Page 9 - 1955-11
P. 9
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI VA!
IN A C E S T N U M Ă R :
— Cuvîntul agronomului (pag. 2-a) — Din succesele industriei extractive Parada militară şi demonstraţia
— Activitatea culturală la întreprin a U.R.S.S. (pag. 3-a) oamenilor muncii din Moscova
derea nr. 14 (pag. 2-ia) — Inimi tinere în adîncuri (pag. 3-ia) (pag. 4-a)
— In luptă pentru asigurarea tran — Mitingul oamenilor muncii din Ca
Sărbătorirea în străinătate a Marii
sportului feroviar (pag. 3-a) pitală cu prilejul zilei de 7 Noiem Revoluţii Socialiste din Octombrie
— Sfatul medicului — Cîteva cuvinte brie (pag. 4-a)
(pag. 4-a)
despre reumatism (pag. 3-ia)
Anul VII. nr. 529 j Joi 10 noiembrie 1955 4 pagini 20 bani
Ziua internaţionala
a tineretului
La 29 octombrie 1945, s-a deschis Delegaţii tineretului sătesc din 69 de Sărbătorirea zilei de ? Noiembrie întrecerea în cinstea Congresului
la Londra conferinţa mondială a tine ţări au adoptat Carta mondială a re ? ? ? *** continuă cu avînt
retului. La această conferinţă au par vendicărilor principale laie tineretu
ticipat reprezentanţii a 30 milioane lui sătesc pe oare au trimis-o Orga Hunedoara Ovaţiile prelungite ale celor pre Şi-au îndeplinit planul anual
de tineri din 63 de ţări. Aici se aflau nizaţiei Naţiunilor Unite. In iulie zenţi la miting, precum şi faptele lor
soli ai tineretului din Grecia şi Spa 1953 la Bucureşti, a avut loc al IlI-lea Ceaţa încă nu se risipise, cînd Piaţa închinate marii sărbători, au exjrrimat Ian ziua de 3 noiembrie, colectivul Cu prilejul îndeplinirii planului a-
nia, din Polonia şi Cehoslovacia, din Congres Mondial al Tineretului, care Libertăţii din centrul Hunedoarei a din plin dragostea şi recunoştinţa fa sectorului VIII investiţii de la mina nual, colectivul sectorului I, A Lu
Franţa şi Anglia, din Uniunea So a discutat activitatea F.M.T.D. şi a prins a se însufleţi. Mii de oameni lai ţă de bravul popor sovietic, oare fău Vulcan, şi-a terminat sarcinile de peni, s-a angajat ca în cinstea Con
vietică şi Iugoslavia, din China şi Aus stabilit sarcinile organizaţiilor de ti muncii: furnalişti, oţelari, Laminorişti, rind Revoluţia Socialistă, a deschis o plan pe anul în curs, şi a realizat gresului partidului să extragă o can
neret pe perioada următoare. constructori, purtînd flamuri roşii şi nouă eră în istoria omenirii. economii în valoare de 257.000 lei. titate de cărbune egală cu producţia
tralia, din ţările Asiei de sud-est şi tricolore, lozinci şi portretele conducă Cea mai preţioasă contribuţie la planificată pe 38 zile, şi să excaveze
Orientului Apropiat. Printre delegaţi Organizarea sărbătorilor luminoase torilor iubiţi, se adunaseră aci pentru Cu prilejul celei de a 38-a aniver îndeplinirea planului anual înainte de 2.400 m.c. pregătiri în plus.
se aflau oameni de cele mai diferite ale unităţii şi prieteniei tineretului — a aduce omagiu celei de a 38-a ani sări a Marii Revoluţii Socialiste din termen, au adus-o brigăzile ciclice
profesii, convingeri politice şi credinţe Festivalurile mondiale — a devenit o versări a Marii Revoluţii Socialiste Octombrie, au mai avut loc adunări conduse de Iancu Octavian, Vizi An ?
