Page 1 - 1955-12

PROLETARI DIN. TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VAI

IN A C E S T N U M Ă R : I In anii cincinalului

— Olaru Alexandru: întărirea econo- VIAŢA DE PARTID : Dumitrescu Termocentrala Cea mai mare
mico-organizatorică a gospodării­ termocentrală din
lor colective, sarcină permanentă Petre — Să întîmpinăm cel de al
şi de mare răspundere (pag. 2-ta)
II-lea Congres al partidului cu re­ de la Paroşeni ţara noastră, va fi
— Stoica C .: Pe marginea pregătiri­
lor pentru cel de al IV-lea concurs zultate cît mai bune în munoa de în curînd pusă în
al formaţiunilor sindioale de ama­
tori (pag. 2-a) partid în industrie (pag. 3-a) funcţiune. Dotată în întregime cu uti-

ORCAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL — Organizaţiile de bază prelucrează ~laje sovietice de înaltă tehnicitate,

proiectul Statutului modifioat al termocentrala de La Paroşeni, va uti­

P.M.R. (pag- 3-a) liza drept combustibi deşeurile de

Anul VII. nr. 535 Joi 1 decembrie 1955 4 pagini 20 bani cărbune rezultate din spălarea căr­

bunelui brut. Acest praf de cărbune

necocsificabil, rămas de la prepara-

Pentru intensificarea muncii culturale întrecerea în cinstea C ţiile de cărbuni Petrila şi Lupeni, va
continuă cu avînt produce energia calorică ce va ac­
In perioada de iarnă ţiona turbinele termocentralei.

începută în anul 1952, construcţia

marii termocentrale, este executată

.Iarna bate cu hotărîre la uşă şJ- novat pentru faptul că în aceste lo aproape în întregime. Sala maşinilor,

odată cu ea ţăranul muncitor îşi gă­ curi munca culturală s-a desfăşurat După 22 de 'zile Din faptele pionierilor sala degazorilor, sala cazanelor, de­

seşte de lucru pe lîngă casă. Clocotul slab, o dovedesc atîtea alte cămine Mina Petrila fruntaşă, mina Au îndeplinit cincinalul pozite de combustibil şi alte o-
Lonea codaşă. Aceasta-i situaţia
muncii de la cîmp se domoleşte şi de culturale şi colţuri roşii din regiune, după 22 de zile de întrecere din • Pionierii din unităţile de biective ale noii construcţii, au şi fost
luna noiembrie. Cu rezultate la Băiţa, Dealul Mare, Ormin- date în folosinţă. Pentru a se lărgi
acum încep serile de şezători, de con­ cum e de pildă colţul roşu de lia gos­ „medii“ se clasifică celelalte co­ Vestea a zburat ca fulgerul aplicării înaltei experienţe a dea, Gurasada şl Cîmpuri Sur- spaţiul necesar construcţiilor, au
lective ale minelor Vulcan, Lu- prin fir telefonic: muncitorilor sovietici. duc, au strîns şl valorificat prin fost escavaţi peste 700.000 m.c. de
ferinţe, de viaţă intens trăită la că­ podăria agricolă colectivă din Şibot, peni, Uricani şi Anlnoasa. Mina cooperativă cantitatea de 3.700 pămînt. împotriva apelor ce se scurg
— Alo I alo, aici Filatura Lu­ In fruntea bătăliei, dusă zi de kg. măceşe şi 200 kg. coarne. de pe versanţi, s-a construit o vastă
minul cultural. căminul cultural din comuna' Berilie- Petrila are o depăşire de plan peni... Rapbrtăm partidului: as­ zi, an de an, pentru îndeplini­ reţea de canalizare şi un canal colec­
tăzi 29 noiembrie, colectivul rea planului, au stat numeroşi De asemenea, pionierii din Do- tor în lungime de peste 3 km. care
Locuitorii satelor noastre, trec as­ lot, din Petreşti etc. Şi aici au exis­ de 8,9 la sută. nostru de muncitori, tehnicieni muncitori şi muncitoare cu care adună apele şi le îndreaptă spre Jiu.
şl ingineri a îndeplinit planul întreprinderea se mîndreşte. bra au dat un ajutor preţios la
tăzi prin faza unor răscolitoare şi e- tat doar acele preocupări „mai im­ Brigada Iui Crăsuc Mihai de cincinal la valoarea producţiei Printre aceştia, sînt demni de

