Page 11 - 1955-12

Nr. 533 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Comuniştii întîmpină Congresul partidului Problemele de prodisc}ie
în atenfia organizaţiei de bază

Oameni cu care ne mîndrim Congresul al II-lea al partidului l Aceste cuvinte, au îrisuflejit inimile In cadrul secţiei de cazangerie a Simeria şi-au adus contribuţia la a-
comuniştilor şi ale oamenilor cinstiţi din patria noastră, indemnîndu-i la Atelierelor principale C.F.R. din Si- chitarea cu cinste a sarcinilor ce le
Ş Minerii din Vialaa Jiului conduşi şi Trebuie amintiţi de asemenea şi ast­ fapte măreţe, pline de eroism. Angajamentele luate în întîmpinarea acestui revin pe linie de producţie, şi acum,
Îndrumaţi de organizaţiile de partid, fel de mineri ca : Bodo Francisc, Io- istoric eveniment, arată cit de mult iubesc oamenii muncii partidul lor, meria, s-au ivit uneori greutăţi în ce în întîmpinarea Congresului partidu­
luptă cu elan pentru realizarea anga­ van Andronic, Doţiu Avram, Bartha care încă din anii grei ai ilegalităţii i-a călăuzit spre lumina zilelor libere priveşte munca echipelor, greutăţi cau­ lui, greutăţile ivite nu-i vor putea de­
Eugen, care niciodată nu-şi ?alcă cu- de azi. In fiecare colţişor al patriei noastre, comuniştii sînt aceia care pă­ zate fie din neglijenţă, fie dintr-o co­ mobiliza.
jamentului luat, de a da pînă la 23 vîntul dat, care nu se văicăresc nicio­ şesc în frunte, realizînd succese importante. ordonare nesatisfăcătoare a activită­
decembrie 20.000 tone de cărbune pes­ dată, pe al căror cuvînt partidul tot­ ţii diferitelor secţii, iar uneori dintr-o In urma adunării deschise, şefii de
te plan, să îmbunătăţească calitatea deauna poate conta. Despre munca bravilor comunişti din minele Văii Jiului, Ghelarului, aprovizionare defectuoasă a locurilor echipe au mobilizat muncitorii la c
lui şi să-i scadă preţul de cost. Pînă Teliucului şi Ţebei, a oţelarilor şi furnaliştilor de la Hunedoara şi Câlan, de muncă cu materialele necesare. Aşa activitate mai rodnică, şi-au organizat
acum, colectivele de muncitori ale mi­ Din rîndurile muncitorilor, în anii care au dat mii de tone de cărbune, minereu, oţel şi fontă peste plan, des­ de pildă, în luna trecută, planul de mai bine munca, reuşindu-se în cele
nelor din Valea Jiului, au realizat mai puterii populare, au fost ridicaţi teh­ pre munca harnicilor comunişti din satele regiunii noastre, am putea spu­ producţie era periclitat să nu fie în­ din urmă ca „pericolul“ neîndeplinirii
bine de jumătate din angajament. nicieni oare nu precupeţesc nici un ne multe. Pagina de faţă, oglindeşte numai o parte din faptele lor. deplinit, din cauză că echipele de la planului să fie evitat. Desigur, un me­
efort pentru a veni în ajutorul grupe­ demontare întîrziau să demonteze pie­ rit important l-au avut şi muncitorii
In fruntea măreţei bătălii, aşa cum lor de mineri ca aceştia să-şi poată fp C L I fiid u lu l sele necesare echipelor de cazangii. care au înţeles să continuie şirul vic­
