Page 10 - 1955-12
P. 10
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Hr. 538
FILE DE CALENDAR O brigadă de zidari fruntaş!
37 de ani de la eroicele lupte Cu brigada artistică de agitaţie a cu sarcinile bine repartizate intră
ale tipografilor Trustului 7 de construcţii, poposi formaţiile din cadrul brigăzii, noi
răm într-o seară, în camera în care căutăm să înlăturăm timpii morţi şi
Prin colectiva din Apoldu de Sus Anul 1918 a fost un an în care s-au ...13 decembrie 1918, dată ce nu locuieşte tovarăşul Găvan Petru şe unele gîtuiri. Potrivit cu planul bri
înregistrat multe frămîrdări de ordin poale fi uitată de poporul nostru ful brigăzii complexe de zidari de pe
şantierul din Petrila, brigadă ute- găzii, utilajele care le avem sînt bine
politic,- economic şi social. muncitor. mistă care în cinstea Congresului
In Rusia Sovietică, de pildă, găr In această zi, muncitoni tipografi partidului dă zilnic peste plan zeci folosite şi la adevărata lor capacitate.
de metri cubi de zidărie.
îngrijitorul Beju Ilie, este un om îngrijitorul Glatz Cristian, sînt curaţi zile roşii luptau eroic pentru a alun de la atelierele „Sfetea“ şi „Minerva“ De la organizarea brigăzii folo-
ga pe intervenţionişti de pe teritoriul din Bucureşti, s-au întrunit pentru a Tovarăşul Găvan Petru, un tînăr
între două vîrste. De trei ani de zile şi bine îngrijiţi. El este fruntaş pe ţârii şi pentru a pune capăt războiu aştepta delegaţia ce o trimiseseră la de 24-25 ani, este omul care cu mi sindu-se asemenea metode, noi ne-am
lui. La chemarea Partidului Comunist, Ministerul Industriei spre a duce tra- ! gala unei albine, învăţînd mereu de
îngrijeşte vacile gospodăriei colec gospodărie, ca cel mai oun îngrijitor masele populare s-au ridicat la lup tative cu conducerea. Contrar însă la cei mai vîrstnici a reuşit să-şi în dat seama că numărul muncitorilor
tă pentru a apăra cuceririle revolu aşteptărilor lor, lucrurile au decurs suşească meseria de zidar în mod
tive. de animale. Şi titlul acesta nu vrea ţiei proletare, pentru a pune capăt altfel. In timp ce delegaţia muncito temeinic. Din vara trecută a făcut auxiliari necesari deservirii lucrărilor,
haosului ce era şi pentru a netezi rilor tipografi, trata la minister pro să se vorbească mult despre dînsul;
Are nouă vaci în primire. De la să-l piardă. Şi-l păsirează prin mun drumul unei dezvoltări libere a ţării. bleme prevendicative, guvernul libe el a întrecut în realizări pe toţi acei de bază este mai mic decît atunci
ral a luat măsuri de înăbuşirea lup de la care a învăţat. II găsirăm îm
fiecare mulge zilnic, cîte 10-13 litri că, cu cinste şi mîndrie. In anul 1918, ca urmare a înfăp tei muncitorilor, folosind forţa ar preună cu un tînăr de 18-19 ani, cînd se munceşte cu formaţii răzleţe.
tuirii Marii Revoluţii Socialiste din mată. Pe strada Cimpineanu, unde Teodorescu Gheorghe. Apariţia bri
lapte. Ii place mult meseria aceasta •rfr Octombrie şi a influenţei ei, în multe se aflau muncitorii încolonaţi îndrep- găzii artistice a şantierului l-a făcut Formaţiile noastre minime, reuşesc
state s-a extins ştiinţa marxist-ie- tîndu-se spre sala sindicatelor, se să roşească puţin şi apoi să se vese
şi povesteşte cu multă căldură, des îngrijitoarea de^porci Ruja Sabina ninistă, s-a dezvoltat şi întărit miş afla postată armata. Din ordinul re astăzi să dea 10-12 m.c. zidărie zii-*,
carea muncitorească, au luat fiinţă, gelui şi al guvernului burghezo-mo- lească.