pocale prefaceri. Luminaţi pas cu pas, portante" despre care au făcut mereu

de cuvintele partidului, ei îşi constru­ atîta caz cei din Vinerea, Ilia, Bre­

iesc tot mai deplin noua viaţă. Boga­ tea Mureşană etc. Cu toate acestea recoltatul loturilor şcolare strîn- Coşul de fum, în a cărui construcţie

tele recolte obţinute de către gospo­ însă activitatea culturală nu.şi-a în­

dăriile colective din regiunea noas­ cetat o clipă existenţa. Dimpotrivă ea gînd recoltele de pe o suprafaţă au intrat peste 16.000. de prefabricate,

tră, de către ţăranii întovărăşiţi ori a fost întotdeauna legată strîns de la Petrila, a dat în acest timp globale, Iar productivitatea remarcat filatorii Popa Alexan­ de 4 ha. porumb şi legume, iar măsoară o înălţime de 120 metri.
de către unii dintre cei cu gospodărie sarcinile fiecărei perioade în parte. peste 1.300 tone de cărbune muncii, pe întreg cincinalul, a dru, Tomescu Ioan, care lucrea­ pionierii din Certej, Zam, Bu­ La chemarea partidului construc­
individuală, nu sînt nicidecum un fe­ peste- plan, a Iui Cenuşă Cornel crescut cu 10,5 la sută faţă de ză în cea de-a doua Jumătate a ruiene şi Dobra au conservat
nomen întîmplător. Ele apar ca un începe perioada zilelor de iarnă, peste 530 tone de cărbune. sarcina planificată 1 anului viitor, Gîrlea Ioana de peste 2.000 kg. legume, spriji­ torii au ridicat această grandioasă
rezultat firesc în urma faptului că în perioadă în care „timpul" nu mai la secţia depănat, care lucrează nind acţiunea de aprovizionare lucrare. Faptele oamenilor, a con­
munca acestora se face din ce în ce poate fi invocat drept scuză. In re­ ...De curînd minerii din sec­ Această victorie a colectivului structorilor de aci, care n-au precu­
giunea noastră, există deja pînă la peţit nici un efort, oare n-au dat şi