este şi normal să fie, se află comuniştii îndeplini planul de producţie. Aseme­ De asemenea, aprovizionarea cu oxi­ toriilor obţinute oare a culminat cu
care prin exemplul lor personal îi în­ nea oameni sînt Bulea Teodor, şef de Bătrîni ce cu mîndrie poartă de M. BENIUC gen era nesatisfăcătoare. îndeplinirea planului cincinal încă de
deamnă pe mineri la fapte mari. sector la mina Aninoasa, Deac Iuliu Lumina anilor în plete, acum cîteva luni.
Bărbaţi voinici, stăpîni pe soartă, Tu scut şi sabie ne-nfrîntă, Faţă de această situaţie, biroul a
Primele locuri de pe lista ce numără ajutor şef de sector la mina Lupeni Şi mame şi copii şi fete, In glasul steagurilor tale convocat o adunare deschisă -â organi­ Fără îndoială însă că nu numai a-
sute sau poate mii de nume, le revi­ sau Crainic Pamfil tehnician de la Cu pieptul plin de bucurie, Străbuna vitejie cîntă zaţiei de bază la care au fost invitaţi ceasta este metoda folosită de organi­
ne pe drept cuvînt la doi comunişti mina Petrila, la ale căror sectoare, da­ Pe tot cuprinsul romînesc, Venind din vremuri de răscoale, şi şefii de echipe de la celelalte sec­ zaţia noastră de partid în ce priveşte
cunoscuţi şi apreciaţi de întregul nos­ torită bunei organizări şi grijii pentru Voioşi îţi cîntă slavă ţie, Schimbată azi întîia oară ţii din oadrul atelierului, pentru a se urmărirea îmbunătăţirii muncii în ca­
tru popor muncitor şi chiar peste ho­ crearea condiţiilor optime de lucru Partid al celor ce muncesc. Din milenară suferinţă dezbate cauzele care frînează buna drul procesului de producţie. Antre­
tare: lui Haidu Iuliu, Erou al Muncii pentru mineri, planul de producţie Şi din robie milenară desfăşurare a procesului de producţie narea agitatorilor de a discuta cu oa­
Socialiste, şi lui Kopetin Geza deputat totdeauna este depăşit. In luminată biruinţă. la secţia cazangerie. Aici a reieşit, că menii din grupele în care munca se
în Marea Adunare Naţională. Aceştia, desfăşoară mai slab, mobilizarea şe­
împreună cu brigăzile pe care le con­ Partidul cere membrilor săi să fie Fierbinte inimă a ţării, Tu dat-ai slobozie muncii există posibilităţi reale de îmbunătăţi­ filor de echipe şi a maiştrilor de a
duc, aşa după cum s-au angajat, ex­ luptători înflăcăraţi pentru triumful Nestinsă rază de la Lenin, Pe-aceste plaiuri dunărene, rea muncii, cu condiţia oa şi celelal­ ridica nivelul profesional al muncito­
trag cărbune în contul anilor 1960 şi noului, în toate domeniile de activita­ Tu din durerea-ncătuşării De-aceea rid în soare pruncii te secţii să-şi aducă aportul în acest rilor pe oare-i conduc, analizarea îm­
1961. te, în tehnică, ştiinţă, cultură. Acest lu­ întunecoaselor milenii, Şi lacrimi au moşnegii-n gene, sens, iar aprovizionarea, în special cu preună cu conducerea secţiei a moda­
cru l-au înţeles mulţi dintre comuniş­ Ne-ai arătat, prin gînd şi faptă, oxigen, să fie îmbunătăţită. Numeroşi lităţilor celor mai accesibile de ridi­
