
nicuţele spun nepoţeilor poveşti ; în cla­ Vreţi cifre ? Se pot umple pagini în­
sa I-a elementară un prichindel învaţă să tregi cu cifre. Dar cifrele sînt seci. Co-
scrie pe tablă primele litere din a lfabet; borîţi în adîncul pămîntului, acolo unde
în adîncul minelor sute de braţe stru­ atotputernicul om dezgroapă cu pasiune
nesc perforatoarele, sau încarcă tone de aurul negru pentru viitorul strălucit!
cărbune în vagonete. Ascultaţi salvele de victorie ale dina­
E ceva extraordinar în toate aceste a? mitei care dărîmă stîncile de cărbune,
Nu. sau huruitul vagonetelor, al craţerelor,
duduitul pichamerelor l Priviţi trupurile
Şî totuşi cîtă măreţie şi frumuseţe gă­
seşti în preocupările oamenilor, în po­ dăltuite parcă in piatră, încordate în
lu p tă ! Ochii, ochii de vultur priviţi-i /
veştile de astăzi ale bunicuţelor, în tru­
da prichindelului cu cîrlionţi de aur ca­ Parcă scapără fulgere. E focul inimilor
re citeşte primele slove din abecedar, sau
în munca avîntată a minerilor I avîntate ale minerilor din Valea Jiului
care întîmpină cum se cuvine ziua de 7
Noiembrie !
Din această impetuoasă revărsare de Eu am văzut acel foc lăuntric stră­
forţe creatoare în slujba unui scop m i­ lucind în ochii lor. Şi am mai văzut în­
nunat, poţi descifra, chiar dacă nu eşti că ce va : dragostea de viaţă, dragostea
poet, rosturile vieţii noastre noi, con­ pentru tihna bunicuţei, care a rămas a-
ştiinţa care călăuzeşte faptele acestea a- casă povestind nepoţeilor basme la gura
vîntate. sobei, dragoste pentru prichindelul cu
Iată de ce astăzi minerii Văii Jiului, cîrlionţi de aur din clasa I-a elementară,
prinşi voiniceşte în întrecere, aduc prin neţărmurita dragoste pentru zilele noas­
muncă cel mai grăitor omagiu măreţei tre însorite!
zile de 7 Noiembrie, care a înălţat stea­ Cînd am reuşit să descifrez din munca
gurile purpurii ale libertăţii popoarelor. înaintată a minerilor, această uriaşă
sete de viaţă şi de fericire, m i se părea
întrecerea minerilor în cinstea zilei de că întregul străfund al pămîntului se
7 Noiembrie este în toi Ea n-are carac­ cutremură sub puterea de neînfrînt a o-
terul unor „performanţe" izolate şi î n ­ mului care ştie ce vrea. Am înţeles că
guste, ci un caracter de masă. Sute şi mii întrecerea minerilor in cinstea zilei de
de mineri din abatajele Văii Jiului îşi 7 Noiembrie nu-i o înşiruire searbădă de
exprimă prin fapte deosebite dragostea cifre statistice a depăşirilor de plan, ci
şi recunoştinţa faţă de partidul lor drag, ceva măreţ, viu, tumultos, e însuşi mer­
care-i călăuzeşte pe drumul luminos des­ sul nostru în a in te!
chis de Marea Revoluţie Socialistă din E ceva extraordinar în asta 7 Nu. To­
Octombrie. tul se petrece firesc. Fiindcă aşa trebuie
Brigada de tineret a minerului Com- să fie, fiindcă aşa înţeleg bravii mineri
podi Ioan de la mina Lonea a scos la lu­ ai Văii Jiului să păstreze tradiţia revolu­
mina zilei, numai în luna octombrie, mai ţionară a Marelui Octombrie, care a des­
m ult de 1.870 tone de cărbune peste plan. chis calea spre împlinirea năzuinţelor de
Mii de tone de cărbune peste plan au veacuri ale omenirii muncitoare.
extras brigăzile „sutiste", conduse de CONSTANTIN BEIU
¦kh s w t /
® Gospodăria colectivă „Drumul lui Lenin“
din Şebeş, a terminat însămînţările Ia 29
octombrie. întreaga suprafaţă a fost însă-
mînţată în noduri încrucişate.
Grădina de legume a gospodăriei a adus
anul acesta un venit de 80.000 lei, Pe se­
minţele de borceag şi trifoi produse de gos­
podărie, s-a încasat 20 000 lei, iar în ur­
ma ingraşării boilor contractaţi, colectiviştii
au obţinut un venit net de peste 50.000 Ici.
° Gospodăria colectivă din Geoagiu avea la
înfiinţare, în anul 1953, numai doi cai. In
Lucruri minunate am văzut şi la prezent are 5 cai, 4 boi, 362 oi, 5*5 scroafe
celelalte pavilioane ale expoziţei. In şi 50 stupi sistematici. Oile au adus în acest
pavilionul agrotehnic am putut să an un venit de 39.430 Iei, iar livada de
pomi a adus un venit de peste ÎOO.OOO lei.
văd realizările sovhozurilor şi col­ Gospodăria şi-a cumpărat autocamion ?1
hozurilor în domeniul măririi pro­ numeroase unelte şi maşini agricole;
ducţiei la hectar. Aici sînt expuse
160 soiuri de grîu adaptate condiţii­ e Producţia medie de porurrtb-boabe ob­
lor de mediu specifice diferitelor re­ ţinută anul acesta de Colectiviştii din Vi­
giuni ale ţării. Am văzut cum s-a a- nerea este mai mare cu 250 kg la hectar de­
funs la o producţie de peste 4.000 cît producţia medie obţinută de ţăranii
kg. grîu la hectar, iar la porumb de muncitori cu gospodării individuale.
peste 20.000 kg. boabe la hectar.
