Page 8 - 1955-11

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 52Ô

Conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe

Proiectul de tratat de securitate în Europa Propunerea delegaţiei U. R. S. S. ou priviră la
prenerfaî de delegapa U .H .S .S . Ia conferinfa d e Sa G e n e v a
crearea unui consiliu pentru întreaga Germanie
In şedin ţa dm 31 octom brie a conferinţei de la Ge­ participante Ia Tratat vor acorda imediat statului, sau organisme) în scopul organizării consultărilor sus-men-
neva, V. Ai. M olotov, m in istru l Afacerilor E xterne al statelor care au fost supuse acestui atac, orice ajutor, in- ţionate, precum şi pentru a lua alte măsuri în vederea Ţinînd seam a de dorinţa de a contrib ud la dezvoltarea unei colaborări sub toate
U.R.S.S., a propus în num ele delegaţiei sovietice un nou ciusiv militar, care va fi considerat necesar în scopul asigurării securităţii, care se pot dovedi necesare în le­ aspectele în tre R. D. Germană ş i R. F. Germană, cît şi pentru crearea condiţiilor
proiect de tratat de securitate în Europa al cărui text restabilirii şi menţinerii păcii internaţionale şi a secu­ gătură cu traducerea în viaţă de către state a obligaţii­ în vederea soluţionării problemei germane pe calea alegerilor libere, în conformitate
este publicat m ai jo s : rităţii în Europa. lor decurgînd din prezentul Tratat. ou interesele naţionale ale poporului germ an şi cu cele ale securităţii europene, în
propunerea sovietică se arată că, în condiţiile actuale, în oare poporul german este
„Insuflefiţi de năzuinţa de a întări pacea şi recunos- ARTICOLUL 3 ARTICOLUL 6 lipsit de posibilitatea de a trăi într-un stat unit, devine din ce în ce mai nece­
cînd necesitatea de a contribui prin toate mijloacele la sar să se organizeze o colaborare între R. D. Germană ş i R. F. Germană, care să
micşorarea încordării internaţionale şi stabilirea încrede­ Statele participante Ia Tratat îşi asumă obligata de a Statele participante la Tratat sînt de acord că obliga­ soluţioneze problem a reunificărid naţionale a Germaniei.
rii în relaţiile între state, călăuzindu-se după scopurile nu acorda sub nici un pretext ajutor direct rau indirect ţiile decurgînd din prezentul Tratat nu afectează obliga­
şi principiile paşnice ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, statului agresor în Europa. ţiile pe care şi le-au asumat prin tratatele şi acordurile In acest scop ar fi util — se arată In proiectul sovietic — să se creeze pe calea
g u v e r n e le ............................................................................... * existente. unud acord între R. D. Germană şi R. F. Germană un organism pe întreaga Ger­
au căzut de acord să încheie prezentul Tratat. ARTICOLUL 4 manie cu scopul de a coordona eforturile lor în domeniile vieţii economice şi cul­
ARTICOLUL 7 turale a poporului german, cît şi în ce priveşte colaborarea ca alte state. în ve­
Statele participante la Tratat declară în mod solemn In scopul adoptării unor măsuri eficace în vederea în­ derea consolidării păciL U n consiliu pe întreaga Germanie ar putea f i un orga­
că-şl asuma următoarele obligaţii : lăturării primejdiei unui alac armat în Europa împotriva Asumarea de către stale a obligaţiilor prin prezentul nism reprezentativ pentru poporul german.
unuia sau cîtorva state participante Ia Tratat, statele par­ Tratat nu trebuie să ştirbească dreptul statelor partici­
ARTICOLUL 1 ticipante la Tratat se vor consulta între ele de fiecare pante Ia Tratat la autoapărare individuală sau colectivă In propunerile delegaţiei sovietice se prevede că acest consiliu pe întreaga
dată cînd după părerea oricăruia dintre ele se va ivi o în cazul unui atac armat, drept prevăzut de articolul 51 Germanie să fie form at din reprezentanţi a i parlam entelor R. D. Germane şi R. F.
