Page 12 - 1955-12

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 538

A 60-a aniversare Vii proteste în India In Comitetul Politic Special şi în Adunarea Generala a O. N. U.
a lui Dolores Ibárruri împotriva sprijinului acordat
Propunerea cu privire Ba admiterea în O.N.U. a celor
de S. U. A. colonialiştilor B8 state a fost adoptată cu o majoritate covîrşitoare
portughezi

La 9 decembrie, tovarăşa Dolores Partidul Comunist Spaniol, pe baza DELHI (Agerpres)'. — Presa india­ Problema admiterii de noi membri în O.N.U. urmează să fie examinată în Consiliul de Securitate

Ibarruri, secretar general al Parti- cunoaşterii situaţiei politice a ţării nă continuă să critice cu asprime de­ NEW YORK (Agerpres). — TASS Consiliul de Securitate a problemei zentantul Franţei a declarat că ţara
dut Comunist Spaniol şi vicepreşe- sale, indică întregului popor calea claraţia comună americano-portughe- La 7 .decembrie Comitetul Politic admiterii de noi membri arată că ab­ sa se pronunţă pentru principiul uni­
diniă a F.D.I.F. a împlinit 60 de ani. luptei de eliberare, ză, subliniind că Statele Unite s-au Special a încheiat examinarea proble­ ţinerea de la vot, dacă este practicată versalităţii O.N.U. Acest lucru nu l-a