După ei urmează un nesfîrşit şir de tii Văii Jiului, ca : mecanicul Ştefan Prin jertfe de eroi, cărarea Iar mame tinere-şi dezmiardă au fost muncitorii oare s-au angajat care a nivelului muncii, etc., sînt cî­
nume de mineri care urmîndu-le exem­ Hampli care în cinstea Congresului a Ce-a făurit în luptă dreaptă Cu dragoste cîntînd odorul, să nu-şi precupeţească eforturile în ve­ teva din formele prin care organiza­
plul luminos, se străduiesc din plin început să lucreze cu combina, insu- Celor trudiţi eliberarea. Furnale prind mai mari să ardă, ţia noastră se ocupă de problema pro­
să-i ajungă din urmă. Printre aceştia Rod mai bogat să dea ogorul. derea realizării sarcinilor de produc­ ducţiei. Aplicarea acestora ne-a adus
trebuie amintiţi comuniştii . din ve­ flînd minerilor încredere în tehnica ţie, să găsească noi metode pentru ri­ pînă în prezent rezultate frumoase.
chea gardă ca Gaiovschi Iuliu şi Raisz nouă ; sau maiştrii mineri, Zboroschi Slăvită fie-ntotdeauna dicarea permanentă a calităţii mun­
Ioan, care la o vîrstă de aproape 70 Iuliu şi Sviştea Gheorghe care au in­ Şi preamărite ziua, ceasul, cii lor. Luînd cuvîntul, oazangiul Niţă IRINCA LIVIU
de ani, nu au obosit încă să scoată trodus metoda mutării craţerului prin Cînd aprig înfruntînd furtuna Constantin, montorul Halalai Petru,
din adîncuri cărbunele, să înveţe pe împingere, mărind astfel productivi­ Tu ne-nfricat pornit-ai pasul sudorul Rutean Simion şi alţii, au a- secretarul organizaţiei de partid de la
tinerii flăcăi veniţi de pe alte melea­ tatea abatajelor frontale cu peste 15%, Ce-a pus pecetea înfrăţirii rătat că aşa cum pînă în prezent,
guri meşteşugul complicat şi greu al Intre viteji de la Carpaţi muncitorii ceferişti de la atelierele din secţia cazangerie a Atelierelor
mineritului, să le insufle dragoste faţă Crescuţi şi educaţi de către organi­ Şi-ntre eroii dezrobirii
de partidul clasei muncitoare care a zaţiile de partid, oamenii amintiţi mai Şi ne-am făcut de-apururi fraţi. principale C.F.R. din Simeria
făcut nespus de multe pentru popor. sus, şi pe lîngă ei alte sute şi mii, ale
căror nume dacă am vrea să le înşirăm Bătrîni ce cu mîndrie poartă Mereu în fruntea satului
Urmează apoi nume de mineri ti­ ar ocupa multe foi, prin munca lor Lumina anilor în plete,
neri ca Mihai Ştefan, Kibedy Adalbert, plină de conştiinciozitate ce o depun Bărbaţi voinici, stăpîni pe soartă, In valea Drejmanului, au sezisat acest lucru şi ] la Congresul partidului, to­
Adamo.şi Ştefan, Mătăsărean Ioan şi zi de zi, trimit Congresului partidului Şi mame şi copii şi fete,
alţii, plini de elan, pentru care che­ drag, salutul lor modest de mineri Cu pieptul plin de bucurie, pe marginea unui pîrîiaş, într-o şedinţă a organizaţi­ varăşi — spunea Zafiu Ioan
marea partidului totdeauna este o le­ comunişti. Pe tot cuprinsul romînesc,
ge ce o urmează cu sfinţenie. Voioşi îţi cîntă slavă ţie, se înşiră locuinţele săte­ ei de bază au hotărîţ să şi trebuie ca în acest tim p
Partid al celor ce muncesc l