religioase. minunată tnadiţie a mişcării interna din Octombrie şi marelui popor care festive şi în celelalte localităţi din drei, Stuler Ioan, Wass Martin şi al
ţionale de tineret. Festivalurile au o Valea Jiu lu i: Lupeni, Vulcan, Ani- ţii, care au depăşit cu mult viteza N oiembrie 5. încă o zi, încă o vic
Ei erau animaţi de o singură do însemnătate uriaşă pentru dezvolta a înfăptuit-o. noasa, Petrila, Lonea, etc. lunară de săpare a galeriei, realizînd torie. Colectivul de muncitori,
rea înţelegerii reciproce, pentru lărgi încetează fanfara oare a intonat lună de lună între 44-72 metri liniari ingineri, tehnicieni şi funcţionari de
rin ţă — să pună bazele unui viitor mai rea legăturilor de prietenie dintre ti Brad galerie săpată. De asemenea, brigada la U.R.U.M. Petroşani, şi-a îndepli
bun pentru tînăra generaţie. Astfel, neretul din diferitele ţări. imnurile de stat ale R. P. R. şi lui Săbău Vasile, a betonat pe lună nit sarcinile anuale pe 1955 şi făuresc
acum 10 ani, la 10 noiembrie 1945 a U.R.S.S. Tovarăşul Boureanu Ştefan In sala clubului muncitoresc din 75 metri galerie simplă. primele piese în contul anului viitor,
luat fiinţă Federaţia Mondială a Ti Primul festival a avut loc în anul prim-secretar al comitetului raional Brad, s-a ţinut de asemenea o adu
neretului Democrat. 1947 la Praga. De atunci, tineretul nare festivă consacrată celei de a 38-a In cinstea Congresului partidului, îndeplinirea planului anual înain
s-a mai întrunit încă de patru ori la P. M. R., vorbeşte despre cea de aniversări a Marii Revoluţii din Oc minerii şi tehnicienii de aci şi-au te de termen se datoreşte în mare
In anii existenţei sale, Federaţia aceste sărbători mondiale. Oraşele a 38-a aniversare, despre măre tombrie. A vorbit tovarăşul Oprea propus să sape, peste sarcinile de parte muncitorilor şi tehnicienilor din
Mondială a Tineretului Democrat a Budapesta, Berlin şi Bucureşti au ţele înfăptuiri ale poporului sovie Gheorghe prim-secretar al comitetu plan, 7.400 m.c. de lucrări de deschi secţiile mecanică, electrică, construc
luptat întotdeauna activ pentru pace, primit pe solii tineretului. tic şi despre munca avîntată a oame lui raional de partid. deri şi pregătiri. ţii-mecanice şi turnătorie, care au
a luat atitudine în apărarea drepturi nilor muncii hunedoreni. Şi multe obţinut cele mai frumoase depăşiri
lor şi intereselor păturilor celor mai In august anul acesta a avut loc la In încheierea festivităţii, s-a desfă * ale sarcinilor de producţie.
largi ale tineretului, pentru satisfa Varşovia cel de al cincilea Festival sînt faptele pe care ei le-au închinat şurat un bogat program artistic pre
cerea nevoilor vitale ale acestuia. partidului şi marii sărbători. zentat de echipe artistice de amatori D upă numai o zi de la importanta Muncitori ca Paşca Francisc, Nicu
Mondial al Tineretului şi Studenţilor, din Brad. victorie a colectivului din sec Constantin, Bogar Simion, Regeni
Acordînd un ajutor efectiv diferi pentru pace şi prietenie. In capitala De la 1 octombrie la 7 noiembrie, Iuliu, Visnovski Ştefan, Şink Fran
telor organizaţii de tineret în lupta Republicii Populare Polone s-au întru oţelarii au elaborat 198 şarje rapide, torul VIII al minei Vulcan, o nouă cisc şi alţii, şi-au adus şi de data a '
lor pentru pace şi o viaţă mai bună, nit 30.000 de tineri şi tinere din 114 mai mult cu 132 de cît în aceeaşi pe veste vine de la mina Lupeni ; co ceasta aportul lor preţios, situîndu-se