pre felul cum se preocupă de îngri e o femeie mărunţică, dar sprintenă. atunci şi mai tîrziu, palide comuniste şieresc, s-a tras în manifestanţi omo- nic, lucru care ar fi cu totul imposi-*
rînd peste 100 din ei şi un număr întrebat cum reuşeşte să obţină re
jirea lor. De doi ani de zile este îngrijitoare la şi muncitoreşti. destul de mare au fost răniţi. alizări atît de frumoase, el a început bil de realizat dacă s-ar fi lucrat, se*
Romînia — care pe atunci era bur- să povestească : „Noi obţinem aceste
— In fiecare dimineaţă pe la ore porci. Mulţi porci graşi pe care i-a Aşa se purta guvernul şi familia realizări datorită unei voinţe dîrze, parat. :
ghezo-moşierească — nu a rămas în regală cu muncitorii, aşa căutau ei precum şi faptului că tuturor celor
le 5 sînt la grajd. După ce fac cură îngrijit ea, au fost vînduţi statului afara frămîntărilor politice şi lup să le „rezolve“ cerinţele. Dar gloan din brigada mea angajamentele luate Singura problemă în care noi a tre
ţele, închisorile şi alle măsuri repre
ţenie le dau vacilor raţia de furaje. obţinîndu-se venituri frumoase. telor sociale. Muncitorimea se matu sive nu au putut opri pe muncitori le sînt litere de lege. Uite spre exem buit să dăm o luptă continuă şi ho-
riza din ce în ce mai mult, se afirma de la lupta lor revoluţionară. plu, în cinstea 'Congresului partidului
Fiecăreia, într-o zi, îi împart pînă la La maternitatea de scroafe, dato ca o forţă tot mai puternică, mai ho- am hotărît să dăm peste planul şan tărîtă, a fost aceea ca odată cu creş-
tărîtă şi mai capabilă de a conduce Prin represiunea din 13 decembrie tierului 30 dependinţe, să mărim pro
20 kg furaje diferite. In perioada a- rită unei bune îngrijiri şi hrămri, au măreţele bătălii. In ciuda măsurilor ductivitatea muncii faţă de productivi terea de noi cadre în cadrul brigăzii,
luate de autorităţile guvernului de 1918, guvernul liberal nu şi-a atins tatea planificată a şantierului cu 11%,
ceasta, folosesc în hrana lor, coceni fost scroafe care au fătat cîte 18 pur atunci, creştea mişcarea grevistă, scopul. El s-a dovedii însă a fi cel să reducem preţul de cost cu 3% să dăm totuşi lucrări de bună calita
creştea combativitatea maselor popu mai înverşunat adveisar al forţelor faţă de sarcina planificată şi să exe
de porumb tocaţi, fîn, trifoi ameste cei. In general, colectivista Ruja Sa lare ; muncitorimea din fabrici lupta populare, cel mai înrăit duşman al cutăm lucrări de bună calitate apli- te, respectînd întocmai prescripţiile
pentru obţinerea drepturilor şi liber progresului, acela care nu se dădea cînd metoda de zidărie în lanţ.
cat cu paie de ovăz, şi alte combina bina este o îngrijitoare neîntrecută înapoi de la nici o faptă josnică lip tehnologice şi trebuie să recunosc că
tăţilor, ţărănimea muncitoare era sită de cel mai elememar simţ uman. Brigada noastră compusă din 26
ţii. Intr-o zi eu le dau 6 porţii de în creşterea porcilor. Datorită mun dornică să vadă înfăptuile reformele muncitori sprijinită de comitetul sin cu sprijinul tovarăşului maistru Len-
Mişcarea muncitorească nu a putut
mîncare şi le adăp de două ori. cii pe care a acordat-o crescătoriei care i se făgăduise în timp ce lup gen Ştefan şeful locului, noi nu am
ta în tranşee. In semn c'e solidaritate
Vacile pe care le îngrijesc sînt de porci, gospodăria, în anul acesta, avut cazuri de refuz al lucrărilor e-
toate curate. Le perii şi le ţesăl de a avut 12 scroafe de prăsită şi 111 xecutate.