nilor din Cioara, unul din facă un pod. Au discutat cu noi să facem lucrările la

satele Orăştiei. Ca în toate sfatul popular, şi au pornit tern en u l prevăzut şi să nu

satele ţării, şi aici, în anii primii la lucru. După ei, mai avem nici un sătean

regimului democrat popu­ toţi locuitorii. cu cota nepredată. Asta să

Inovatori de frunte lar a început să pulseze o Acesta este numai un fie ţinta noastră. Atunci,

viaţă nouă. fapt care confirmă influen­ s-a hotărît să se instruiască

Oamenii, care altădată ţa pe care o au comuniştii agitatorii cu problemele

In hala turnătoriei de la Combina­ se mai toarnă în nisip uscat ca pînă cît e ziua de mare trudeau în rîndul sătenilor. Iar da­ discutate. Dar cea mai

tul siderurgic ,,Gh. Gheorghiu-Dej“ acum, ci în nisip crud, astfel că se cu sapa în mîini pentru că stai de vorbă cu lo­ bună metodă de convingere

din Hunedoara, printre zecile de mun­ economiseşte cca. 75% din cantitatea alţii, acum îşi muncesc în cuitorii, atunci îţi dai sea­ — aşa cum a spus-o şi bă-

citori ce lucrează aici, sînt comuniştii de mangal folosită la uscarea nisipu­ voie pămîntul pe care ei ma mai mult de felul cum trînul Poştei Roman în şe­

Spăriosu Ioachim şi Gherea Iosif, doi lui. Reuşita acestui procedeu se bazea­ sînt singurii stăpîni şi mai muncesc aceştia cu oame­ dinţă — a rămas să se fo­

turnători de nădejde cu oare se mân­ ză pe pregătirea atentă a materiale­ au vrem e să gospodărească nii... losească exemplul personal.

şi satul. Multe lucruri noi * Şi'com uniştii din Cioara,

dreşte nu numai turnătoria ci şi cabi­ lor şi în primul rînd, pe cernutul ni­ de folos obştesc s-au făcut Negura învăluise ca o pă­ au ştiut să folosească acea­

netul tehnic. Numele lor, poate fi des sipului, oare se face direct de către în satul Cioara. Iar în tură zdrenţăroasă dealu­ stă m etodă. A doua zi, au

întîlnit în dosarul inovatorilor. turnători, evitîndu-se astfel rebutarea fruntea multor acţiuni în­ rile roditoare ce înconjoară ieşit cu plugurile la cîmp.

Deşi primul e şef de echipă, iar al pieselor. cepute, au fost comuniştii. satul. Ici, colo, se m ai ză ­ Vecinii văzîndu-i şi-au scos

doilea un om în subordine, acest lu­ Mîndria celor doi comunişti cît şi a La construcţia şcolii de reşte doar cîte un petic de şi ei atelajele.

cru nu-i împiedică să se sfătuiască, celorlaţi oameni din echipă este aceea 7 ani, a magazinului u- lumină printre norii groşi — Dacă Ioan a lui Zafiu

să-şi ceară părerea unul altuia, fapt că în acest an n-au avut nici un re­ niversal, la repararea prevestitori de ploi. Mulţi care întotdeauna a avut
de altfel firesc la doi comunişti. Re­ but, fapt rar în această specialitate,
drumurilor fi alte lu­ din locuitorii satului se în­ holdă bogată şi a fost şi la
zultatele colaborării lor se concreti­ dacă ţinem cont că turnarea în nisip
crări obşteşti, comuniştii torceau de la munca cîm­ consfătuirea fruntaşilor din
zează prin multe exemple. Să luăm crud e oarecum mai dificilă decît a-
au fost aceia care au atras pului, glumind, bătîndu-şi agricultură pe ţară, pleacă
numai un caz. E vorba despre modi­ tunci cînd acesta e uscat.
după ei, prin exem plu per­ parcă joc de oboseala ce le la arat, apoi să ne ducem
ficarea procedeului de turnare a anu­ Inovaţiile şi îmbunătăţirile tehnice
sonal, toţi locuitorii. Acum, cuprinsese trupul. Pe fe­ şi noi — spuneau sătenii

mitor piese cum ar fi segmenţii de la făcute de cei doi comunişti, Spăriosu văzînd cîte lucruri frumoa­ ţele lor, se putea citi însă care-l vedeau trecînd.