Federaţia Mondială a Tineretului De ţări. La nici o altă adunare tineretul rioadă a anului trecut, muncitorii de lectivul sectorului I, A condus de in în fruntea întrecerii socialiste. Nu
mocrat a cîştigat încrederea şi recu n-a fost aşa de larg reprezentat. la oţelăria specială, dau oţel special mai în ziua schimbului de onoare în
noştinţa fierbinte a milioane de tineri
şi tinere. Dacă în anul creării sale, Tiner.etul patriei noastre încadrat în
F.M.T.D. număra 30 milioane de organizaţia U.T.M. aduce o contribu
membri — tineri şi tinere din 63 de ţie preţioasă la întărirea prieteniei cu
ţări — în prezent în rîndurile sale sînt tineretul din toate ţările lumii. Dele
86 milioane de tineri din 96 de ţări. gaţiile noastre la festivalurile tinere în contul lunii martie a anului viitor. Deva ginerul Baciu Adalbert a terminat chinat zilei de 7 Noiembrie, aceştia
In cadrul Federaţiei, aduc o contri tului, _echipele sportive, ansamblurile In luna octombrie, laminoriştii au dat planul anual pe 1955! au obţinut depăşiri de normă întfe
artistice formate din tineri care au vi cu 4,05 la sută mai multe laminate, In dimineaţa zilei de 7 Noiembrie, 100-490 la sută.
buţie rodnică, tineri catolici francezi zitat alte ţări, au arătat tuturor, pe iar furnalul 6 a produs zeci de tone de la cinematograful de vară — termi Lună de lună, planul la extracţia
şi socialişti italieni, comsomolişti so lîngă talentul lor, năzuinţa de pace fontă peste planul lunar. In ultimele nat de curînd prin muncă voluntară cărbunelui din acest sector a fost k
vietici şi tineri din asociaţiile reli şi prietenie, dragostea şi încrederea 30 de zile, muncitorii şi tehnicienii în cinstea marii sărbători — a avur depăşit. Pe lîngă aceasta, numai în
gioase din Scandinavi®, agricultori în viaţă. Acelaş lucru l-au putut ve combinatului au propus un număr de loc mitingul oamenilor muncii din trimestrul III al acestui an, economi T ot în ziua de 5 noiembrie meşteşu
indieni şi studenţi arabi. 59 noi inovaţii. Faptele pe oare oame oraşul Deva, închinat celei de a 38-a ile realizate la preţul de cost se ridică garii cooperativei „Partizanul“ din
dea şi tinerii străini participanţi la nii muncii din Hunedoara, le-au ra aniversări a Marii Revoluţii Socia Petroşani au raportat îndeplinirea
_F.M.T.D.-ul şi organizaţiile ei, par festivalul de la Bucureşti din 1953, portat partidului, constituie recunoş liste din Octombrie. la 233.000 lei. planului anual. De la începutul anu
ticipă activ la toate mişcările şi ac precum şi cu alte ocazii cînd ne-au vi tinţa lor pentru Marea Revoluţie şi însemnată a fost contribuţia bri lui şi pînă la 5 noiembrie, planul glo
zitat ţara. pentru gloriosul popor sovietic oare a La miting, a vorbit tovarăşul Ibă- bal a fost depăşit cu 17,5 la sută, iar
ţiunile internaţionale şi naţionale ca făurit-o, deschizîndu-ne şi nouă calea găzilor conduse de minerii Cotroază productivitatea muncii, în ramura in
re au drept scop apărarea păcii, întă Lupta pentru întărirea continuă a spre o viaţă fericită. nescu Gheorghe, secretar al Comite Ioan, Fosto Alexandru, Ciuciu An dustrială, a crescut cu 7,3 la sută.
rirea prieteniei între popoare, interzi F.M.T.D., tineretul nostru şi-o concre drei, Bruşinski Ioan, Maxim Adam şi Peste planul anual, ei au produs 22
cerea armelor de exterminare în ma tizează prin acţiunile întreprinse în tului regional de partid. Vorbitorul a alţii, care ajutaţi de tehnicieniî^sec- garnituri df mobilă diferită.