trei ori pe zi. Le spăl unghiile şi porci, din care, o bună parte au fost Răspunderea pentru buna calitate
cozile cu apă călduţă. înainte de valorificaţi la stat. a lucrărilor, a crescut mereu în ca
muls, fiecăreia îi spăl ugerul cu apă Y drul brigăzii noastre la fel ca şi spi
călduţă şi îi fac masaj. Datorită a- Multe lucruri se pot scrie despre ritul de opinie colectivă împotriva a-
cestor lucruri vacile noastre, ale co îngrijitorii de animale de la gospo celora din alte brigăzi cu care sîntem
lectiviştilor, sînt cele mai frumoase dăria. agricolă colectivă din Apoldu în întrecerea pe profesii şi care mun-
în sat şi dau cantităţile cele mai mari de Sus. Şi tot aşa se poate scrie ş cind de mîntuială fac să scadă reali
de lapte. despre numărul mare de animale, pe zările tuturor. <
* care îl are în prezent gospodăria. Pentru ca lucrările să înainteze în
Frumoşi cal are gospodăria colec La început, colectiviştii aveau cîteva ritmul stabilit prin planul operativ!
tivă. Cu lucrul acesta se mîndreşte vaci, 7 perechi de boi şi 4 perechi de al brigăzii, noi dăm cea mai mare a-
şi îngrijitorul lor, colectivistul Gla- cai. In prezent, gospodăria are, 18 tenţie respectării lanţului de lucrări
tz Cristian. In fiecare dimineaţă de vaci, 16 viţei, 16 perecl i boi, 8 pe şi duratei prevăzute pentru fiecare
la orele 5 pînă seara tîrziu, pe el îl rechi cai, 6 scroafe de prăsilă, 13 cu revoluţia sovietică, muncitorii ce fi oprită deoarece din rîndurile ei dical, de conducerea şantierului şi în din el. In cadrul brigăzii noastre e-
ferişti, petrolişti, tipografi, etc. de creşteau tot mai muiţi şi mai buni drumată de organizaţia de partid,
vezi printre cai. Le curăţă bine graj porci, 838 oi şi 50 stupi. clarau greve, tipăreau şi difuzau ma oameni care şi-au asumat răspunde atunci cînd şi-a luat angajamente în xistă un spirit foarte larg de colabo
nifeste, demascau politica burghezo- rea conducerii bătăliilor. cinstea Congresului, a meditat pro
dul, le face aşternut proaspăt pe jos Veniturile obţinute anul acesta de rare tovărăşească, întărit de rezulta
şl le dă raţia de hrană. Ţesălatul şi ferma de animale, întrec suma de tele obţinute în muncă şi stimulat'
periatul cailor, îl face de două, trei 84.000 lei. S. EUGEN moşierească şi a regelui. In focul luptelor ce au urmat (gre fund asupra acestora şi nu le-a dat în consfătuirile noastre scurte de la
drumul pînă cînd fiecare din cei care
ori pe zi. Toţi caii ce-i are în primire Cine era conducătorul tuturoi a- vele din 1919, greva generală din compun brigada nu au înţeles sar sfîrşitul fiecărei zile de muncă. A-
1920, etc) s-a plămădit o forţă de cinile ce ne stau în faţă. tunci noi ne analizăm între noi, ve
granit, un conducător priceput, un
cestor acţiuni ? dem lipsurile pe care le-am avut fie
Deşi nu exista pe atunci un partid
Tovarăşul Angheluş ne vorbeşte^ marxist revoluţionar oare să con călăuzitor şi îndrumător al forţelor Noi toţi cunoaştem ce însemnate care, modul cum acestea se pot în
despre întovărăşirea din satul său
ducă mişcarea muncitorească, avîn- populare — Partidul Comunist din avantaje se pot obţine lucrînd în bri drepta, poziţia brigăzii noastre în în
tul acesteia era din ce în ce mai ma Romînia. gadă şi cît de mult creşte productivi trecerea cu celelalte brigăzi şi ce am
Pentru mare parte dintre noi (ţă depăşind cu sută la sută producţia re. S-au înfiinţat — sub diiecta in Victoriile obţinute şi stadiul în tatea muncii făcîndu-se o diviziune putea adăuga bun la munca de a doua
rani muncitori în satul Spini, raio cea mai mare obţinută de ceilalţi fluenţă a Marii Revoluţii Socialiste care se găseşte ţara noastră în pre raţională a muncii, fiecare membru zi.