mai simţită ştiinţa agrotehnică, is- ora actuală multe cămine culturale şi torul III de Ia mina Lupeni, au Filaturii Lupeni, se datoreşte în contul anului 1957, Şuta A- a şcolilor. nici nu dau înapoi în faţa greutăţi­
sărbătorit o nouă victorie: în­ avîntului muncii în marea în­ nuţa, de la secţia răsucit, care
cusinţa de a lucra pămîntul după cele colţuri roşii care şi-au întocmit pla deplinirea planului pe anul trecere ce se desfăşoară în cin- lucrează de asemenea în contul lor, sînt demne de toată lauda.
1955. Frumoasa victorie a fost stea Congresului partidului şi anului 1957 şi alţii. • Venind în sprijinul cam­ Darea în folosinţă a generatorului
mai noi metode, cu cele mai avansa­ nuri de muncă după care să-şi des­
sărbătorită în ziua de 26 noiem­
te mijloace. Un rol de seamă în însu­ făşoare activitatea cît mai concret brie şi a fost închinată celui de paniei însămînţărilor de toam­ care poate alimenta 1.250.000 becuri
al II-lea Congres al partidului,
şirea acestor metode îl joacă institu­ şi cît mai folositor. Asemenea lucru nă, pionierii din Băiţa, Burjuc, de cîte 40 waţi este opera unor con­
-o -
ţiile culturale din comune şi sate. trebuie făcut peste tot. Zam şi Fintoag şi altele, au structori vrednici ca : Petru Pordon,
Fruntaşi pe raion organizat peste 40 de centre de Boris Catorschi. Iacob Bacalu, Ioiarn
Sînt multe, localităţi din regiune un­ Sfaturile populare şi conducerile S-au terminat reparaţiile germinaţie a seminţelor. Căpăţînă, Ion Mladin şi alţii. Nume­
la arături adinei la furnalul nr. 1 din Călan roşi tineri s-au specializat odată cu
de activitatea culturală, găsindu-se gospodăriilor colective, au datoria de
Colectiviştii, întovărăşiţii şi
la loc de frunte, a reuşit să-şi aducă ia se interesa îndeaproape de activita­ ţăranii muncitori cu gospodă­
rii individuale din comuna Tur-
întreaga contribuţie în lupta pentru tea căminelor culturale. Sînt profund daş raionul Orăştie, s-au anga­ • Pionierii Nicula Eugenia ridicarea grandioasei termocentrale
jat ca în cinstea Congresului şi Georgescu Oliviu din unita­ construită cu ajutorul neprecupeţit şi
ridicarea continuă a nivelului de cu­ greşite atitudini ca aceea manifestată partidului să termine la timp şi In şedinţa din 19 octombrie, munca lor, zi cu zi, înfruntînd tea de pionieri de Ia Băiţa, O- dezinteresat al Uniunii Sovietice.
în bune condiţiuni agrotehnice muncitorii, inginerii şi tehnicie­ cu bărbăţie multe greutăţi. Prin­ prean Aurel din unitatea de pio­
noştinţe a ţăranului muncitor, sînt de Sfatul popular al comunei Sîntim- planul arăturilor adînci pentru nii de la I.C.S.M. Călan s-au tre aceştia se numără: ingine­ Termocentrala de la Paroşeni, va
însămînţările de primăvară. angajat ca să termine lucrările rul Pegulescu Teodor, brigada produce energie pentru cuptoarele
multe comune şi sate unde aceasta bru din raionul Alba faţă de conduce­ de reparaţii la furnalul nr. 1 al de şamotori condusă de maistrul
Antrenaţi în întrecere, planul uzinei „Victoria“, cu 2 zile îna­ Ghimpel Adalbert, echipele Iui
fiind just folosită, a reuşit să biruie rea căminului cultural din satul Gal- arăturilor adînci pe întreaga co­ inte de termen. Dar în marea Wigher Nicolae şi Duratty Os-
mună a fost realizat în scurt întrecere desfăşurată în cinstea car, brigăzile de lăcătuşi mon-
asupra întunericului, asupra supersti­ tiu. Rezultatele frumoase ale muncii timp şi depăşit cu 60 hectare Congresului partidului, munca tori conduse de Ardeleanu nieri Dobra, Andreica Gheorghe Hunedoarei, pentru minele Văii Jiu-
a fost mai rodnică şi furnalul a
ţiilor şi prejudecăţilor. Dar fără în culturale ce se desfăşoară în acest Fruntaşi în această muncă, fost reparat cu 4 zile înainte de Emil, Sandu Gheorghe, Nicola şi Popa Crăciun din unitatea lui. O nouă forţă se va naşte în cu­
sînt colectiviştii din satul Pri- termen, adică în 31 de zile, în
doială, că există şi locuri unde pro- sat, brigada artistică de agitaţie de caz şi întovărăşiţii din satele loc de 35 cît a fost planificat. Petru, sudorii Sergiu Florian, de pionieri Gurasada^ sînt pri­ rînd. Lumină, tot mai multă lumină