Părţile contractante îşi asumă obligaţia de a nu folosi asemenea primejdie. din Carta O.N.U. Germane, în calitate de organism consultativ, în vederea examinării problemelor a
căror soluţionare interesează R. D. Germană şd R. F. Germană.
una împotriva alteia forţa armată, de a se abţine de la Statele participante Ia Tratat vor iniţia imediat consul­ ARTICOLUL 8
tările necesare de fiecare dată cînd va trebui să se ia de Pe lîngă acest consiliu pe întreaga Germanie ar urma să fie create comitete
ameninţarea cu forţa în relaţiile dintre ele şi de a re­ comun acord măsuri pentru restabilirea păcii în cazul Tratatul are un caracter provizoriu şi va rămîne în m ixte com puse din reprezentanţi ai guvernelor R. D. Germane şi R. F. Germane
unul atac împotriva vreunui stat participant la Tratat. vigoare atîta timp cît nu va fi înlocuit printr-un alt Tra­ pentru problemele legate de relaţiile econom ice şi culturale, cu privire la devizele
zolva prin mijloace paşnice toate litigiile care se pot ivi tat mai larg de securitate europeană, care să înlocuiască germane şi la operaţiunile financiare interne din Germania, cu privire la vămi,
ARTICOLUL 5 tratatele şi acordurile existente”. poştă, telegraf, comunicaţii etc.
între ele.
Statele contractante îşi asumă obligaţia ca pe baza Consiliul pe întreaga Germanie ar urma de asem enea să procedeze la coordo­
ARTICOLUL 2 unui acord între ele să creeze un organism special (sau narea problemelor relative la efective, arm am ente, deplasări de trupe necesare pen­
tru asigurarea securităţii frontierei şi teritoriilor R. D. Germane şi R. F. Germane.
In cazul cînd unul sau mai multe state participante Ia
Tratat vor fi obiectul unui atac armat în Eurcpa din par­ Totodată în competenţa consiliului pentru întreaga Germanie ar intra coordo­
tea vreunui stat sau a unui grup de state, celelalte state narea problem elor relative la participarea R. D. Germane şi R. F. Germane în do­
m eniile oare se leagă de consolidarea securităţii europene, precum şi La exam inarea
Propunerile delegaties sovietice în problema creării în Eurooa de comun acord a problemelor legate de crearea premizelor pentru unificarea Ger­
m aniei ca stat paşnic şi dem ocrat
a unei speciale de limitare şi de inspectare a armamentelor

După prezentarea proiectului de tratat de securitate şi ţările Europei răsăritene”. Această propunere nu co­ Ia controlul asupra lor, asumate de către state pe baza Propunerile adresate de guvernul
în Europa, V. M. M olotov a adău gat: respunde directivelor şefilor guvernelor cu privire la zona acordului corespunzător, urmează să fie puse de acord R. 0. Germane conferinţei de la Geneva
„între Est şi Vest” şi nu corespunde stării reale de lu­ cu aceste state, care sînt libere de a adopta hotărîri în
Delegaţia sovietică ai dori totodată să mai ridice o cruri îndeobşte cunoscută. Este absotut evident că nu această problemă, în conformitate cu drepturile lor su­ (Din Declaraţia guvernului R. D. Germane)
problemă, legată direct de sarcina asigurării securităţii- putem trece cu vederea aceasta. verane.
Călăuzit de un sentiment de înaltă răs­ tre ele şi a rezolvării echitabile a proble­
europene. Guvernul sovietic a studiat cu atenţie toate propune­ 4. In vederea îndeplinirii obligaţiilor privind limitarea pundere faţă de poporul german, guvernul melor comune, ţinîndu-se seama atît de
Se ştie că la conferinţa de la Geneva a şefilor guver­ rile şi considerentele existente cu privire la zonă şi a armamentelor pe teritoriile care fac parte din zonă, se Republicii Democrate Germane adresează interesele R. D. Germane, cît şi de inte­
ajuns Ia concluzia că această problemă merită o atenţie instituie o inspecţie comună asupra forţelor armate şi ar­ conferinţei de la Geneva a miniştrilor resele R. F. Germane, pot fi create pre-
nelor celor patru puteri au fost formulate considerente, serioasă şi că noi trebuie să încercăm să punem de acord mamentelor statelor participante Ia acord. Afacerilor Externe ai celor patru puteri mdzele interne şi s e poate m erge ou suc­
în special de către primul ministru al Marii Britanii, dl. poziţiile noastre în această problemă, cu atît mai mult următoarele propuneri: ces înainte pe calea unificării Germaniei.