nul Orăştie), vestea că vom înfiinţa ţărani muncitori, iar la porumb am din Octombrie — grupuri ilegale zent se daloresc înţelepciunii cu care al brigăzii specializîndu-se într-o anu
o întovărăşire agricolă a adus o bu obţinut 2.400 kg. boabe, depăşind cu comuniste — germenul viitorului partidul a condus activitatea revolu mită operaţie potrivit capacităţii, a Nu există zi de repaus pentru bri
curie pe care nu am încercat-o nici 800 kg. producţia obţinută de ţărâ
eu de multe ori în viaţă, deşi am nii cu gospodării individuale. gada noastră, în care să nu căutăm
aproape 50 de ani. Şi în anul acesta, am obţinut re Partid Comunist Romîn. Grupurile ţionară atît înainte cit şi după cuce gradului de calificare a fiecăruia. Noi să ne îndreptăm paşii la club unde
Ne-am holărît atunci — în anul colte frumoase. Aceasta, datorită fap
tului că pămîntul l-am lucrat cu tra comuniste conduceau activitatea re rirea puterii din mîinile moşierilor toţi pînă nu demult am fost ucenici, să citim în comun o carte politică sau
1953 — şă ne strîngem la un loc ctoarele S.M.T., iar în cultura ce
pămîniurile şi să desfiinţăm haturile realelor am aplicat metode agroteh voluţionară a muncitorilor şi ţărani şi capitaliştilor. Plini de încredere şi însă cu voinţa noastră de a învăţa, o broşură tehnică. Din adîncirea în
dintre holde, pentru ca tractoarele nice înaintate după sfatul tovarăşului lor. Ele îndemnau armata să nu devotament faţă de P.M.R. oameniii am reuşit astăzi să dăm zilnic, cu re
tehnician agronom Igna Cornei de meargă împotriva Rusiei şi să nu muncii păşesc înainte pe drumul în gularitate, 35-45 m.c. zidărie de blo văţăturii marxist-leniniste, noi am re
să poată ara în voie pămîntul. la punctul agricol din Turdaş. Pen tragă în oamenii muncii din oraşele făptuirii scopului înspre care îşi curi de steril, depăşindu-ne planul
52 familii din satul nostru şi-au tru a obţine aceste recolte bogate, uşit să ne îmbogăţim cunoştinţele,
noi am folosit îngrăşăminte chimice,
adunat la un loc 102 ha. pămînt a- polenizarea artificială şi am lucrat să sudăm colectivul de muncă şi să
rabil. Printre primii care s-au în-' pămîntul „cum scrie la carte“.
scris în întovărăşire au. fost tovară şi satele noastre, atunci cînd aceştia îndreaptă privirile sute de milioane > chiar de două ori'. Brigada de spe privim cu toată seriozitatea şi răs
şii Popa Ioan, Sîrbu Ioan, Cîmpea- Acum, mare parte dintre întovă încercau să scape de exploatarea ca de oameni ai muncii din întreaga % cialitate pe care o conduc are patru
nu Teodor şi Crăciun Teodor. Exem răşiţi ne-am înscris la cursurile a- punderea lucrul pe care îl efectuăm.