întreaga ei viaţă este o luptă neîn- „Evenimentele care se petrec în demascat ca adepte făţişe ale colonia­ mei admiterii de noi membri în Or­ de un grup în anumite scopuri poli­ împiedicat însă să declare că delega­
treruptă pentru libertatea poporului Spania arată că regimul franchist nu
spaniol, împotriva fascismului, pen- se va putea menţine mult timp", lismului. ganizaţia Naţiunilor Unite. tice, echivalează cu un vot negativ ţia sa se va abţine de la votarea pro­
tru o lume nouă, pentru pacea şi li- scria cu cîteva luni în urmă Dolores Ziarul „National Herald“ scrie prin­ In cuvîntarea sa, delegatul Repu­ împotriva rezolvării problemei admi­
bertatea popoarelor. Fiică şi soţie de Ibarruri. Adîncimea crizei economice terii unui stat sau altuia. iectului de rezoluţie, deoarece ea „are
miner, Dolores Ibarruri a cunoscut prin care trece Spania franchistă şi tre altele într-un articol de fond: blicii Peru, Beliaunde, a subliniat că
din tinereţe mizeria. în care trăieşte trăsăturile caracteristice ale luptei de „Atitudinea sovietică îndreptată împo­ toate cele 18 ţări care au depus ce­ Această experienţă ne învaţă, a de­ rezerve faţă de admiterea unora din­
poporul spaniol. Din tinereţe luptă rezistenţă împotriva franchismului triva colonialismului a şi produs o rere de admitere sînt gata să-şi înde­ clarat Malik, că abţinerea de la vot
ea alături de clasa muncitoare a confirmă poziţia exprimată de Parti- uriaşă impresie asupra indienilor, iar plinească obligaţiile internaţionale şi în Consiliul de Securitate nu este alt­ tre cele 18 ţări“.
Spaniei. De multă vreme, numelui ei dul Comunist in 1939, împotriva faptul că S.U.A. s-au identificat cu că de aceea nu trebuie să exjste pie­ ceva decît un mijloc premeditat de a
atît de apropiat inimii mîhnite a spa- pesimismului conducătorilor socia- poziţia Portugaliei dă o imagine com­ dici- în rezolvarea problemei admiterii împiedioa adoptarea de comun acord Reprezentantul Canadei, Martin, s-a
niolilor, care îndură încă blestemul lişti de dreapta, care pretindeau că plectă asupra situaţiei. Noi trebuie să lor în O.N.U. a unor soluţii pozitive cu privire la
fascismului, poporul i-a adăugat un fascismul va domina ţara vreme în­ ştim dacă Statele Unite fac cauză admiterea de noi membri. Prin abţi­ pronunţat împotriva amendamentelor
altul, un nume dătător de imbolduri, delungată, împotriva diverşilor li- comună cu Portugalia. Indienii vor Declaraţiile făcute de reprezentantul nerea de la vot în Consiliul de Secu­
purtător de speranţe: „La Passiona- deri anarhişti care susţineau că in putea afla în cazul acesta cine le este Statelor Unite, Lodge, au constituit o ritate este blocată, de mai mulţi ani, Cubei.
ria". Spania vremea democraţiei s-a termi- prieten şi cine nu şi ce trebuie să doviadă că Statele Unite intenţionează admiterea în O.N.U. a Albaniei, Unga­
facă pentru a-i izgoni pe portughezi să împiedice admiterea celor 18 state riei, Romîniei, Bulgariei şi Republicii Apoi comitetul a trecut la discuta­
Dolores Ibarruri face parte din în- nat odată pentru totdeauna. Partidul în O.N.U. Lodge a stăruit asupra ad­ Populare Mongole. Aceasta constituie
temeietorii Partidului Comunist Spa- Comunist a fost singurul care a în- din Goa“. miterii doar a acelor ţări oare după un act bine determinat de nedreptate rea proiectului de rezoluţie al celor
niol. Ea a crescut odată cu Partidul văfat clasa muncitoare să scuture Ziarul „Hindustan Times“ arată că părerea sa „corespund cerinţelor de politică faţă de aceste state şi faţă de
Comunist Spaniol. In anii întunecaţi, pasivitatea, inerţia, resemnarea admitere“ adică a acelor ţări care sînt 28 de ţări şi a amendamentelor la el.
cînd fascismul ameninţa viaţa po- chiar, impuse societăţii spaniole de ambasadorul Indiei la Washington, pe placul Statelor Unite. Reprezen­ popoarele lor. Aceasta a constituit o
poarelor, cînd forţele reacţiunii in- violenţa terorii franchiste. Este cu- G. L. Mehta, a primit instrucţiuni să-l tantul S.U.A. a declarat că delegaţia încălcare făţişă a Cartei, deoarece mo­ Reprezentanţii Mexicului, Angliei,
ternaţionale sprijinitoare ale ţascis- noscută puternica manifestare a re- viziteze pe Dulles pentru a protesta sa nu va sprijini sub nici o formă ad­ tivul împotrivirii faţă de admiterea în