Eden, cu privire la utilitatea creării în Europa a unei cu cît într-o serie de puncte ele au multe elemente co­ Realizarea unul acord între noi, în această problemă,
zone speciale de limitare şi de inspectare a armamente­ mune. iar ulterior a unui acord şi cu alte state interesate, ar PRIMA PROPUNERE : Guvernele Fran­ Adresîndu-se întregului popor german,
lor. Se ştie de asemenea că preşedintele Consiliului de avea o mare importanţă pentru întărirea păcii şi ar con­ ţei, Marii Britanii, Uniunii Sovietice şi guvernul Republicii Democrate Germane
Miniştri al U.R.S.S., N. A. Bulganin, a avut o atitudine In dorinţa de a ne apropia de propunerea d-lui Eden. tribui la micşorarea încordării în Europa. Totodată, rea­ Statelor U nite ale A m ericii trebuie să ia propune parlam entelor R. D. Germane şi
favorabilă faţă de considerentele formulate de dl. Eden. am propune, în conformitate cu directivele şefilor guver­ lizarea unui astfel de acord ar înlesni posibilitatea rezol­ hotărîri concrete cu privire la crearea R. F, Germane să constituie un consiliu
nelor celor patru puteri, să cădem de acord asupra ur­ unud sistam d e securitate colectivă. O ase­ al întregii Germanii. Activitatea unui ase­
Ne amintim cu toţii că şi în directivele şefilor guver­ mătoarelor puncte: vării problemei dezarmării, întrucît pe baza exemplului m enea hotărîre ar contribui la micşorarea menea consiliu al întregii Germanii, în ­
nelor se vorbeşte de „crearea între Est şi Vest a unei unei anumite regiuni în Europa s-ar demonstra posibili­ continuă a încordării internaţionale, ar dreptată spre colaborarea şi înţelegerea
zone în care staţionarea forţelor armate se va face pe 1. Zona de limitare şi inspecţie a armamentelor în Eu­ tatea aplicării în domeniul dezarmării a unor măsuri care duce la lichidarea grupărilor de state opuse dintre cele două state germane, va contri­
baza unui acord comun”. Această formulare cu privire ropa trebuie să cuprindă teritoriul Republicii Federale ulterior ar putea fi înfăptuite pe scară mai largă. unele altora şi la asigurarea păcii pentru bui la întărirea păcii în Europa şi la uni­
la „crearea unei zone între Est şi Vest” corespunde pro­ Germane, Republicii Democrate Germane, al statelor ve­ toate popoarele europene, ar înlătura obs­ ficarea Germaniei ca stat democrat şi iu­
punerii făcute de dl. Eden. Dar dacă vorbim despre crea­ cine cu ele sau al unora dintre ele. Delegaţia U.R.S.S. ar dori să-şi exprime speranţa câ tacolele externe oare împiedică în pre­ bitor de pace.
rea unei zone „între Est şi Vest” trebuie evident să avem aceste noi propuneri ale guvernului sovietic, Ia a că­ zent rezolvarea problemei germane.
2. In acordul în problema zonei trebuie să se prevadă ror elaborare s-a ţinut seama, după cum am mal arătat, Guvernul Republicii Democrate Ger­
în vedere că linia între Est şi Vest trece pe acolo pe nivelurile maxime ale trupelor S. U. A., U. R. S. S., Marii de propunerile corespunzătoare ale celorlalţi participanţi A DOUA PROPUNERE: Guvernele m ane exprim ă părerea m ajorităţii covâr­
Britanii şi Franţei, staţionate pe teritoriile’ celorlalte state la această conferinţă, vor constitui o bază potrivită pen­ Franţei, Marii Britanii, Uniunii Sovietice şitoare a poporului german atunci cînd a-
• unde trece cu adevărat. Or, în proiectul celor trei mi­ din această zonă. Problema acestor niveluri urmează să tru apropierea poziţiilor noastre şi vor contribui la rea­ şi Statelor Unite ale Americii trebuie să dreseâză propunerile expuse mai sus con­
mai fie studiată. lizarea înţelegerii necesare între cele patru puteri în ferinţei- miniştrilor Afacerilor Externe at
niştri cu privire la zonă se vorbeşte de cu totul altceva. importanta problemă a asigurării securităţii europene. sprijne măsurile oare ar servi la stabili­ U.R.S.S., S.U.A., A ngliei şi Franţei. Po­
3. Obligaţiile cu privire la limitarea armamentelor şi porul german speră că această conferinţă
In acest proiect se vorbeşte despre o zonă ,:pe ambele rea unei înţelegeri reciproce şi la o apro­ va duce la slăbirea continuă a încordării
în Europa pentru a asigura pacea şi a
părţi ale liniei de demarcaţie dintre Germania unificată piere între Republica Democrată Germană apropia unificarea paşnică şi democrată a
şi Republica Federală Germană, avînd în Germaniei.