grotehnice fiind convinşi încă din
plul lor a fost urmat apoi şi de anii trecuţi că învăţînd mai multe pitalistă. lume — socialismul. ş echipe în formaţii de cîte trei tova Participăm cu entuziasm la toate che
alţii, iar astăzi întovărăşirea^ noa din agrotehnica înaintată, lucrăm
stră a ajuns, să aibă 64 familii cu pămîntul mai cu spor. răşi. O echipă de zidari, execută zi mările şantierului şi sîntem pretutin
164 ha. de pămînt. Regretăm că nu am făcut pînă dăria, alta, formată dintr-un mecanic, deni în activităţile sportive ale colec
acum (deşi ni s-a spus de multe ori),
La înfiinţarea întovărăşirii, nu a semănatul porumbului în cuiburi Activitate rodnică în şcoli şi trei muncitori necalificaţi, prepară tivului nostru. In brigada noastră'nu
fost tocmai uşor, deşi ni s-a spus de dispuse în pătrat, metodă care ne-ar mecanic mortarul, alta execută tran
multe ori, despre roadele pe care le fi adus sporuri însemnate în recolta există ufemist. care să nu fie purtă
vom putea obţine lucrînd pămmtul de porumb. In adunarea generală
în comun. Vorbele otrăvite ale unor însă, am luat hotărîrea, ca în anul In scopul legării cit mai mult a două etape: etapa pe unitate şcolară sportul mortarului şi a blocurilor de tor al insignei G.M.A. gradul I sau
viitor pe lotul întovărăşirii, să se
chiaburi, se strecurau printre sătenii mănăm tot porumbul în cuiburi dis cunoştinţelor teoretice de practica sau grupe de şcoli, care a început la steril şi în sfîrşit a patra echipă, com II, precum şi cu clasificare sportivă.
noştri fâcîndu-i pe unii să se îndo puse în pătrat, fiind convinşi că re
iască de adevărul întovărăşirii. Dar colta la. hectar va fi dublă faţă de re muncii de fiecare zi şi pentru a cin 15 noiembrie şi se va sfirşi la 29 de pusă din doi dulgheri, execută cofra- Cu entuziasmul caracteristic nouă
munca organizaţiei de partid, i-a coltele anilor trecuţi. Lucrul acesta
l-am văzut şi la alte gospodării co sti cel de al II-lea Congres al parti cembrie şi etapa raională, care va je pentru turnarea betonului şi mon tinerilor şi sprijiniţi de conducerea
readus repede pe calea cea justă, lective şi întovărăşiri şi de aceea dului cu noi rezultate în muncă, Co urma primei şi se va închide la 30 tează schelele.
dovedind minciuna zvonurilor chia- ne-am hotărît să-l aplicăm şi noi. şantierului sîntem siguri că în cin
bureşti — şi ca rezultat, n u . numai
că nici un întovărăşit nu a dat înapoi CÂNDROI ANGHELUŞ mitetul raional U.T.M. Sebeş în co decembrie. stea Congresului partidului vom reu
ci dimpotrivă, s-au înscris şi alte fa
ţăran întovărăşit din satul Pe baza unui grafic comun, exe- şi să ne depăşim angajamentul luat“.
milii. Spini
Bineînţeles că un mare roM n a- laborare cu secţia de învăţămînt a Participanţii trebuie să execute o- culînd lucrul după metoda în lanţ şi B. ROMULUS
sfatului popular raional, au trecut la biectele trecute ca obligatorii cît şi
tragerea altor familii in întovărăşire
au avut şi recoltele obţinute de noi. organizarea pe scară raională a unui unele obiecte la alegere.