să, reducerea armamentelor şi forţelor scopul înfloririi patriei, prin activita scos în evidenţă marea însemnătate torului şi-au întrecut lunar normele.
tea sa rodnică de la locurile de mun politică pe care o are ziua de 7 No
armate, securitatea colectivă a popoa că. Acţiunea de strîngerea fierului
relor, reglementarea pe calea tratati iembrie pe plan internaţional. A sub
velor a tuturor problemelor internaţio liniat de asemenea însemnătatea uria
nale nerezolvate. O confirmare a lup vechi, participarea la înfrumuseţarea In Valea Jiului Rez ulfafe%*tfffitfcalë
tei neobosite a F.M.T.D. pentru pace, oraşelor, luarea sub patronaj a unor
pentru interesele vitale şi drepturile sectoare importante de producţie, pre Ca de obiceiu, în preajma marilor şă a ajutorului multilateral pe care Z ilele de 2 şi 3 noiembrie au fost Prundaru Ioan, Wellman Vili, Mă
tineretului sînt numeroasele acţiuni cum şi străduinţa de a depăşi planul sărbători, întreaga Valea Jiului îm Uniunea Sovietică îl acordă Republi încheiate de muncitorii între ciucă Ioan, etc., au obţinut depăşiri
pe tărîm internaţional, întreprinse de de producţie, sînt dovezi concrete prin bracă veşminte sărbătoreşti. Aşa ară cii Populare Romîne. Numai datorită prinderii de construcţii siderurgice şi de 30-110 la sută.
Federaţie. oare tineretul îşi manifestă hotărîrea ta şi în ziua de 7 Noiembrie, cînd oa acestui ajutor, au fost posibile ma montaj din Călan cu rezultate fru
de a da tot ce are mai bun pentru în menii muncii sărbătoreau cea de a rile transformări politice, economice, moase. Lucrînd la hala a doua a La lucrările de la Furnalul nr, 1 în
In februarie 1948 F.M.T.D. a orga florirea patriei. 38-a aniversare a Marii Revoluţii So sociale şi culturale înfăptuite de oa semicocseriei şi la reparaţia capitală aceste zile s-au obţinut depăşiri de
nizat la Galcutta o conferinţă a tine cialiste din Octombrie. menii muncii din ţara noastră, sub a furnalului nr. 1, brigăzile şi echi 114-130 la sută în brigăzile conduse
retului din ţările Asiei de sud-est. In regiunea Hunedoara, mobilizaţi conducerea înţeleaptă a P.M.R. pele de muncitori au reuşit să-şi de de tovarăşii Sandu Gheorghe, Şer-
Conferinţa a dovedit unitatea tineretu de căjre U.T.M., numai în ultima pe In piaţa „Victoriei“ din oraşul Pe bănescu Caro!, Necşa Petru şi Arde-
lui din această parte a globului pă- rioadă tinerii au strîns o cantitate de
mîntesc în lupta pentru pace şi in peste 500.000 tone fier vechi şi peste
dependenţă naţională, împotriva înro 17.000 kg. fructe de pădure. In ac troşani, se adunaseră mii de oameni Mulţimea de oameni ai muncii din păşească cu mult sarcinile de plan. leanu Emil. Depăşiri frumoase au
birii ţărilor lor de către imperialişti şi ai muncii. După intonarea imnurilor oraşul Deva a ovaţionat îndelung Aşa de pildă, brigăzile de fierari-be- înregistrat şi tovarăşii Paşolea Tra-
a chemat tineretul democrat din lu ţiunea de înfrumuseţarea oraşelor, au de stat ale R.P.R. şi U.R.S.S., tovară pentru marea Ţară a socialismului, tonişti conduse de tovarăşii Horja ian, Bertuşca Francisc. Bodea Aurel,
mea întreagă să sprijine această luptă. fost mobilizaţi 20.000 tineri.' Numai şul Baroa Ioan, prim-secretar al comi pentru Partidul Comunist al Uniunii Gheorghe, Retter Iacob şi a zidaru Ambelidis Nicos de la sectorul me
Atunci s-a hotărît ca în fiecare an, în oraşul Deva s-au prestat 4.500 ore
de muncă voluntară în vederea termi
ziua de 21 februarie să fie considera nării teatrului de vară. Tineretul de la tetului raional de partid, a vorbit des Sovietice, pentru prietenia de nez lui Wighman Iacob, şi-au depăşit canicului şef şi alţii.