Cu privire la dezvoltarea contactelor între Est şi Vest
vedere că numai pe calea colaborării în­
In directivele şefilor guvernelor U.R.S.S., Propunerea delegaţiei U. R. S. S. realizărilor ţărilor respective în aceste do-
m en ii;
S.U.A., Marii Britanii şi Franţei în problema
dezvoltării contactelor între Est şi Vest se b) Lărgirea relaţiilor culturale între ţări
subliniază necesitatea studierii „măsurilor,
inclusiv cele care pot fi luate de organe şi celei mai favorizate în problemele comerţu­ Ca o măsură imediată să fie considerată în scopul dezvoltării unui contact mai larg
instituţii ale Organizaţiei Naţiunilor Unite,
susceptibile (a) să ducă Ia înlăturarea trep­ lui şi navigaţiei. de dorit convocarea în 1956 a unei conferinţe între oamenii de ştiinţă şi de cultură şi al
tată a piedicilor care stau în calea liberei
comunicări şi comerţului paşnic între po­ 2. — Cele patru puteri vor lua măsuri care Internaţionale în problema folosirii energiei schimbului de valori culturale, ţinînd seama
poare şl (b) la realizarea unor contacte şi
legături libere, reciproc avantajoase pentru depind de ele pentru a înlesni trecerea nestin­ atomice în domeniul ocrotirii sănătăţii. de dorinţa de a se încheia între ţări acor­
ţările şl popoarele interesate”.
gherită a navelor comerciale ale tuturor ţă 4. — Cele patru puteri se pronunţă pentru duri corespunzătoare privind colaborarea cul­
In conformitate cu aceasta, miniştrii Afa­
cerilor Externe ai celor patru puteri, călă­ rilor prin strîmtorile maritime şl canalele de participarea Ia organizaţiile internaţionale turală ;
uziţi de dorinţa de a contribui Ia întărirea
colaborării paşnice între state, au căzut de importanţă internaţională şi pentru înlătura­ specializate (O. I. T., U.N.E.S.C.O., O.M.S., c) Lărgirea schimbului de publicaţii (căr­
acord cu privire la următoarele:
rea restricţiilor existente în prezent în do U.I.T. şi altele) a tuturor statelor care do­ ţi, reviste, ziare şi altele) între institute de
1.— Se recunoaşte ca fiind necesar să se
ia măsuri pentru a contribui la dezvoltarea meniul comunicaţiilor maritime cu unele state resc să colaboreze în aceste organizaţii. cercetări ştiinţifice, biblioteci, asociaţii ştiin­
comerţului internaţional, avînd în vedere în­
lăturarea obstacolelor şi restricţiilor existente 3. — Vor fi luate măsuri în vederea lărgi 5. -— Vor fi încurajate de asemenea măsu­ ţifice şi culturale, organizaţii obşteşti şi di­
în domeniul comerţului internaţional între
Est şl Vest şi aplicarea principiului naţiunii rii relaţiilor tehnico-ştiinţifice internaţionale, rile următoare, inclusiv măsurile eventuale ferite persoane; PEKIN. — China Nouă : In conformi­ VARŞOVIA P.A.P. transmite : — La
tate cu prevederile legii, un tribunal al Universitatea Iagellonă din Cracovia, a
îndeosebi !in domeniul folosirii paşnice a în organele şi instituţiile Organizaţiei Na­ d) Măsuri în vederea dezvoltării mai largi R. P. Chineze a condamnat la Închisoare avut loc un m iting La oare au participat
pe doi cetăţeni am ericani — H arriet C. stridenţi şi profesori ai universităţii, care
energiei atomice (tehnică, agricultură, medi­ ţiunilor Unite care ar putea contribui Ia în­ a turismului internaţional, precum şi a le­ Mills şi Armând Proulx — care s-au fă­ au protestat împotriva deţinerii ilegale în
cut vinovaţi de crime comise în China. Canada a unui număr de tapiserii polo­
cină etc.) prin convocarea de conferinţe cu tărirea contactelor dintre Est şi Vest în do­ găturilor sportive între ţări ; Totuşi, ţinînd seam a de comportarea lor neze de mare valoare artistică, trimise în
în timpul executării pedepsei, tribunalul Canada în 1939.