La grîu am obţinut în primul an concurs între pionierii şi şcolarii de Dacă din curiozitate ne-am abate
cînd am lucrat în întovărăşire o la unităţile şcolare ale acestui raion.
cantitate medie de 2.500 kg la hectar Concursul va avea ca ternă constru într-o zi pe la şcolile dm acest ra U n colectiv lui de al II-lea Congres al partidub
irea diferitelor obiecte şi va fi des ion, în cadrul orelor de „mîini înde-
chis tuturor tinerilor constructori.
mînatice“, am putea găsi în cele mai
Pentru ca acest lucru să se poată multe din ele, feţe încordate, aple
desfăşura în condiţiuni cît mai bune,
cate cu grijă asupra diferitelor obiec
a fost fixat un regulament care a fost te c a : vaporaşe de lemn, decupaje de corespondenţi voluntari muncesc cu mult elan pentru depi
trimis apoi tuturor unităţilor şcolare de hîrtie colorată —- înfăţişînd scene In urma consfătuirii regionale cu şirea sarcinilor de plan se situeai
din raion, cu indicaţii precise asupra din diferite basme, insectare, diver corespondenţii voluntari, organizată şi muncitorii întreprinderii de indu
modului în care trebuie constituite se figuri din fizică, etc. de redacţia ziarului „Drumul socia trie locală „1 Mai“ Deva. In curşi
lismului“ în colaborare cu comitetul lunii noiembrie a.c. la unele ramu
comisiile şi ce anume iucruri vor BOGDAN TITUS regional U.T.M., corespondentul vo de producţie ei au reuşit să obţir
putea fi executate de către fiecare corespondent luntar Olea P. Vaier din satul Cib- cele mai mari depăşiri de plan di
clasă în parte. La fel, a fost con Chei, raionul Alba, întoreîndu-se la acest an. De exemplu: atelierul c
stituită comisia raionaiă de concurs Pe urmele materialelor publicate locul său de muncă, a propus birou vulcanizare, în fruntea căruţa se ;
lui organizaţiei de bază P.M.R. de a flă comunistul Szitâs Viliam, a d>
care va coordona întreaga muncă. Au luat convoca o şedinţă în colaborare cu
Desfăşurarea concursului va cunoaşte
Drumul nostru şerpuieşte printre j prjn satele regiunii noastre curi îndepărtate, pot fi întîlnite des măsuri concrete organizaţia U.T.M., conducerea că păşit planul de producţie în lur
mîndrele peisagii ale naturii ce ne — ___v*------------------ tule cazuri cum este cel al lui Bar- minului cultural şi deputaţii comu noiembrie cu 274 la sută. La secţ
Direcţia Trustului 7 construcţii Pe nali. Şedinţa propusă a fost convo poligrafică, datorita spiritului org;
înconjoară, pierzîndu-se apoi hăt de bone Petru care din neştiutor de car troşani, a fost criticată în ziarul nos cată în seara zilei de 30 noiembrie nizatoric şi a atitudinii tovărăşeş
LUNCA CERNIIparte înspre izvoarele Cernei. Omul, tru nr. 531 din 17 noiembrie a.c., a. c., în care corespondentul voluntar
te a devenit astăzi un priceput fac pentru slaba preocupare în aprovizio
ajuns pe aceste meleaguri, înaintea tor poştal, ca cel a lui Tămaş Ioan narea locurilor de muncă pe timp
friguros cu lemne de foc şi alte ma
ză agale, năzuind \jfispre înălţimea ochii lor flacăra minunată a entu care de asemenea tot din neştiutor Olea P. Vaier a făcut o mică dare faţă de muncitori a tovarăşului Şil
teriale.