mului se pregăteau să dea asaltul voltei împotriva vieţii de mizerie la în mod oficial. miterea în O.N.U. a Albaniei, Bul­ Salvadorului, Columbiei, Boliviei, In­
împotriva libertăţii poporului spa- care sînt condamnate clasa munci- gariei, Ungariei, Republicii Populare O.N.U. a statelor, susmenţionate, -nu
niol, Dolores Ibarruri, în fruntea co- toare şi masele populare, greva ge- „Dulles a făcut Statelor Unite un Mongole şi Romîniei. Lodge s-a dedat a fost Carta sau prevederile articolu­ diei s-au pronunţat în sprijinul pro­
muniştilor spanioli, a luptat cu in- nerală care a cuprins în 1947 ţara mare deserviciu“ declară unii oameni în declaraţiile sale la atacuri împo­
ţlăcărare pentru crearea Frontului Bascilor. Cu şi mai multă forţă s-a triva acestor state. lui 4 din Cartă, ci considerentele po­ iectului de rezoluţie al celor 28 de
Popular în Spania. Ea şi-a legat nu- exprimat protestul muncitorilor şi al politici americani litice ale acelora cărora dintr-un mo­
mele de cea mai minunată clipă a întregului popor al Cataloniei în pri- Afirmaţiile lui Lodge că S.U.A. nu tiv sau altul nu le era pe plac orîn- ţări şi împotriva amendamentelor
istoriei Spaniei, constituirea Repu- măvara anului 1951. Astăzi, în în- NEW YORK (Agerpres). — Spri­ intenţionează să recurgă la „veto" în duirea internă a acestor state.
blicii Democrate, care a dovedit ma- treaga ţară discuţiile despre legiti- jinul acordat pretenţiilor colonialişti­ Consiliul de Securitate cînd se va Cubei.
setor că ele pot bara calea fascismu- mitatea regimului au devenit publi- lor portughezi asupra teritoriului in­ pune la vot problema admiterii aces­ Reprezentantul Indiei, Krishna Me-
lui. In anii însîngeraţi ai războiului ce şi ele au loc nu numai printre dian Goa de către secretarul Departa­ tor state, ci se vor abţine de la vot, non, a scos în evidenţă lipsa de te­ Fiind pus la vot, proiectul de re­
civil, cînd Spania democrată a că- muncitorii care îl urăsc de moarte, mentului de Stat al S.U.A., Dulles, în arată că S.U.A. nu vor nici în pre­ mei a argumentelor aduse de unele
zut victimă atacului mîrşav al reac- Participă la ele şi elementele bur- cadrul declaraţiei, comune Dulles- zent să renunţe la vechiul lor obicei delegaţii împotriva admiterii în zoluţie al celor 28 ţări a fost adop­
ţiunii internaţionale, in încleştarea gheze care constituiau fundamentul Cunha, a produs o adîncă indignare de a împiedica în Consiliul de Secu­
pe viaţă şi pe moarte a forţelor de- regimului franchist. Falanga, care în întreaga Asie. Aceasta a făcut ca ritate rezolvarea problemei admiterii O.N.U. a Republicii Populare Mon­ tat cu o majoritate covîrşitoare de
mocraţiei cu fascismul, numele Pas- grupa toate forţele fasciste şi reac- în Statele Unite să se audă numeroa­ de noi membri prin abţinerea de la gole şi a arătat că existenţa Repu­
sionariei a dobîndit valoare de sim- ţionare, este pe cale de a se fărămi- se voci de protest în legătură cu lua­ vot, pentru a nu permite obţinerea nu­ blicii Populare Mongole ea stat inde­ voturi. Pentru acest proiect au votat
rea de poziţie a lui Dulles. mărului necesar de voturi. pendent datează de secole.
bol. ţa. Armata nu mai constituie de 52 de delegaţii din cele 59 care au
„Mai bine să mori in picioare, de- mult un bloc monolit. Monarhiştii, Guvernatorul statului New York. Reprezentantul Uniunii Sovietice, I. Ziariştii relatează că Lodge, după
Averell Harriman, a criticat cu aspri­ A. Malik, s-a pronunţat în sprijinul ce a ascultat această parte a decla­ participat la vot.
cit să trăieşti în genunchi", „Mai bine care în timpul războiului civil l-au proiectului de rezoluţie al celor 28 de raţiei lui Menon, a părăsit în mod
ţări. Malik a declarat totodată că ex­ ostentativ sala de şedinţe. împotriva proiectului de rezoluţie
văduva unui erou, decît sofia unui sprijinit pe Franco, se pronunţă as- perienţa de mulţi ani a examinării în
In şedinţa Comitetului din după a- au votat doar reprezentantul Cubei şi
miaza zilei de 7 decembrie, au luat
cuvîntul l-a discuţia generală repre­ al lui Cian Kai-şi. Cinci delegaţii
zentanţii Franţei şi Canadei. Repre-
(S.U.A., Franţa, Belgia, Grecia şi Is­