participarea specialiştilor corespunzători şi a meniul industriei, agriculturii, legăturilor cul­ e) Măsuri in vederea înlăturării obstaco­ a hotărât în prezent să-i elibereze din în­
chisoare înainte de expirarea sentinţei, şi Ei au adresat o scrisoare lu i L. B. Pear­
altora. Se vor lua măsuri corespunzătoare de turale şi dezvoltării turismului; lelor artificiale existente în domeniul regu­ să-i expulzeze din China. son, m inistrul Afacerilor E xterne al Ca­
nadei, în care cer restituirea acestor co­
către reprezentanţii celor patru puteri în or­ a) Schimbul reciproc de delegaţii şi vizi­ lilor de imigrare şj al altor reguli, care în­ mori de nepreţuit ale culturii naţionale
poloneze.
ganizaţiile internaţionale care se ocupă de tele reciproce ale reprezentanţilor industriei, greunează lărgirea contactelor sus-menţio-

problemele colaborării internaţionale în do­ agriculturii şi comerţului în scopul schimbu­ nate între state.

meniul ştiinţei şi tehnicii. lui de experienţă şi al documentării asupra

Ţările de democraţie populară pe drumul tarelui Octombrie nerea materialelor refractare care rezistă la agricole şi de sisteme de irigaţie, să mă­ R. P. Ungară
temperaturi foarte ridicate. Cercetătorii de la rească veniturile membrilor gospodăriilor
R. P. Chineză anului trecut. Planul de producţie a fost şi în împrejurimile acestuia — la Tabor, Institutul de metale neferoase au elaborat cooperative. Mulţi membri ai gospodăriilor Producţie de articole de larg consum. In
depăşit cu peste 7 la sută. Comowice, Zidenice Zabovroski, Stare Brno o metodă pentru obţinerea unor elemente agricole cooperative de muncă primesc în cursul planului cincinal al R. P. Ungare, în
China de sud-vest este extrem de bogată şi Slatina. Reconstrucţia oraşului Brno cu­ speciale ce fac posibilă înobilarea minereurilor industria linei au fost fabricate cu 56,2 la
în resurse hidraulice. In .an ii următori, în In primele şapte luni ale anului acesta prinde, în afară de construcţia de locuinţe, care sînt sărace în metale neferoase şi care prezent cîte 4-8 tone de grîu şi cîte 5.0C0— sută mai multe stofe. In 1952 s-au produs
această regiune se vor construi numeroase s-au produs mari cantităţi de strunguri, ma­ refacerea drumurilor, podurilor şi instalarea se găsesc în Polonia. 393 tipuri de ţesături în diferite desene,
centrale electrice, care vor crea condiţii fa­ şini de alezat verticale, prese pentru mă­ de noi linii de tramvaie şi autobuse, con­ 8.000 de leva anual. iar în 1954 numărul acestora a crescut la
vorabile pentru dezvoltarea industriei şi a- runţii şi separai, motoare cu cap incan­ struirea de noi clădiri de şcoli, a unui spi­ O serie de institute pentru industria chi­ 409. In acest timp, procentajul de lină în
griculturii. descent, cultivatoare uşoare cu tracţiune tal pentru copii, a unui stadion, a unui mică au pus la punct noi metode pentru In primul semestru al anului 1955, mem­ ţesături din lînă dărăcită a crescut cu 35
animală, semănătoare şi diferite maşini stadion de iarnă şi. unui depou de autobuse. obţinerea fibrelor sintetice. la sută, iar al ţesăturilor din lînă piep­
In provinciile Iunnan şi Sîciuan s-au des­ care pînă acum nu se fabricau în Coreea. Numeroase uzine, printre care renumitele brii gospodăriilor agricole cooperative de tănată cu 18 la sută. Au fost puse în vîn-
făşurat lucrări importante de cercetări în ateliere mecanice din Brno, au fost reparate, R. P. Bulgaria muncă au realizai venituri în bani în medie zare numeroase noi tipuri de stofe din lînă
vederea construcţiei de hidrocentrale. Lu­ Datorită reorganizării raţionale a meto­ lărgite şi modernizate. pieptănată.