blemele du»e o™r-duiînr. cmuiUlt-unrraoil scînt tirtaiitaaitie» aici, au ajuns sg fţe cunoscute pînă Rîpaş, Turdaş şi Spini. mii la învăţătură şi disciplină. şi energie electrică scumpei noastre
In trecut, pentru o reparaţie Drăgănică Marin şi alţii.
cu mai puţină importanţă, sau unde depiarte. Tovarăşul preşedinte al aces­ Intîmpină Congresul capitală a unui asemenea fur­ patrii ! ______________
cu noi succese nal, necesita cca. 6 luni. Astăzi Demnă de remarcat este con­
acestea sînt chiar neglijate. tui sfat însă priveşte cu „înţelegere" însă, datorită maşinilor moder­ tribuţia adusă de echipele ute- • Pionierii şi şcolarii de la
Ţăranii muncitori din raionul ne cu care sînt înzestrate în­ miste conduse de Vlăsceanu
Tovarăşul preşedinte ^al gospodă- ş} nu trage la răspundere acele eie Orăştie intîmpină cel de al doi­ treprinderile de construcţii, s-a Ioan şi Bîrlădcanu Constantin, Şcoala de 7 ani din Ludoş, ra­ S-a dat în Mulţi sînt acei
lea Congres al partidului cu noi putut realiza intr-un timp mult ionul Sebeş au ajutat la recolta­ car,e-şi amintesc' de
riei agricole colective din Sîntandrei mente ca Sălăjan Ioan — lucrător l.a succese în muncă. Ei se stră­ mai scurt. , care cu tot timpul neprielnic, rea strugurilor din viile G.A.S. folosinţă triajul
raionul Hunedoara de pildă, îţi va sfat — care îşi permit să recurgă la duiesc să termine întreaga su­ s-au achitat cu cinste de sar­ Apoldul de Sus, trupul din satul —— -----------7- vechiul parc de
prafaţă planificată pentru ară­ Numeroşi au fost aceia care cinile ce le aveau. De asemenea dm Petroşam vagoane de' lîngă
mărturisi cu foarte multă convingere atitudini huliganice faţă de membrii turi adînci de toamnă. luptînd pentru realizarea anga­ şi brigăzile de instalatori ale Petroşani, oare a-
cum că activitatea culturală e în brigăzii pentru faptul că au fost cri­ jamentului s-au evidenţiat în tovarăşilor Polonyi Ştefan,
tr-adevăr importantă şi bine ar fi ticaţi. Acesta este un lucru Incompa­ In fruntea acestei acţiuni se Prundaru Ioan şi Kaschuta Io-
află colectiviştii din Beriu şi sif. Gusu, prestînd un număr de răta mai degrabă
dacă „s-ar fiace" şi pe la ei. ToVară- tibil cu poziţia pe care organele dv Pricaz, urmaţi de ţăranii mun­
citori cu gospodării individuale CRAŞCA IOSIF 421 ore muncă voluntară. De a- a „cimitir" cu vagoane stricate, năJ
şui preşedinte al gospodăriei agri • stat trebuie s-o adopte în asemenea din Cioara, Turdaş şi Cugir. corespondent semenea ei au strîns 234 kg. pădite de buruieni şi cu bălţi în care
ghindă precum şi materialul ne­ orăcăiau broaştele.
colc colective din Vinerea raionul împrejurări. Exemplul lor este urmat de cesar, pentru lecţiile de ştiinţele
toţi ţăranii muncitori din raio­ Şi acei care-şi amintesc de acest
Orăştie, o să-ţi vorbească în acelaşi E un lucru de netăgăduit că pe linia nul Orăştie care traduc în fap­ lucru, nu pot să nu rămînă plăcut im­
te, sarcinile ce le revin prin
fel şi tot aşa îţi vor grăi şi preşedin- muncii culturale au fost înregistrate Directivele celui de al II-lea
Congres al P.M.R. şi din cuvîn-
1te_ l1e_ g—ospo^ dA ăriei ra» gricoler\ rc»/~ox1lectîixvr ae din î în „„uIXl!t..ima _p__e__rîioadJ “ă de !t•imp_ suc__c__e__s_e_ tarea tov. Gh. Gheorghiu-Dej Ia naturii îmbogăţind „colţul viu“ presionaţi de noua privelişte ce o în-
consfătuirea fruntaşilor din agri­
Iii,a cît şi tovarăşii din conducerela frumoase. în acelaşi timp însă, aşa al şcolii. tîlnesc astăzi. Muncitorii ceferişti au
cultură, pentru mărirea produc­ muncit cu multă rîvnă şi rînd pe
gospodăriei agricole colective din după cum s-a văzut, au existat şi lo­ ţiei de cereale. LUPŞA GHEORGHE şl rînd, vagoanele au fost triate, repa­
FARA ELENA rate şi redate circulaţiei. Terenul a
Bretea Mureşană. -Vorbe • frumoase calităţi unde nu s-a depus interesul corespondenţi fost curăţat, liniile refăcute şi extinse,