tă Ziua de luptă împotriva regimului mina Ţebea, a luat sub patronajul pre cea de a 38-a aniversare a Glorio druncinat dintre Uniunea Sovietică şi planul cu 17-70 la sută, iar brigăzile
colonial. său sectorul II, iar la Combinatul si sului Octombrie. CRAŞCA IOSIF
ţara noastră. de instalatori conduse de tovarăşii corespondent
In aprilie 1948, în Mexic a fost' or derurgic ,,Gh. Gheorghiu-Dej“ Hune
ganizat cu participarea F.M.T.D. Con doara, I.C.S.H., U.R.U.M. Petroşani, ?*
gresul tineretului democnat din ţările mina Petrila, etc. au fost date tine
Americii Latine. rilor^ agregate importante să le mînu-
In august 1948 din iniţiativa iască şi să le gospodărească. Cărbune penfru al ireilea Cinematograf în Lunca Cernii
F.M.T.D. a avut loc la Varşovia Con Sînt bine cunoscuţi pentru munca cincinal Nu de mult, în comuna Lunca
ferinţa internaţională a tineretului lor rodnică, tinerii Lăbunet Vaier,
Cernii, raionul Haţeg, a fost sărbă
muncitor, la care au participat dele Mihai Ştefan, Groza Gheorghe, Grass N-au trecut decît 6 luni şi cîteva toare. Ţăranii muncitori de aici au
gaţi din 46 de ţări. La conferinţă s-au Petru, Păcurar Hilda, Tanko Vilma, zile, de cînd brigada vestitului miner
discutat problemele care frămîntă în etc. tineri de nădejde ai muncii noas avut marea bucurie de a viziona pen
mod deosebit tineretul muncitor: drep tre paşnice. Kopetin Geza a raportat partidului S-au mai înfiinţat 4 întovărăşiri agricole tru prima oară în satul lor un film.
tul la muncă, la învăţămînt şi odihnă. îndeplinirea planului pe anul 1959 şi Căminul cultural a fost înzestrat cu un
Deceniul glorios ce a trecut de la iată că la 5 noiembrie, o nouă vic Numărul întovărăşirilor agricole creşte neîncetat în regiunea noas aparat de proiecţie cu grup electro
. In vederea studierii condiţiilor de înfiinţarea F.M.T.D.-ului a fost un torie s-a anunţat din adîncul abata tră. Aceasta este o dovadă că tot mai mulţi ţărani muncitori îşi dau sea gen. In seara cînd a fost reprezentat
trai ale tineretului, F.M.T.D. trimite timp în care tineretul nostru a cunos jului brigăzii lui Kopetin — sarcinile ma că munca în întovărăşire este mai uşoară, mai spornică, iar pămîntul primul film, peste 500 de săteni, au
în diferite ţări comisii proprii. Astfel cut din plin mîndria de a lupta cin de plan pe anul 1960, ultimul an al lucrat cu maşinile şi tractoarele după regulile înaintate dă producţii sporite fost prezenţi în sală.
de comisii au vizitat ţările Asiei de celui de al doilea cincinal, au fost la hectar.