culmilor ce-i stau în faţă măreţe şi ziasmului, vei simţi cum ţi se re de carte e acum manipulant la în In urma apariţei articolului, con de seamă asupra celor discutate în Mlhal, responsabilul secţiei, în curşi
impunătoare. Acolo sus, printre cres zervă în suflet marea mulţumire a treprinderea forestieră. consfătuirea regionala, după care a lunii noiembrie, planul de producţ
tele lor, trăiesc de vremuri îndelun bucuriei că lumina străluceşte astă De se va întîmpia să te întîlneşti ducerea trustului a mulţumit ziarului urmat discuţii. a fost depăşit cu 252 la sută. S-s
gate oameni harnici a căror chip zi cu îndrăzneală şi în aceste locuri cu tovarăşul Mihăilescu Ioan, in pentru ajutorul dat făcîndu-ne cu evidenţiat în această unitate tovar,
pare să fi împrumutat din liniştea îndepărtate, şi pe această „insulă a structor la alfabetizare — distins cu noscut şi măsurile luate. Astfel, în In cadrul acestei şedinţe din ini şii Farkaş Zoltan şi Horvath Wilm
adlncă a peisagilor în mijlocul căro neştiinţei" cum denumea burghezia insigna de fruntaş în această mun scrisoarea de răspuns ni se arată că ţiativa biroului organizaţiei de bază
că, in mod sigur că acesta îţi va po s-au luat toate măsurile pentru a- s-a luat hotărîrea de a forma în sa
provizionarea locurilor de muncă cu
ra s-au deşteptat. înainte însă de a Lunca Cernii. iemne de foc. Şantierului III cons tul Cib-Chei un colectiv de corespon La atelierul de rotărie, planul a fo
ajunge printre ei, ai de urcat o po Cînd a fost instalat aparatul de vesti cu mult amar în glas despre trucţii Petrila -i s-au repartizat 150
tecă îngustă, mărginaşă cu un pî- cinematograf şi grupul electrogen şi anii mai de demult cînd ştiinţa de metri steri de lemne de foc. denţi voluntari, care să informeze. depăşit cu 234%. Frumoase rezulta
presa de partid la timp cu tot ceea ce a obţinut şi atelierul de tîmplărie c
rîiaş a căror unde de cleştar, pun în .cînd pe pînza albă a ecranului au carte pe la ei era socotită un mare * se petrece în satul Cib-Chei. Din co-,
mişcare „moara lui moş Dăicuţ", început să apară primele imagini, lux şi cînd locuitorii acestor culmi, lectivul de corespondenţi voluntari re şi-a depăşit cu L23 la sută sare
bătrînul sfătos care te întîmpină în bucuria sărbătorească a oamenilor a încă din frageda pruncie erau siliţi Uniunea regională a cooperative fac parte comuniştii Feneşer Simion nile de plan.
lor de consum ne face cunoscut că,
totdeauna cu vorbe şugubeţe şi pline^ fost de necuprins. E greu să redai să muncească din greu pentru a-şi materialul critic apărut în ziarul şi Stanciu N., utemistul Olea Vaier, Un factor principal care a dus
de tilc. Aici se face „popasul" după în cuvinte, tot ce ochiul a putut în agonisi un codru de pline negru şi „Drumul socialismului“ nr. 530 din
stropit cu sudoare. „Era greu pe a- 13 noiembrie a fost de un real folos deputatul Cristea R., Popovici Aron obţinerea rezultatelor frumoase
care se porneşte mai departe înspre registra cu această ocazie. pentru toate unităţile cooperatiste şi alţii. fost şi reorganizarea comitetului i
„Lunca de Aur", cum se obişnuieşte Multe lucruri noi şi bune s-au fă tunci, tare greu" îţi va spune el. din regiune. In material se vorbea întreprindere sindical în care a fc
a i se spune prin partea locului, aşe cut în Lunca Cernii în anii puterii Ehei, ce deosebire între vremurile de de grija ce trebuia acordată împros Munca acestui colectiv se va des cooptaţi tovarăşi cu multă bunăvoin
zării ce răspunde pe hartă la numele populare. Multe se vor mai face încă. acum şi, anii aceia. Azi, găseşti ta pătării cu cărţi a cooperativelor să făşura pe baza unui plan de muncă, şi cu înalt spirit de organizare, cu
La înfăptuirea acestora o mare con noi, in Luncă, tot ce-fi trebuie. Parti teşti şi bibliotecilor. în care se prevede ridicarea cunoş e tovarăşul Birtok Eugen noul pr
de „Lunca Cernii". şedinţe şi tovarăşul Preda Ioan s
începi apoi a întîlni oameni har- tribuţie au adus-o, prin modesta lor dul s-a îngrijit să ne trimită. In scrisoarea de răspuns trimisă tinţelor politico-educative a cores cretar.