Am vizitat colhozul ,,ln amintirea
lui Lenin" din apropierea Moscovei.
Aici am văzut instalaţii de ploaie ar­ ° Aplicind metoda insăminţării porum­
tificială. Plantatul în grădinile de bului in cuiburi aşezate in pătrat, colecti­
zarzavat ale acestui colhoz se face cu
maşinile. Colhoznicii au dezvoltat viştii din Ţelna, raionul Alba, au obţinut
mai multe ramuri anexe c a : fermă anul acesta o producţie de peste 5.000 kg
de vite, fermă de porci, fermă de pă­ porumb-boabe la hectar.
sări, ferme de stupi, etc. Transportu­
rile în cadrul colhozului sînt execu­ 0 Gospodăria colectivă din Şibot a în-
tate de 13 autocamioane. Toate a- sămînjat in primăvară seminţe de porumb
cestea au făcut ca colhozul să ajun­ hibrid. Datorită acestui fapt s-a obţinut o
gă milionar.
producţie medie de 3500 kg. boabe la beci
Nu voi uita niciodată cele văzute
în Uniunea Sovietică. Le voi povesti tar, în timp ce producţia obţinută de ţăranii
ţâţânilor muncitori din sat şi îi voi 1 muncitori cu gospodării individuale din co­
îndruma să pornim împreună pe a- mună, este de numai 2.200 kg. la hectar.
cea cale pe care au pornit de mult ® întovărăşirea zootehnică „7 Noiembrie“
colhoznicii din Uniunea Sovietică —
cale deschisă de Marea Revoluţie So­ din Loman, raionul Sebeş, a fost constituită
cialistă din Octombrie. la 2 octombrie al acestui an. In cinstea zi­
PRECUP NfCOLAE lei de „7 Noiembrie", întovărăşiţi! au lă­
murit încă patru familii de ţărani muncitori,
ţăran muncitor din comuna cu 22 oi, pentru a intra în întovărăşire.
Blandiana
lui ciclic, pe care brigada lui Haidu o <
aplică cu pricepere încă de mult, a con- <
tribuit mult la obţinerea acestui nou l
succes.
Au păşit în anul 1960 Acumulări socialiste peste plan
Sînt de mult cunoscute succesele deo­ Odată cu luna octombrie, s-a încheiat şi
sebite ale brigăzii Eroului Muncii Socia­ bilanţul realizărilor de acumulări socia­
liste Haidu Iuiliu de 1a mina Petrila. liste peste plan, pe care întreprinderile
aparţinînd Direcţiei generale a cărbune­
An de an, lună de lună, Haidu cu or­ lui — Valea Jiului, s-au angajat să le '
tacii săi, a deschis noi drum uri subte­ dea în cinstea zilei de 7 Noiembrie.
rane spre bogăţiile păm întului şi totdea­
una, mai repede decît avea ca sarcină. Numeroase întreprinderi care au luptat
Iată-1 acum, împreună cu ortacii săi pentru îndeplinirea angajamentelor, au '
Fulop Petru, Kardoş Gavrilă, Covaci Co- încheiat un bilanţ rodnic. Astfel, în tre­
loman, Delamia Ladislau, Stanciu Nico- prinderea de preparaţie din Pétrila a rea- '
lae, Buituc Andrei, Totoc Mihdi, Beneş lizat pînă la 31 octombrie, 5.100.000 le i\
Ioan şi ceilalţi, sărbătorind o nouă vic­ acumulări, deipăşindu-şi angajamentul ,
torie pe care au închinat-o partidului şi luat cu 100.000 lei. De asemenea m ina'
zilei de 7 Noiembrie ; începînd cu data Aninoasa, care s-a angajat ca pînă la
de 4 noiembrie, fiecare metru de galerie 7 Noiembrie să realizeze 1 5()0.000 led a-
este pentru anul .1960. cumulări. au obţinut 1 650.000 lei ; mina <
Vulcan 900 000 led, iar mina Uricani <
Această nouă victorie a vestitei bri­ 370 000 lei.
găzi, nu este întîmplătoare. Ea oglindeşte
dragostea bravilor mineri pentru partid Acumulări în plus faţă de an gajam éh-,
şi pentru Marea Revoluţie Socialistă din
Octombrie. Munca a fost grea, dar le-a tul lu a t au realizat şi I C M M., care î n ,
loc de 900 000 lei, a realizat 1.380 000 lei
venit în ajutor metodele înaintate de iar I.L.L. Valea Jiului a realizat de ase­
muncă, pe care Haidu le-a învăţat de la menea 600 000 iei în loc de 350.000 c ît'
bravii m ineri sovietici. Metoda graficu- se angajase să dea pînă la 7 Noiembrie
'•'V—NOV—s/vv 'N/vV' ''VvV'-wv—v'- V—NT' ^ •v /v v ~ v v v NOV V ' V W * S A V '