gîtul furnalului, a laturilor pentru cu­ Ioachim şi Gherea Iosif, sîn rodul dra­ se s-au făcut în satul lor, dorinţa de a ajunge cît mai Aşa se face că satul Cioa­
tiile de la lingotiere, etc. La primele gostei lor nemărginită faţă de patrie
piese, organizîndu-şi munca într-un şi partid, faţă de viaţa demnă pe care cîte rezultate a dat munca repede acasă, să se întindă ra, şi-a îndeplinit încă de
alt mod decît cel vechi, cei doi comu­
dacă au ascultat de sfatul în voie, să se odihnească. m ult planul la arăturile a-

comuniştilor, locuitorii din Ceva parcă (ji neliniştea. dînci şi însămînţările de

nişti au reUşit ca turnarea acestora să o construiesc pentru ei şi tovarăşii lor. BARTIS TITUS NISTORESCU TRAIAN Cioara, au încredere în ei Zafiu Ioan, secretarul or­ toamnă.
fruntaş la cultura porumbului, un bun
se execute numai de doi oameni în loc Acestui ideal, ei îşi închină întreaga unul din inovatorii Combinatului side­ muncitor al întovărăşirii agricole din fi cînd au vreun necaz li-l ganizaţiei de bază, îi anun­ Cu cotele lot aşa s-a în­
spun deschis şi le cer aju­ ţase cu o zi înainte, că sa­ tîm plat. Prim ii au predat
de patru. De asemenea, lingotierele nu lor activitate. rurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hu­ satul Turmaş, comuna Mărtineşti, torul. Iar cînd organizaţia tul lor cam întîrzie cu în- comuniştii Mihu Ioan, Poş­
nedoara, laureat al Premiului de stat raionul Orăştie de partid porneşte vreo sămînţările şi arăturile de tei Roman. Chiriluţ Ioan şi
acţiune, ei o îmbrăţişează toamnă şi hotărîseră, ca alţii. Exemplul lor a fost
Comuniştii în frunte al R.P.R. clasa III. Zilnic îşi depăşeşte cu toţii şi o duc la înde­ în seara aceea, de octombrie, urmat de toţi sătenii. Co­
norma cu 60-65 la sută plinire. Aşa a fost şi cu să se întrunească cu toţii. muniştii din Cioara, nu se
podul construit în faţa şco­
•---------* ? * ---------- --------- * * * ,— *— i lii peste Valea Drejman. La adunarea generală, au mulţumesc numai cu aceste
Locuitorii treceau pîrîul
Muncitorii şi tehnicienii Staţiei ¦raţii duble. In cursul acestei luni, s-a peste o punte îngustă, fi discutat m ult despre însă- succese. Ei vor munci şi
nu odată s-a întîmplat cînd
C.F.R. Orăştie au îndeplinit sarcinile făcut o economie de 2.572 vagoane- venind seara de la muncile mînţări şi arături de toam ­ de acum înainte pentru ca

ce le reveneau din planul de producţie ore, iar sarcina statică a fost depă­ nă, despre colectări, hotă- să nu mai fie nici un kilo­

pe luna noiembrie. Astfel ei au reali­ şită cu 6,4 la sută. rînd să îndrume pe locui­ gram restanţă din cotele

zat la tone nete expediate 124 la sută, In fruntea luptei pentru îndeplini­ tori să folosească fiecare zi, către stat, vor fi ca fi pînă

iar la osii încărcate 118 la sută. Me­ rea prevederilor planului de produc­

dia de staţionare a vagoanelor a fost ţie au fost comuniştii Gheorghiu Oc­ cîmpului să cadă cîte unul fiecare ceas, cînd timpul acum totdeauna în frunte,

redusă cu 10 la sută, datorită faptului tavian, Ceasar Francisc, Bric Achim şi în apă. Dar mai rău era permite, pentru a îndeplini sprijinind acţiunile sfatu­

că 73 la sută din numărul vagoane­ alţii. V. PETRU pentru copiii cari mergeau planul: lui popular şi îndeplinind

corespondent la şcoală. M embrii de partid — Numai este m ult pînă sarcinile ce le sînt trasate.

lor încărcate au fost folosite la ope-

SCHIMBUL LUI PETRU CONSTANTIN întovărăşirea „Cel de al II-lea Congres
al partidului64