despre munca culturală au dovedit că cuvenit în aceste probleme. De aceea
ştiu să spună. Ei sînt de acord că ac­ este n,ecesar oa în lunile de iarnă să
ţiunile de ordin cultural au mare im­ ne intensificăm în mod serios munca
portanţă şi nu au nimic împotrivă de Trebuie să facem din căminele cu>- ? reţeaua electrică de asemenea ; a fost

a se face şi pe la ei asemenea ches­ turale şi colţurile roşii, şcoli de edu­ Cu planul anual îndep ’init • Pionierii de la Şcola de 7 amenajat un post de mişcare utilat
ani din satul Tău raionui Se­ cu toate cele necesare, şi, de cu­
tiuni, numai că .dacă s-ar putea ar fi care şi de instruire a ţăranilor mun­ beş, au cules o cantitate de rînd, a fost dat în exploatare un a-
aproximativ 500 *g. {hindă pe devănat triaj, de care simţea atîta
bine să se facă aşa, singure. citori în care aceştia să înveţe cum Inginerul Berinde Flaviu şe­ succes, şi-au dat o contribuţie care au predat-o apoi pădurari­ lipsă Complexul C.F.R. Petroşani.
ful sectorului I de la mina Lo­ însemnată brigăzile conduse de lor Arsu Nicolae şi Cîndea Ni­
Pînă acuma s-a tot „dispus“ de să-şi lucreze mai uşor şi mai bine nea, in ziua de 26 noiembrie era Chirilă Mircea, Munteanu Ioan colae din Vingard, pentru ca Cu mult elan muncesc ceferiştii în
tare ocupat. Ziariştii îl „hăr- şi altele. Maiştri mineri şi teh- aceştia s-o transporte la pepi- noile condiţii, pentru a întîmpinia cu
„motive obiective“. Pînă acuma s-a pămîntul, cum să obţină recolte din ţuiau“ cu întrebări, preşedintele nicienii sectorului ca tovarăşul nierile din raion. cinste Congresul partidului, venind
comitetului de întreprindere ve- Petrică Mihai, Negoi Petru, Roz- în ajutorul bravilor mineri în lupta
mai putut demonstra că dacă în unele ce în ce mai îmbelşugate. nea şi-l întreba mereu : nic losif şi alţii sînt şi ei mîn- Tot aceşti harnici pionieri pentru mai mult cărbune. Sînt neo­
dri de succesul lor Ia care au au trecut acum la săparea şi bosiţi în munoa lor, impiegatul de
gospodării colective sau cămine cui E necesar ca să ne îndreptăm alem — Care-i cea mai bună bri­ contribuit alături de întregul co­ amenajarea unor şanţuri pe o mişcare Cristescu Vasile, revizorii de
gadă ? lectiv al sectorului I. lungime de 150 metri. In aceste ace Marta Serafim şi Păuna Petru,
turale nu au fost înregistrate succese ţia în spre explicarea şi popularizare! şanţuri se va scurge apa pro­ şeful de mişcare Murareţiu Dumitru,
— A lui Stanciu Luca Petru, — Ne luăm angajamentul ca venită din ploi şi astfel, curtea manevrantul Tripon Gheorghe, aca-
pe linie culturală, apoi aceasta se^ da- politicii partidului în rîndul maselcr răspundea inginerul. şcolii — locul de recreaţie al riţa Badin Maria şi ceilalţi. Zilnic ei
pînă la ţinerea Congresului să elevilor — nu va mai fi umplută aduc La cunoştinţa şefului triajului
toreşţe timpului, oare a impus savir Largi ţărăneşti, înspre înfăptuirea a- — Cu cît şi-a depăşit norma? de noroi. Drăghici C onstantin: „gata un nou
— Cu 140 Ia sută. mai îndeplinim încă un plan convoi"! sau „pleacă un nou tren
şirea altor acţiuni mai importante. cestei politici puse în slujba bunei Colectivul sectorului I de la ION BUNEA încărcat cu cărbune 1“.
mina Lonea şi-a îndeplinit pla­ lunar — a vorbit solemn la săr­ corespondent
Motivări de aceste fel, au fost nu nu­ stări a celor ce muncesc. Să nu pre­ nul anual pe 1955, înainte de Darea în exploatare a noului triaj
termen. In realizarea acestui bătorirea succesului, inginerul
mai la colţurile roşii ci şi la multe cupeţim nici un efort atunci cînd e
de sector Berinde Flaviu.
cămine culturale printre care „se re­ vorba de acţiuni culturale, convinşi