raelul) s-au abţinut de la vot. Cu o

majoritate însemnată de voturi au fost

respinse toate amendamentele delega­

ţiei Cubei. •k

NEW YORK (Agerpres).

Adunarea Generală a O.N.U. a

adoptat cu 52 voturi rezoluţia celor

28 de ţări recomandînd admiterea în

O.N.U. a celor 18 state oandidate. Au

fost două voturi contra şi 5 abţineri.

Chestiunea admiterii celor 18 state

va fi adusă acum în faţa Consiliului

de Securitate care urmează să se în­

trunească sîmbătă sau la începutul

săptămînn viitoare.

laş". Cuvintele Passionariei, care era tăzi împotriva regimului, me declaraţia lui Dulles, arătînd că

mereu în prima linie, la porţile Ma- In faţa acestei situaţii, partidul acesta a făcut Statelor Unite „un Discutarea problemei dezarmării în Comitetul
dridului şi pe Ebro, la Barcelona şi comunist a elaborat şi a dat publi- mare deserviciu“.

la Ectramadura, au cutreerat Spania citaţii un program menit să serveas- Părerea lui Harriman a fost spriji­ Politic al O. N. U.

ridicînd întreg poporul la luptă. Oa- că drept steag al unităţii forţelor an- n iţi de senatorul Hubert Humphrey,
menii muncii din întreaga lume au tifranchiste. El cheamă toate forţe-
sprijinit această luptă crîncenă, în le republicane să acţioneze în co- care a declarat că Harriman „are NEW YORK (Agerpres). — TASS reducerea armamentelor şi interzicerea irea unui control internaţional eficace,
care Spania liberă ţinea piept reac- mun pentru a mobiliza pe toţi cei perfectă dreptate“. „Am înveninat re­ La 7 decembrie în Comitetul Politic armei atomice, U.R.S.S., S.U.A., Ma­ aşa cum prevede rezoluţia Adunării
ţiunii interne, aliată cu hitleriştii şi care sînt gata să lupte pentru re- laţiile noastre cu India pînă întra-atî- al Adunării Genenale a O.N.U. a con­ Generale din 4 noiembrie 1954.
cu fasciştii italieni. Dar trădată de naşterea economică, culturală şi po- ta îneît ele sînt aproape cele mai rele tinuat discuţia generală în problema rea Britanie şi Franţa să-şi asume
obligaţia de a nu folosi primele ar­ In ce-i priveşte pe reprezentanţii
guvernanţii ţărilor occidentale, de litică a Spaniei, din istorie“ — a spus Humphrey. dezarmării şi a măsurilor pentru slă­ mele atomică şi cu hidrogen împo­ puterilor occidentale, în loc să con­
trădătorii de totdeauna ai clasei Din exil, glasul Passionariei, gla- birea încordării internaţionale. triva vreunei ţări şi să invite toate
De asemenea, Adam Clayton Po-

muncitoare (social-democraţia de sul Partidului Comunist Spaniol, ră- well, membru în Camera Reprezentan­ ¦Reprezentantul Canadei, Martin, s-a celelalte state să-şi ia această obli­ tinue să lucreze la pregătirea 'unui
ţilor şi participant la conferinţa de pronunţat pentru menţinerea subcomi­ gaţie. acord internaţional pentru reducerea
dreapta) Republica Spaniolă a fost sună în întreaga ţară. Passionaria la Bandung, a cerut demisia lui Fos- tetului comisiei O.N.U. pentru dezar­ armamentelor, interzicerea armei Ato­
ter Dulles a cărui politică, a spus el, mare „oa instrument pentru tratative Am dori să punem delegaţilor mice şi instituirea unui control eficace
înfrîntă. continuă să se afle în primele rînduti înstrăinează Statelor Unite simpatia ulterioare“. Reprezentantul Siriei, Su- S.U.A., Angliei şi Franţei următoarea ei ne propun să lăsăm Ia o parte a-
keri, a răspuns amănunţit delegatului întrebare: recunosc ei oare forţa mo­
Au trecut de atunci 16 ani. Sînt ale luptei.