...Macaraua se urni din Mi-a vorbit pe scurt des­ tainele meseriei, faci viaţa O mare parte din ţăranii muncitori sat, cu 6 suprafaţă de 15 hectare
loc ascultătoare şi pom i pre cele cinci procente cu tuturor m ai frumoasă .'... din regiunea noastră, au pornit pe teren, şi-au ales un nou drum pen­
drumul transformării socialiste a a- tru a smulge pămîntului tot ce poate
mai departe... In cleştele cît schimbul condus de el, Comunistul îşi educă griculturii. Rezultatele bune obţinute da, drumul întovărăşirii agricole.
ei, incandescentul bloc de şi-a depăşit planul pe luna oamenii de gospodăriile agricole colective şi
oţel, prins bine, plutea in noiembrie, şi despre viaţa întovărăşirile agricole din regiune, Un aport deosebit în crearea înto­
— Tovarăşe Pop, tovară­ au stîrnit ţăranilor muncitori din vărăşirii „Cel de al II-lea Congres
hala laminoarelor... Curînd, sa de laminorist siatul Cigmău, naionul Orăştie, dorin­ al partidului“ din satul Cigmău, l-au
şe Pîrvan, lăsaţi chefurile I ţa de a lucra pămîntul în comun.
macaraua se scăpă de el, După 10 ani... Sînteţi tineri... Nu înţele­ BACILA SILVIU MIRZA IOAN adus comuniştii Bekeş Anton, Ilieş
secretarul organizaţiei de bază de la şeful staţiei Coşlariu. Capacitatea de Dornici să obţină o producţie cît
lăsîndu-l într-un cuptor de gospodăria colectivă din Şibot, raionul care dă dovadă, permite colectivului mai mare la hectar, un număr de 13 Vasile, Susan Gheorghe şi alţii, ei
preîncălzire. In tim pul a- De 10 ani de cînd este geţi ?... E pentru binele Orăştie, este unul dintre cei mai har- de aici să obţină rezultate frumoase, familii de ţărani muncitori din acest
cesta, alt bloc de oţel, in­ membru de partid, a ridi­ vostru. nici colectivişti. Pînă la 1 decembrie, Numai în luna trecută, s-a obţinut fiind şi primii care şi-au făcut cereri
tra sub caja motorului re­ cat m ulte cadre noi de la- ...Care-o fi cauza ? De ce aici o depăşire de plan de 6,06 la sută.
versibil. Cilindrul îl apăsa minorişti buni, neîntrecuţi fac nemotivate ? Comunis­ el a efectuat 301 zile-muncă. de înscriere în întovărăşire. Exom-
în circuitul său, tot mai meşteşugari ai oţelului... tul Petru Constantin, a plul lor a fost urinat de mai mulţi
mult. Calibrele lui, îi dă­ Muncitorii din schimbul cercetat cu răbdare, şi-a
deau o nouă formă... Oţe­ său, tot tim pul i-au sim ţit găsit... Băieţii se îm prie­ ţărani muncitori din acest sat. .