marcă" mai ales cel din comuna Zam fiind de faptul că prin fiecare pas

raionul Ilia, cel din Sîntămăria-Orlea înainte pe tarîm cultural, ne apro­

raionul Haţeg, din Mărtineşti raionul piem din ce în ce mai simţitor de

Orăştie şi altele. măreţul scop p,e oare vrem să-l rea­

Cum că timpul nu constituie o mo lizăm — construirea societăţii so­

tivare şi că el nu e în nici un caz vi- cialiste.

este o nouă şi importantă realiz-arte

a primului cincinal, realizare pe oare

Prin străduinţa şi priceperea de ceferiştii noştri au închinat-o celui de

cS a d&iek'u exţL&ziţia agrícola regională care au dat dovadă, oameni muncii al II-l,ea Congres al partidului.
de pe ogoare au arătat că sînt vred­

Ţăranul muncitor Gruian Andronic din Duminică 27 noiembrie s-a des­ lor mai bune rezultate după care tuşeşti diferite soiuri de porumb, car- nici de înfăptuirea măreţelor sarcini O nouă întovărăşire agricolă
Hăpria, demonstrează practic folosirea chis la Deva, expoziţia agricolă re­ fruntaşii recoltelor bogate au vizitat tofi, varză, produse viticole, fructe, ce le-au fost încredinţate spre re­
J indicatorului. gională, expoziţie care înfăţişează în grup expoziţia. zarzavaturi. Alte grafice sau vase de zolvare prin Directivele celui de al Recoltele obţinute în acest an de
rezultatele cele mai bune obţinute de laborator, arată că aplicarea ştiinţei II-lea Congres al P.M.R. şi prin cu gospodăriile agricole colective şi în­
colectivişti, întovărăşiţi şi ţărani * agrotehnice înaintate a cpntribuit tovărăşirile agricole din raionul Hu­
muncitori cu gospodării individuale. r . „ , .¦ permanent la obţinerea produselor vlntarea tov. Gh. Gheorghiu-Dej la nedoara, au îndemnat pe mulţi ţă ­
La intrare tn curtea clădirii de pe de caUtate_ rani muncitori din acest raion să
Deschiderea expoziţiei a fost pre­ strada 23 August nr. 1Î6 din Deva. consfătuirea fruntaşilor în agricul­ formeze noi întovărăşiri agricole.
cedată de o consfătuire la care au observi o alee frumos încadrată cu Toate sînt la fel de interesante, la tură.
drapele roşii şi tricolore care te con­ fel de importante în ridicarea per­ Astfel, duminica trecută, în satul
participat peste 340 fruntaşi ai recol­ duce spre expoziţia produselor agri­ manenţă a nivelului de viaţă. Oamenii muncii din agricultură Toltia, un număr de 27 familii de
telor bogate. In urma referatului cole a fruntaşilor recoltelor bogate ţărani muncitori cu o suprafaţă de
din regiune. In sala minunat împo­ Poate să se mîndreascâ cu rezul­ sînt hotărîţi să aplice cele mai avan­ 44 ha. teren, au constituit o nouă în­
prezentat de tovarăşul inginer Lascu dobită cu tablouri, grafice, panouri, tatele obţinute şi Cutean Gligor din sate metode în cultivarea pământului tovărăşire agricolă.
nu ştii ce să admiri întîi. Porumbul Cîlnic,.şi Dăian Stoian din Gelmar,