nicii stinjenari — aceia care zi de zi muncă acei oameni, răspînditori de Ca el îţi va grăi şi Vlăiconi Con redacţiei se spune printre altele: pondenţilor voluntari, creşterea nu
îşi măsoară puterile cu arborii groşi^ lumină, cărora locuitorii acestor me stantin — moşul de 98 de ani şi tot In şedinţa sindicală ţinută în zii
ai pădurii. Casele în care trăiesc ei leaguri le spun „dascăli". Tovarăşul aşa îţi vor spune toţi cei cu care-ai — Consiliul, de conducere al Uniu mărului de abonamente la diferite de 2 decembrie s-au făcut 'propune
nii regionale a cooperativelor de ziare şi reviste, scrierea de articole, ca începînd cu data de 5 decembi
nu sînt prea mari, specifice aşeză Barna, directorul Şcolii de 7 ani din sta de vorbă. etc.
rilor de munte, dar sînt curate şi lu această comună împreună cu între Pe culmile ce poartă prin crestele
gul său colectiv de învăţători şi pro lor aşezările comunei Lunca Cernii, G. ROMULUS
crate cu mult gust.
De se va nimeri să ajungi I n 'Lun- fesori, desfăşoară cu succes o ac viaţa se îndreaptă astăzi, din ce în
ca Cernii seara, vei putea întîlni tivitate neîntreruptă. Dorinţa de a ce mai pronunţat înspre făgaşul noi a. c. să se organizeze o săptămîi
mulţi tineri, care trecînd grăbiţi ţie contribui din plin la marea operă lor vremi. Acest lucru răzbate din Realizări în cinstea record în cinstea Congresului PM
lingă tine se vor îndrepta spre că de luminare a poporului îi îndeamnă tot ceea ce întîlneşti, din înfăţişarea C o n g re su lu i iar în ziua de 17 decembrie să !
minul cultural. Unii îţi vor spune necontenit înspre căutarea celor mai oamenilor, din traiul lor de fiecare consum în. colaborare cu Centrul de Alături de miile de muncitori din organizat un schimb de onoare.
că merg aici pentru a vedea un film, variate forme prin care locuitorii zi, din jocurile şi şezătorite acestora librării şi difuzarea cărţii, au luat
alţii că merg „la şcoală' (aici va culmilor Luncii Cernei, să se poată El străbate cu aceeaşi căldură su regiunea noastră, care în cinstea ce FLORICA OPRI
măsuri de folosire a fondului cultu
trebui să înţelegi că e vorba de ul ridica din întunericul în care zăcuse fletul tuturor, cum străbate cântecul ral pentru înzestrarea bibliotecilor
timii analfabeţi), iar o altă parte îţi ră un timp îndelungat. Prin munca legănat al ciobăniţei Stoiconi Maria, căminelor culturale cu cărţi specifice
vor mărturisi că se duc să facă re lor neobosită s-a ajuns ca astăzi, din care ie însoţeşte" la plecare ca un fiecărui raion. De asemenea cota- ' CITITORI I
petiţii pentru serbarea ce o pregă miile de neştiutori de carte cîţi au gînd adresîndu-ţi-se cu o urare de parte de 30 la sută din fondul cul Abonaţi-vă la ziarul „Drumul socialismului" pe anul 1956.
tesc. existat odată, să nu mai fie decît un bine. tural se va folosi pentru cumpărare
Urmărindu-i din priviri, citind în număr destul de mic. In aceste lo- Abonamentele se primesc la ofciile poştale şi difuzorii voluntari
aV. RADU de aparate 3e radio, mobilier, etc. întreprinderi, şi instituţii.
*ÂL sA'V' VV\, VAs necesare căminelor culturale.