lul se lamina. Urmăream sprijinul. Drăguşan Con­ teniseră cu nişte pierde-va- •Contribuţia comuniştilor ceferişti la îndeplinirea planului de producţie
un bloc de oţel. Iată-l cum, stantin, Cernad Aurel, Se- ră, se duceau cu ei la che­ se face tot mai simţită. Fierarii conduşi de maistrul comunist Victor Si­
din caja de blocuri, trecu reschi Vasile, Gheorghe furi, cutreerau străzile... mion de la secţia L.7 Deva, îşi depăşesc cu regularitate normele cu 20-
în cea de-a. doua caja, p re­ Ioan şi alţii, au fost cali­ 25 la sută.
gătitoare, ş-apoi în cea de ficaţi de la funcţia de la- Inţelegînd greşit inten­
finisare. Din blocul de la m inorişti simpli la cea ţiile lui Petre Constantin °Tovarăşul Muşa Balint împreună cu tovarăşul Cazan Toma de la
început, gros şi scurt, au de prim-laminorişti. Unii care-i ţinea din scurt, ti­ Combinatul - siderurgic din Hunedoara, prin îmbunătăţirea procesului de
ieşit şini roşii de foc, lun­ dintre ei au ajuns şefi de nerii la început se fereau formarea lingotierelor au adus o eco nomie de 234.238 lei.
gi, care aleargă într-una echipă: Bot Simion, Bot de el. Nu le plăcea să fie
Grigorie, Drâguşin Constan­ criticaţi. Dar pînă la urmă •Printre muncitorii fruntaşi de la Atelierele C.F.R. Simeria se numără
totuşi, s-au îndreptat. şi lăcătuşii comunişti Lovas Ioan, Vlad Ioan, fierarii Ilea Ioan, Medruţ
Iosif de la sectorul vagoane, precum şi montorii Vasiu Ilie şi Sibişan Ioan
pe role spre foarfecă de tin şi Nicoară Petru. Timpul a trecut. La re­ care îşi depăşesc cu mult normele de producţie.
tăiat... Au zeci de m etri Neobosit, timp de un de­ comandarea lui Petre Con­
lungime. Trecerea de la o stantin, cei doi tineri au °Din rîndul sutelor de femei ce lucrează în Combinatul siderurgic „Gh.
caja la alta, se face dato­ ceniu, comunistul Petre fost trimişi la şcoala de Gheorghiu-Dej“ Hunedoara fac parte şi brigăzile conduse de comunistele
rită „remorcilor" de la Constantin, învăţa tinerii maiştri. Şi acum sînt tot Mărunţel Florica şi Butulescu Maria de la uzina cocso-chimică, care în
platformă care împing la­ tainele meseriei. la şcoală. Dar din cînd în cinstea Congresului îşi depăşesc în medie sarcinile de producţie între
25-40 la sută. Mai mult, tovarăşa Mărunţel Florica a calificat la locul
minatul la dreapta, la stin­ Un muncitor calificat la de producţie 11 femei în meseria de mecanic la bandă.
gă, înainte sau înapoi, după un grad mai înalt care nu-i cînd, dorul de laminoare
dorinţa laminoriştilor... ajută şi pe ceilalţi, spu­ i-aduce în secţie şi atunci... •Cu elan sporit munceşte şi brigada condusă de tovarăşa Pădureanu
nea el, înseamnă că nu-şi s-apucă de lucru vîrtos. Valeria din Combinatul „Gh. Gheorghiu-Dej“, Hunedoara care în luna no­
M-am îm prietenit repede iubeşte patria, munca. P ar­ — Ei, ce căutaţi aici? iembrie şi-a depăşit planul cu 68%. Din cadrul acestei brigăzi, formatoa-
cu tovarăşul Petre Con­ tidul e înălţat pe culmi de glumeşte Petre Constantin. rea Duhariuc Elena şi turnăloarea Halama Emilia s-au situat primele
stantin, comunist, şef de neînvins, nu de eroi izola­ — Am venit să te aju­ depăşindu-şi sarcinile de producţie cu peste 35 la sulă.
tăm, că şi dumneata ne-ai
schimb la secţia laminoare. ţi, ci de eroismul celor ajutat pe noi, răspund ti­
M-a privii zîmbind, mi-a
răspuns salutului şi mi-a mulţi, de munca maselor nerii. ALBERT MAGDA BACIU ADALBERT
maistru la secţia depănat a Filaturii inginer, şeful sectorului I.A. de la
spus : largi populare, de dragostea Parcă poţi să nu iubeşti
Lupeni. Brigăzile din schimbul ei au mina Lupeni. Colectivul acestui sector
— Bun venit în mijlocul tuturor, de forţa colectivu­ un asemenea om ? cîştigat întrecerea pe secţie, obţinînd şi-a îndeplinit planul anual încă la
o depăşire medie de 104,2 la sută.
nostru ! lui !... Invăţînd şi pe alţii A. PANIŞ dala de 4 noiembrie.