Ioan, directorul Direcţiei agricole Mihu Visalon din Daia ca şi Mărgi­ pentru a obţine tot mai multe şi mai Drumul ales de ei, este drumul re­
regionale, participanţii la consfătu­ expus de colectiviştii din Obreja, nean Nicolae din Vinţul de Jos, Ba- coltelor bogate.
losin Nicodim din Tărtăria a căror bune produse. Aceasta a dovedit-o
ire au dezbătut unele probleme şi Pricaz, Miercurea, sfecla de zahăr produse stau la loc de cinste in ex­ Creşte numărul muncitorilor calificaţi
metode noi de muncă pe care le în­ poziţia agricolă regională. din plin consfătuirea fruntaşilor în
trebuinţează în scopul măririi pro­ care te impresionează prin mărimea In cadrul Combinatului siderurgic
agricultură şi a dovedit-o rodul mun­ „Gh. Gheorghiu-Dej" din Hunedoara,
ducţiei de cereale. La încheierea ei şi care este expusă de colectiviş­ cii fiecăruia, rod care a fost expus au fost deschise în anul acesta o se
consfătuirii, s-au făcut premierile ce­ la expoziţia comunâJn. raională sau rie de cursuri pentru ridicarea caii
tii din Sîntandrei, Ilia sau Şibot. ori regională. ficării muncitorilor şi tehnicienilor
Pînă în prezent, au şi fost calificaţi
să te opreşti mai întîi în faţa merelor 294 tineri şi vîrstnici în diferite me
serii ca : electricieni, macaragii, me
de toate soiurile care mai de care

mai frumoase, îmbietoare, făcîndu-fi

parcă cu ochiul. canici de turbină, manevranţi-tran

In interior pe un perete al sălii, sporturi, fochişti de cazane şi altele

un grafic mare arată creşterea numă­ La noile cursuri de minim tehnic
rului de animale din gospodăria co­ deschise în ultimul timp, frecventează
lectivă din Ungurei şl Dobîrca. Te acum 141 noi muncitori. Unele din
aceste cursuri au fost organizate în
minunezi cu adevărat văzînd că la
schimbul de zi ca de pildă : la lami­

înfiinţarea lor aceste gospodării nu noare în schimbul lui Andrăşescu

aveau mai mult de doi boi sau doi Gheorghe, la aglomerator în schimbul
cai, iar astăzi ca rezultat al unei lui Mateiescu Gheorghe, etc. Printre
munci colective şi aplicării metode­ cursurile de specialitate în care ti­
neretul îşi pregăteşte calificarea se

lor înaintate din zootehnie numărul numără şi cel de fochişti de la cup­

vitelor mari depăşeşte cîleva zeci. al toarele adînci, oţelari, turnători, strun­

oilor trece de cîteva sute şi pe lîngă gari şi altele.
aceasta, gospodăriile colective amin- Datorită preocupării permanente a
| Iile mai sus au stupi sistematici, fer­
conducerii, pentru calificarea mun­
citorilor, în combinat, a scăzut în

Aspect din sală. Fruntaşii recoltelor bogate ascultă referatul pe marginea con­ me anexe, etc. mare măsură numărul muncitorilor,

cursului pentru recolte bogate. Din sumedenia celor expuse, des- Un colţ al expoziţiei agricole regionale, deschisă la Deva. necalificaţi. GH. MARINOV1CI

V V -W I. N/A vV'-'v ¦v/v/V ," V / ' ' V ' N A V W - z-'S/VV/ B i, corespondent '