sud-est, Americii Latine, Orientului stit pentru a-şi face viaţa mai frumoa îndeplinite, fiecare tonă de cărbune Dorinţa mare de a-şi ridica nivelul
Apropiat şi Mijlociu, Africii de Nord să, mai plină de bucurii. Zece ani con dată de atunci fiind în contul celui Numai în cursul zilei de 6 noiembrie, în raionul Ilia au fost inaugurate de viaţă, dorinţă pe care locuitorii a-
şi numeroase ţări din Europa. In 1949, stituie o perioadă istorică scurtă. In de al treilea cincinal. trei întovărăşiri agricole. Pentru a cinsti cea de a 38-a aniversare a Ma cestor meleaguri îndepărtate, de
F.M.T.D. a prezentat Consiliului Eco acest timp însă, Federaţia Mondială a rii Revoluţii Socialiste din Octombrie cele trei întovărăşiri au primit de munte, o au, a fost viu exprimată
Tineretului Democrat din care face Acesta este cel mai frumos dar pe numirea de „7 Noiembrie". In aceeaşi zi, a fost inaugurată o întovărăşire prin dragostea cu care au participat
nomic şi Social al O.N.U. un memo parte şi Uniunea Tineretului Mun care Kopetin Geza şi ortacii săi agricolă şi în raionul Brad. la munca pentru transportarea şi in
randum cu privire la situaţia tineretu citor din ţara noastră, a realizaf Vancso Gheorghe, Toterman Fran stalarea aparatului.
cisc, David Nicolae lui Fiorea, Iancu In satul Roşeam In satul Ohaba
lui muncitor. multe succese pentru întărirea uni Nicolae şi ceilalţi, l-au adus parti Cu acest eveniment, numărul sate
O importantă acţiune pe tărîm in tăţii tineretului în lupta pentru dului şi Marii Revoluţii Socialiste din Un număr de 26 familii de ţărani Comuniştii Florea Ambrozie, Lupşa lor din regiunea noastră care în anii
Octombrie. muncitori au sărbătorit ziua de 7 No Gheorghe şi Ioana Ioan au lămurit puterii populare au fost înzestrate cu
ternaţional al F.M.T.D. a fost Confe pace şi pentru un viitor mai bun. Prin iembrie prin unirea lor în întovărăşire mai multe familii de ţărani muncitori aparate de cinematograf, a crescut şi
rinţa internaţională în apărarea drep întreaga ei activitate, F.M.T.D. a do De la obţinerea acestei victorii şt agricolă. Noua întovărăşire a fost din acest sat pentru a se constitui în mai mult.
turilor tineretului oare a avut loc în vedit că îşi înfăptuieşte ţelurile şi sar pînă la Congresul partidului, Kopetin întovărăşire agricolă.
anul 1953 la Viena. Cu participarea cinile ei, proclamate cu 10 ani în ur s-a angajat ca împreună cu brigada BARNA IOAN
activă a F.M.T.D. şi a organizaţiilor mă, luptă pentru ca speranţele tinere sa să dea încă 2000 tone de cărbune. corespondent
sale, în anul 1954 a avut loc Intîlni- tului din lumea întreagă într-un viitor
rea internaţională a tineretului sătesc. mai bun, să devină o realitate. Decernarea drapelului de încă o expozifie agricolă
Bunuri de larg consuni peste plan
La uzina „Victoria“ Călan, între şul Kelemen Dionisie, echipă formată cabinef tehnic fruntaş sprijinită de sfatul popular comunal Astfel, în satul Ohaba a fost inau Zilele trecute a fost deschisă în co
cerea desfăşurată în cinstea celui de de 6 tovarăşi, a dat peste planul lu pe regiune şi de tehnicienii secţiei agricole raio gurată duminica trecută cea de a 34-a muna Cioara, raionul Orăştie, expozi
al Il-lea Congres al partidului, capătă nii octombrie, 23 maşini de gătit. E- nale pentru a-şi comasa terenul şi întovărăşire agricolă din raionul Ilia. ţia de produse agricole ale ţăranilor
o amploare şi intensitate din ce în ce chipa compusă din tovarăşii Anton Zilele trecute, a avut loc în sala pentru a-şi întocmi planul lucrărilor de muncitori.