16 ani de cînd în Spania domneşte Femeile din întreaga lume văd de

fascismul. In toţi aceşti ani, Passio- asemenea în Dolores Ibarruri o prie- Indiei', a celei mai mări părţi din Asia Bh'gtef Nuttihg care a "încercat să
meridională şi a Africii. „Punctul de arunce asupra Uniunii Sovietice răs­
naria a luptat cil dceeăşi 'înflăcărăre 't'ehâ scumpă a lor în luptă pentru vedere al secretarului de stat este pe rală şi politică a obligaţiilor in rela­ ceastă activitate şi să examinăm pro­
de-a întregul orientat spre Occident... punderea pentru agravarea încordării ţiile internaţionale şi sînt gata ca. punerea privitoare la fotografierea
ţăfă seamăn pentru cauza libertăţii pace. Această femeie care a pierdut El nu înţelege Asia“ — a declarat în Orientul Apropiat. înainte de încheierea acordului cu din avion şi la schimbul de informaţii
privire la reducerea armamentelor şi militare.
poporului ei. patru copii din cauza mizeriei şi un Declarîndu-se de acord cu faptul interzicerea armei atomice, să renun­
că situaţia din Orientul Apropiat este Am mai atras atenţia asupra fap­
Regimul franchist a ajuns într-o fiu care a căzut eroic la Stalingrad,

criză, care, după cum a aiătat Dolo- în lupta împotriva hitleriştilor, se

res Ibaru ri, „îl macină lent dar adresează astăzi în numele dragos- una din cauzele încordării interna­ ţe împreună cu Uniunea Sovietică să tului că în forma ei actuală propu­
implacabil". Pierzînd zi de zi tere- tei materne tuturor femeilor şi te Powell.
ţionale, Sukeri a spus că încordarea în
nul de sub picioare pe plan intern, cheamă să lupte pentru ca mamele Orientul Apropiat nu a fost nici cre­ folosească primele armele atomică şi nerea privitoare la fotografierea teri­
ată şi nici agravată de Uniunea So­ cu hidrogen ? toriilor din avion şi la schimbul de
guvernul actual se aventurează în să nu mai fie rănite din nou în cel Represiuni în Goa împotriva unor vietică. Adevărul, a spus Sukeri, este informaţii militare nu poate contri­
demonstraţii antiamericane că situaţia îngrijorătoare din Orientul In această ordine de idei, a decla­ bui la rezolvarea sarcinii principale
politica externă pe făgaşul pregăti- mai adine sentiment at lor — senti- Apropiat este opera puterilor occiden­ rat în continuare V.V. Kuzneţov, me­ — încetarea cursei înarmărilor.
BOMBAY. — După cum anunţă tale. Uniunea Sovietică nu -are nici o rită să se acorde atenţie propunerii
rilor de război. El năzuieşte să de- mentul de mamă. Biroul indian de informaţii, poliţia a bază militară în Orientul Apropiat. cu privire la îndetarea experienţelor Dacă aplicarea propunerilor cu pri­
intervenit pentru a împiedica demon­ Uniunea Sovietică nu are acolo nici cu armele atomică şi cu hidrogen, vire la fotografierile din avion şi la
vină principalul pilon european al Cetăţenii capitalei noastre au avui straţiile organizate de populaţia din un soldat. Uniunea Sovietică nu a jig­ prezentată de delegaţia Indiei. Dele­ schimbul de informaţii militare, nu va
Goa ce urmau să aibă loc în faţa con­ nit demnitatea nici unui cetăţean din gaţia sovietică sprijină această pro­ fi legată de încetarea cursei înarmă­
pactului atlantic şi este încurajat pe anul acesta prilejul fericit de a o ve- sulatului american în semn de protesl ţările Orientului Apropiat. punere, considerînd că adoptarea ei rilor, ar putea fi folosită fără doar
împotriva declaraţiei comune publi­ de către Adunarea Generală va con­ şi poate de cercurile militare agresive
această linie de influente cercuri po- dea pe Dolores Ibarruri, de a auzi cate de Dulles şi ministrul de Externe Apoi a luat cuvîntul şeful delegaţiei stitui un pas important pe calea în­ care urzesc planuri de pregătire şi de
portughez, Cunha. sovietice, V. V. Kuzneţov. lăturării primejdiei unui război ato­ dezlănţuire a unui nou război.
litice americane. mesajul ei emoţionant, atît de con- mic.
Conducătorii demonstraţiilor au fost El a arătat că Uniunea Sovietică In încheiere V.V. Kuzneţov a de­
Aceasta nu va aduce însă pîine vlngător şi de pasionant, arestaţi. propune ca, încă înainte de încheierea Uniunea Sovietică, insistînd asupra clarat : Guvernul sovietic consideră
unei convenţii internaţionale pentru
poporului spaniol care flămînzeşte Toţi oamenii muncii din Republi-