crări asemănătoare s-au desfăşurat şi pe delor de producţie, o serie de întreprinderi Succesele gospodăriilor agricole cooperati­ cu 40 la sută mai mult decît în aceeaşi pe­
cursul afluenţilor fluviilor Ianţzî şi Lan- din R.P.D. Coreeană şi-au îndeplinit cu R. P. Polonă ve de muncă. Anul acesta, în gospodăriile In comparaţie cu anul 1949, producţia in­
ţanţzian (Mekong). Lucrări importante se succes principalele sarcini de plan. In a- agricole cooperative de muncă din R. P. rioadă a anului trecut. dustriei bumbacului a sporit cu 43.2 la suta.
desfăşoară şi în bazinul rîului Minţzian, a- ceastă perioadă s-au remarcat mulţi inova­ Cercetări ştiinţifice in domeniul progre­ Bulgaria, existente mai de mult ca şi în In prezent sînt produse 120 de modele de
fluent al fluviului Ianţzî. Hidrocentrala con­ tori din rîndurile muncitorilor din industria sului tehnic. Guvernul R. P. Polone acordă cele nou înfiinţate, au intrat 18.364 de gos­ R. P. Albania fineturi în loc de 14 cîte se produceau în
struită pe acest rîu are un important rol în construcţiilor de maşini a R.P.D. Coreene. un sprijin considerabil cercetărilor ştiinţi­ podării ţărăneşti. Gospodăriile agricole co­ 1949 şi 90 de modele de popllnurî în loc
economia ţării. fice menite să promoveze progresul tehnic operative de muncă au devenit o bază de Poporului albanez îi place mult cîntecul de 15. In anii cincinalului au fost puse în
R. Cehoslovacă In Polonia există în prezent 77 de insti­ producţie de importanţă hotărîtoare pentru şi dansul. In prezent, în oraşele şi satele vînzare numeroase ţesături noi. ca de exem­
In anul 1956 va începe să producă cu­ tute de cercetări, care lucrează în direcţia aprovizionarea populaţiei cu alimente şi a Albaniei există aproximativ 6.000 de colec- plu şantung, rips pentru laioare şi pichet
rent hidrocentrala de la Siţzetan de pe Construcţia de locuinţe. Anul acesta se aplicării realizărilor ştiinţei în industrie. industriei cu materii prime. live de artişti amatori, cuprinzind peste
fluviul Lunţzihe, care este cea mai mare construiesc 40.000 de noi apartamente şi a Multe dintre aceste institute au obţinut suc­ 60.000 de membri. De o deosebită apreciere pentru costume de copil.