„Gheorghe Apostol" din Petroşani, toamnă. Lîngă gorunul lui Horia
mai mare. In cursul lunii octombrie, Mihai şi Alexiuc Mihai, a confecţionat decernarea drapelului de cabinet teh La această expoziţie, au participat
peste plan, 130 rame pentru plite. nic fruntaş pe regiune, din partea Ţăranii muncitori Crişan Viorel şi Lîngă acel gorun unde Horia în fruntaşii recoltelor bogate cu produse
tovarăşul Barbu Aurel de la secţia Frumoase succese au obţinut şi brigă Consiliului sindical regional, care a Benteu Petru membri de partid, Pe- timpul revoluţiei din anul 1784 le c a : grîu, porumb, secară, fructe, zar
zile conduse de tovarăşii Sauciuc Va- revenit cabinetului tehnic al Trustu traşcu Asinefta, Bogdan Petru şi alţii, vorbea ţăranilor răsculaţi, zilele tre zavaturi, etc.
turnătorie, a dat pesfe plan 60 bucăţi sile, Bogoş Martin, Vasilică Ioian şi lui 7 construcţii Petroşani, pentru re au depus o susţinută muncă politică în cute a fost sărbătoare.
altele care au dat însemnate cantităţi zultatele deosebite obţinute în tri vederea constituirii întovărăşirii. Printre cei care au participat la con
v a se ; iar utemistul Jianu Viorel a de bunuri de larg consum peste plan. mestrul III, în cadrul concursului de Ţăranii muncitori din satul Ţebea cursul recoltelor bogate şi la expozi
inovaţii pe ţară. In satul Răduleşti au sărbătorit un eveniment de seamă ţie, sînt şi Ţîrlea Dragosin care mun
dat peste plan 25 cuptoare de maşini în viaţa lor : inaugurarea întovărăşi cind pămîntul. după sfatul tehnicieni
de gătit. Echipa condusă de tovară In trimestrul III a'1 acestui an, la In acest sat nouă familii de ţărani rii agricole. lor a obţinut 2.800 kg. grîu la hectar,
cabinetul tehnic al Trustului 7 cons muncitori şi-au constituit duminica şi Pădurean Traian, care a obţinut
Tricotaje pesfe plan trucţii s-au înregistrat un număr de trecută o întovărăşire agricolă. Un număr de 21 familii de ţărani 3.000 kg. porumb-boabe la hectar.
94 inovaţii, dintre care multe venite muncitori şi-au unit pămînturile for-
In ziua schimbului de onoare închinai la secţia depănat, Rotaru Lucreţia, Todor prin schimb de experienţă. Din cele In fruntea acţiunii pentru constitu mînd întovărăşirea agricolă. Comuniş Ţăranilor muncitori care au expus
zilei de 7 Noiembrie, colectivul Fabricii Maria şi Pîrvu Maria de la secţia strik, venite prin schimb de experienţă. 49 irea întovărăşirii s-au situat comu tii Stana Ioan Cismaşu, Beriu Con produsele cele mai hune şi au obţinui
„Teba“ din Sebeş a dat oamenilor muncii, Ciontea Rafila şi Dorobanţ Elena de la sînt deja aplicate cu mult succes. Ino nistul Ghiara Petru, utemistul Florea stantin, Mariş Pavel şi alţii au fost recolte mari la hectar, le-au fost îm
peste sarcina de plan 3,42 bucăţi tricotaje de apretură, Ordean Profira şi Ţeşmereanu Aurel, ţăranii muncitori L’ala Traian primii care şi au făcut cereri de în părţite premii care constau în prăsi
bumbac, 258 tricotaje mătase, 135 bucăţi ¦Maria de la secţia lingerie, s-au situat în vaţiile înregistrate în cursul acestui şi Simoc Adrian. scriere în întovărăşire. toare, truse agricole, truse pomicole,
tricotaje de lină şi 148 perechi ciorapi pen frunlea întrecerii socialiste. bocanci, ceasuri si diplome
tru femei. an; la trustul 7 construcţii, aduc eco Lîngă gorunul lui Horia, membrii
JITFANU ANGEI A întovărăşirii din salul, Ţebea au săr Expoziţia produselor agricole din
Şi în această zi, muncitoarele Moga Ma corespondentă nomii anuale de peste 4.000.000 lei bătorit începutul drumului lor spre o comuna Cioara a fost vizitată de foar
na, Răhovean Maria şi Pfâf Margareta de viaţă nouă, plină de roade. te mulţi ţărani muncitori din satele
din împrejurimi.