de ani şi ani. ca noastră populară urează mulţi

Aceasta nu va aduce libertate în ani de viaţă şi sănătate acestei mi-

această ţară a temniţelor şi opreliş- nunate luptătoare care trebuie să oi­

ţelor, a persecuţiilor şi terorii. bă fericirea de a vedea cu ochii tri-

Purtător de cuvînt al celor mai umful cauzei căreia i-a dedicat îfi-

profunde aspiraţii ale poporului său, treaga sa viaţă.

-B asumării obligaţiei de a se renunţa la problema dezarmării ca o sarcină pri­
folosirea armei atomice, consideră tot­ mordială. Pentru a scoate această pro­
Afganistanul face parte din ţările DOCUMENTAR de prietenie sovieto-afgan. Acest tra­ odată necesar să se depună toate blemă din impas ar trebui fără în-
eforturile pentru ca în viitorul cel mai tîrziere să consfinţim acordul gene­
Asiei, învecinindu-se: la nord cu Re­ tat care este şi primul tratat pe care apropiat să fie elaborată convenţia cu
privire la reducerea armamentelor, ral în acele probleme fundamentale
publicile Sovietice Socialiste Turk- Afganistanul l-a încheiat cu o mare interzicerea armei atomice şi institu- în oare punctele de vedere fie că

menă,*Uzbekă, şi Tadjikă; la apus cu putere pe bază de egalitate în drepturi, coincid, fie că s-au apropiat într-o
măsură însemnată.
Iranul, iar la răsărit şi sud cu Pakis­ a avut urmări favorabile asupra dez­