hidrocentrală din China de sud-vest. început construirea altor 30.000 de aparta­ cese considerabile. Anul acesta, 62,5 la sută din muncile d°. se bucură ansamblurile corale de dans şi In anii planului cincinal au fost puse ba­
mente. O activitate de construcţii deosebit cîmp în gospodăriile agricole cooperative leatrale. La festivalul muzical al artiştilor
Recent a fost pu^ă în funcţiune prima de intensă se desfăşoară în regiunile in­ De pildă, un grup de cercetători de la de muncă au fost mecanizate. In gospodă­ amatori care a fosl organizat anul trecut, zele industriei de confecţii. In anii cincina­
centrală termică din China înzestrată cu dustriale ale R. Cehoslovace. Astfel, de pil­ institutul central minier, au elaborat o nouă au luat parte peste 40.000 de artişti amatori
utilaj de înaltă tensiune şi de temperatură dă, în regiunea Gottwaldow în cursul pri­ riile agricole cooperative de muncă produc­ de cînt şi dans, iar la trecerea în revistă lului au fosl construite fabricile de confecţii
ridicată. Aceasta este una din principalele mului cincinal (1949-1953) au fost date metodă pentru obţinerea unui cărbune fără a activităţii teatrale a artiştilor amatori au din Debreţin, Seghedin, Bekescsaba, Za!a*
construcţii ale planului cincinal. Centrala în folosinţă 7.000 de noi apartamente. In tivitatea la decar este cu 20-30 la sută mai luat parte peste 10.000 de persoane. egerszeg, Kaposvâr şi numeroase fabrici la
este prevăzută cu comandă automată. afară de aceasta, în apropiere de Gottwal­ cenuşă, pentru producţia electrozilor de Budapesta. In comparaţie cu anul 1949, pro­
dow. la Hodonin. Ia Uherske Hradiske, la cărbune. Lucrătorii de la Institutul pentru mare decît în gospodăriile individuale. Repertoriul colectivelor de artişti amatori
In total, în anii planului cincinal vor fi Vsotin şi în alte locuri au apărut odată cu problemele aridului sulfuric şi îngrăşămin­ Se prevede ca în anul acesta să se ob­ 6e deosebeşte prinfr-o mare bogăţie. El cu­ ducţia industriei confecţiilor a R. P. Un-:
construite 76 mari termo-centrale. dezvoltarea industriei, minunate cartiere de prinde cîntece populare albaneze şi ruse, gare a sporii cu 264,5 la sută.
locuinţe moderne. telor fosforice au elaborat o metodă de ob­ ţină o recoltă de floarea-soarelui cu 34 la opere ale compozitorilor albanezi şi ruşi,
R. P, D. Coreeană piese ale dramaturgiei albaneze, sovietice şi In perioada planului cincinal, producţia
In cursul celui de al doilea război mon ţinere a termofosfaţilor şi fosforiţilor de sută mai mare decît în anul 1952, de tutun ruse. Ansamblurile corale au îndrăgit cîn-
Industria constructoare de maşini. In pri­ dial Ia Brno au fost distruse peste 2.600 de producţie poloneză, precum şi o metodă lecele cum sînt „Strungarul" de Petra a sporit cu 311,6 la sulă.
mele şapte luni ale anului curent, producţia apartamenlc, iar 14.000 de apartamente au pentru obţinerea superfosfaţilor granulaţi. — cu 70 Ia sulă mai mare, de sfeclă de Dungu, „Recoltă nouă" de Preng Iakev, La sfîrşitul planului cincinal a fost re­
industriei constructoare de maşini a R.P.D. fost serios avariate. Din 1945 s-au construit „Imnul tineretului democratic" de Novikov,
Coreene a fost cu peste 100 la sută mai peste 8.000 de noi locuinţe in oraşul Brno La Institutul pentru materiale refractare zahăr — de aproape două ori mai mare. „Cîntec despre pace" de Tulikov şi altele. zolvată problema producţiei în R. P. Un­
mare decîl în perioada corespunzătoare n
a fost pusă Ia punct o metodă pentru obţi Cantilatea de lapte obţinută de la o vacă a Colectivele de dramă pun în scenă piese gară a tălpilor din material microporos, ca­
ca : „Pămînlul nostru” de Kolea lakov, „În­ re a sporit cu 50 la sută durabilitatea tăl­
crescut de 1,5 ori în comparaţie cu anul căierarea" de Djemal Broi, „Căsătoria“ de
1952. Gogol, „Onoarea familiei” de Muhlarov şi pilor de încălţăminte. A început fabrica­
altele.
Sporirea bunurilor obşteşti permite gos­ rea de tălpi de încălţăminte din crep.

podăriilor agricole cooperative de muncă

să desfăşoare larg construirea de clădiri

Redacţia sî Adm. ziarului str. 6 Martie, nr. 9 Telefon: 188-189. Taxa plătită ln numerar cont. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Intrepr. Poligtalicâ de Stat DEVA.