tanul. Printr-o fâşie îngustă de pă- voltării statului afgan.
mînt, Afganistanul se învecineşte şi cu ales de populaţie şi Senatul care este Datorită influenţei Marii Revoluţii începînd cu acest an, relaţiile sovie-
numit de rege, acestea avînd doar un Socialiste din Octombrie, mişcarea de to-afgane au devenit din ce în ce mai
R.P. Chineză. rol consultativ. In conducerea trebu­ eliberare naţională în ţările Orientu­
rilor statului, regele se sprijină pe lui începe să se învioreze. Astfel, în
Teritoriul ţării se întinde pe o su­ aşa-numita Marea djirga — consfă­ sirînse bazîndu-se pe principiul egali- . PROGRAMUL FILMELOR
prafaţă de 655.000 km. pătraţi, iar tuirea „notabilităţilor ţării" — pe care urma războiului drept de eliberare din tăţii, respectului reciproc şi al nea-1
1919, Afganistanul reuşeşte să se eli­ mestecului în treburile interne. In cea de a doua jumătate a lunii Orăştie 15-18 „Conştiinţa“, 19-21
populaţia este de aproape 11 milioa­ o convoacă din cînd în cînd precum bereze de sub dominaţia engleză şi decembrie, pe ecranele cinematografe­ „O afacere importantă“, 22-25 „Nea­
ne de locuitori. Afganistanul este un Prietenia sovieto-afgană s-a întă­ lor din regiune vor rula următoarele mul Jurbinilor“, 26-28 „Alarmă la
stat multinaţional unde în afară de af­ şi pe clerul musulman al cărui condu­ să devină un stat suveran rit şi mai mult prin încheierea acor­ rilme. circ“, 29-1/1956 „Tăunul“.
cători participă în mod obligatoriu la
gani, pe teritoriul ţării convieţuiesc elaborarea legilor ţări. Conducătorii Afganistanului se stră­ dului dintre aceste două ţări in 1950 \ Deva 15-22 „Melodia pierdută“, Petroşani 15-21 Un ciclu de filme
tadjici, uzbeci, turkmeni şi alte cîteva duiesc să lichideze starea de înapo­ 23-29 Un ciclu de filme din istoria. din istoria P.C.U.S. şi anume: „Ge­
naţionalităţi. Populaţia mai densă se Datorită poziţiei sale geografice, iere economică şi culturală a ţării care a adus la intensificarea schimbu­ P.C.U.S. şi anum e: „Generaţie în­
află în regiunile de şes, avînd ca ocu­ teritoriul actual al Afganistanului a moştenită de la colonialism. Pentru a- lui de mărfuri. Astfel, U.R.S.S. li­ vingătoare“, „Apărarea Ţariţînului“, neraţia învingătoare“, „Apărarea Ţa-
paţie principală agricultura. Populaţia vrează Afganistanului produse petro­ „Cartierul Vîborg“, „Alarele cetăţean" riţînului'Y „Cartierul Vîborg“, „Ma­
fost un adevărat „măr al discordiei" ceasta, ei sprijină acţiunile de men­ lifere, metale, medicamente, ţesături ' seria I-a, „Marele cetăţean“ seria Il-a, rele cetăţean“ seria I-a, „Marele cetă­
între marile state feudale care s-au ţinere a păcii şi a dezvoltării colabo­ „Lenin în Octombrie“, „Carnetul de. ţean“ seria 11-a, „Lenin în Octom­
răspîndită în regiunile muntoase şi de format în Iran, India şi Asia Centrală. rării internaţionale. Politica externă a de bumbac, zahăr, automobile, etc., partid“, 30-4-1/1956 „S-au cunoscut brie“, „Carnetul de partid“, 22-25
semideşert se ocupă cu creşterea se- Astfel în secolul al XVI-lea, partea a- Afganistanului se întemeiază pe ne- primind in schimb lină, bumbac, piei într-o trăsură“. „Căderea Emiratului“, 26-1/1956
minomadă sau chiar nomadă a ani­ brute, fructe uscate şl seminţe olea- / „Zvăpăiata".
malelor de păşuni. puseană a ţării a fost cotropită de feu­ participarea la blocurile militare a- ginoase. Alba-lulia 15-18 „Dubla Lotte"
gresive ale imperialiştilor, pe întări­ 19-21 „Destinul Măriei Vlascenko“,
- Numărul total al muncitorilor in­ dalii persani, iar partea de răsărit a rea prieteniei şi legăturilor de afaceri In cursul anului acesta, a fost sem­ 26-28 „Scăpat din ghiarele demonu­ Simeria 15-18 „Dama cu cameli“,
dustriali este de aproximativ 30.000. fost anexată cu forţa la statul Marelui cu toate ţările indiferent de orîndui- nat la Moscova un alt acord in pro­ lui,“, 29-1/1-1956 „Cei trei muşche­
Acest număr relativ mic de muncitori Mongol. Poporul afgan neputindu-se blemele de tranzit care prevede pen- I tari“. 19-21 „Cîntecul fluviilor“, 22-25 „Slu­
industriali, oglindeşte starea indus­ rea lor socială şi de stat. tru Afganistan şi U.R.S.S. drepturi de gă la doi stăpîni“, 26-28 „Fără aco­
triei care este slab dezvoltată şi re­ împăca cu această situaţie, prin se­ O dovadă grăitoare a politicii sin­ tranzit liber de mărfuri pe teritoriile Apoldu de Sus 15-18 „Zoia“, 22-25 periş“, 29-1/1956 „2X2 fac cîteodată
prezentată prin întreprinderi ale in­ colul al XVIII-lea, în urma a nenu­ ambelor ţări, în condiţii reciproc avan­ „Trenul merge spre răsărit“, cinci“ .
dustriei uşoare. întreprinderile indus­ mărate răscoale a reuşit să scape de cere de pace dusă de statul afgan tajoase. 29-1/1956 „Mînăstirea din Parma”.
este hotărîrea cu care opinia pubică Teiuş 15-18 „Chemarea destinului“,
triale existente, foarte puţine la nu­ jugul asupririi străine. din Afganistan a condamnat SEATO Intre U.R.S.S. şi Afganistan se dez­ Haţeg 15-18 „2X2 fac cîteodată 22-25 „Libelula“.
măr, satisfac numai în proporţie de Nu mult timp după aceasta însă, in­ precum şi pactul agresiv de la Bag­ cinci“, 19-21 „Doi acri de pămînt“,
voltă nu numai relaţiile economice dar 22-25 „Scanderbeg“, ?s-:A:SîC „Fki!
10-15 la sută nevoile populaţiei în dependenţa ţării este ameninţată de
29-1/1956 „Inamicul public
ceea ce priveşte ţesăturile, chibrituri­ colonialiştii britanici, care după ce dad, dîndu-şi seama că acestea nu şi cele culturale. Astfel, la începutul I nr. 1“. Sebeş 15-18 „Dubla Lotte“, 19-21
le, zahărul şi alte cîteva mărfuri. Da­ şi-au instaurat dominaţia în India au sînt decît instrumente ale politicii a- „Turnul Fecioarei“, 22-25 „Examen de
torită industriei sale slabe, Afganis­ invadat Afganistanul. Deşi poporul a gresive dusă de puterile imperialiste. anului 1954 Uniunea Sovietică a fost Ilia 15-18 „Fiica regimentului“, maturitate“, 26-28 „Africa 11“,
vizitată de o delegaţie de oameni de 22-25 „Scanderbeg”, 29-1/1956 „Fiul 29-1/1956 „Necunoscuta din taxi“.
căutat să înlăture această invazie prin Politica externă de pace a Afganis­ pădurarului“.
tanul este nevoit să importe 9 zecimi diferite răscoale, începînd din 1880 cultură din Afganistan, iar la sfîrşitu! > Zlatna 15-18 „Suflete zbuciumate“,
din produsele industriale de primă ne­ emirii Afganistanului au fost nevoiţi să tanului, care se bucură de sprijinul aceluiaşi an, capitala Afganistanului, ' Brad 15-18 „Dragostea unei femei“, 19-20 „Eu şi bunicul“, 22-25 „Revi­
cesitate consumate în ţară, acoperind tuturor ţărilor iubitoare de pace, este 19-21 „Vrăjitoarele“, 22-25 „Conştiin­ zorul“, 26-28 „De la ghiocel la căderea
ţa”, 26-28 „Din Argentina în Mexic“ . frunzelor“, 29-1/1956 „Dama cu ca­
aceasta prin exportul de piei de kara- admită controlul imperialismului en­ reflectată şi prin participarea activă Kabul, a fost vizitată de o delegaţie de 29-1/1956 „Puterea dragostei“. meli“.
glez asupra politicii externe a ţării. a acestui stat la conferinţa de la Ban­ oameni de cultură sovietici.
kiil, lină şi bumbac. capitală este Monopoliştii englezi au transformat dung a ţărilor Asiei şi Africii. Relaţiile de bună vecinătate ce s-a I
Afganistanul a cărui
această ţară într-o piaţă de desfacere Uniunea Sovietică întreţine cu Af­
oraşul Kabul, este o monarhie cons­ şi într-o sursă de materii prime, ceea ganistanul, ca şi cu celelalte state ve­ statornicit de ani de zile între Uniunea Baru-Mare 15-18 „Nu-i pace sub
tituţională, conducătorul statului fi­ ce a împiedicai dezvoltarea industriei cine, relaţii prieteneşti şi de bună ve­ Sovietică şi Afganistan vor fi şi mai
ind regele (şahul). El numeşte şi re­ ţării şi a dus la ruinarea ei econo- cinătate. In februarie 1921 U.R S.S. a mult întărite. măslini“, 22-25 „Cutuzov“, 29-1/1956
vocă Consiliul de Miniştri. Organele semnat cu Afganistanul primul tratat. I. TOMUŞ
reprezentative s în t: Consiliul popular mică. „Bănuţul“. :•

Redacţia şi Adm. ziarului str. 6 Martie, nr, 9 Telefon: 188-189. Iasa plătită tn n u s s tjj cont. apiobării Direcţiunii Generale P.I.I.R or. 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Intcept, Poligrafică de Stat DEVA.