Page 15 - 1955-12
P. 15
Me, 539 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Să ridicăm la un nivel mai înalt S i îmbunătăfim corsftnuy Tineretul întîmpină cu noi
munca politică de masă mustea sfaturilor populare § succese Congresul partidului
Măreţele sarcini DUMITRU DEJEU dă foarte scurtă, au Brigăzile de tine-
ştiut să îndru
M ături de toţi oamenii muncii din Consfătuirea agitatorilor In urma articolelor apărute în „Si ce stau în faţa sfa preşedintele Comitetului executiv al me ţăranii munci Pentru 3.000 v a - ret din Valea Jiu-
tori să predea obli -------------------- lui, au realizat pînă
întreaga ţară, muncitorii hunedoreni de la Combinatul siderurgic Gh. derurgistul“, despre ridicarea pro turilor populare, de Sfatului popular regional Hunedoara
întîmpină Cel de al II-lea Congres Gheorghiu-Dej“ Hunedoara ductivităţii muncii, la turnătorie, a- a întări alianţa
al Partidului Muncitoresc Romîn cu gitatorul Kirsner Ioan şi alţii, au or clasei muncitoare cu ţărănimea munci gaţiile către stat. De asemenea depu goane de cărbune în prezent din cele
toare, de a lupta pentru transformarea taţii Suciu Ioan lui Valeria, Barna -------------------- 30.000 tone pe care
noi şi însemnate realizări în produc ganizat mai multe convorbiri, în care socialistă a agriculturii, pentru apro Maria, Oncoş Viorel din raionul 11ia s-.au !angajat să le dea peste plan pînă
ţie, exprimîndu-şi astfel dragostea lă din care face parte. Pentru muncitorii au făcut diferite propuneri vizionarea oamenilor muncii de la ora şl alţii, au dat un sprijin serios sfatu la Congres, aproape 27.000 tone de
ce o poartă faţă de partid, iniţiato acestea s-a pregătit cu diferite cal pentru îmbunătăţirea procesului de şe şi sate cu cele necesare traiului, rilor populare în campaniile din acest cărbune. Fruntaşi în îndeplinirea a-
rul şi organizatorul tuturor victorii cule privind posibilităţile de econo producţie, care fiind 'aplicate a permis pentru aplicarea cu stricteţe a legalită an şl la executarea lucrărilor din au- cestui angajament de onoare sînt ti
lor poporului nostru. turnătoriei să-şi îndeplinească planul nerii mineri de la Petrila şi Uricani
mii ce se pot face la materiale la cincinal în cinstea Congresului parti ţii populare şi mobilizarea maselor toimpuneri.
Consfătuirea agitatorilor din Com fiecare cuptor. Cu ajutorul maistru dului. largi la conducerea treburilor obşteşti, Dacă în munca comitetelor execu care şi-au depăşit cu mult angajamen
binatul siderurgic, ce a avut loc din lui, a demonstrat că prin eliminarea la întărirea capacităţii de apărare a tive ale sfaturilor populare sînt o tele luate. Astfel, tinerii mineri din Pe
iniţiativa Comitetului regional de risipei de fero-mangan se pot obţine Cuvîntul tovarăşului Ibănescu patriei şi ialte sarcini, sînt îndeplinite serie de rezultate, totuşi, mai sînt lip trila, au dat 3.000 tone de cărbune
partid, la o săptămînă după consfă cu tot mai mult succes de către miile suri care în majoritatea cazurilor se peste angajamentul ce şi l-au luat, iar
tuirea agitatorilor mineri, a arătat că economii lunare numai la un singur Gheorghe secretar al Comitetului de deputaţi ai sfaturilor populare şi datoresc neînţelegerii juste a muncii cei de la Uricani peste 853 tone. In
acolo unde organizaţiile de partid, cuptor în valoare de zeci de mii lei, iar organizatorice şi slabei legături a sfa tre 429—869 tone peste plan au dat
organizează şi orientează în perma prin folosirea de mai multe ori a regional de partid de către activele acestora. brigăzile conduse de Marian ioan şi
nenţă această muncă, acolo se pot cilindrilor la dopurile cuptoarelor, o Cenuşă Cornel de la Petrila, Feil Şte
mobiliza cu uşurinţă muncitorii la altă sumă considerabilă. Propunerile Consfătuirea agitatorilor din Com Aplicînd cu consecvenţă linia parti turilor populare cu masele. Unele co fan de la Vulcan, Burtea Niţă de la
participarea activă în lupta pentru agitatorului au fost aplicate mai întîi binatul siderurgic „Gh. Gheorghiu- dului oare ne învaţă că forţa partidu mitete executive raionale nu folosesc Uricani, Letean Petru de la Lupeni şi
realizarea politicii partidului. de oţelarul Stanciu Aurel, iar mai Dej“, a constituit un bogat schimb lui clasei muncitoare stă în legătura în mod just formele organizatorice de
tîrziu şi le-au însuşit şi alte brigăzi de experienţă. Referatele şi discuţiile sa indestructibilă cu poporul, sfaturile altele. __________________
Majoritatea agitatorilor, care au au scos la iveală cele mai bune me populare prin comisiil,e permanente, legătură cu masele.
luat c.uvîntul la consfătuire au vor de oţelarl. tode de muncă ale agitatorilor frun prin comitetele de cetăţeni, prin comi Comitetele executive ale sfaturilor La minele de fier
bit despre realizările obţinute de că taşi. tetele de stradă, comisiile de femei şi
tre muncitorii combinatului în pro Folosindu-se de calcule sugestive, prin deputaţi, craâză în jurul lor un populare, trebuie să înţeleagă că mun Mal mult de la Teliuc şi Ghe-
blemele cele mai arzătoare ale pro în cadrul convorbirilor şi agitato In consfătuire s-a putut constata larg activ de cetăţeni care participă ca organizatorică de masă nu poate fi
ducţiei de fontă, oţel şi laminate. rul Niţă Gheorghe a obţinut re marea contribuţie pe care o are mun la gospodărirea ţării. In regiunea privită separat de sarcinile concrete •-------------------- Iar, tineretul depune
zultate bune. In luna noiembrie, ca politică de masă în mobilizarea noastră, avem sfaturi populare care care le stau în faţă. In acest sens, o
s-a ajuns la consumul specific in muncitorilor la realizarea sarcinilor urmează cu hotărire aceste indicaţii ale grijă deosebită trebuie acordată pregă minereu eforturi sporite pen-
dicat de plan şi s-au eliminat rebu partidului şi au rezultate bune în mun tirii sesiunilor sfaturilor populare, or-
ca lor. Aşa de pildă, comitetul execu ganlzîndu-se consfătuiri şi întîlniri ale ------------;------— tru .a scoate cît mai
tiv al Sfatului popular al raionului deputaţilor cu alegătorii, în oare să
Sebeş se găseşte în fruntea tuturor mult minereu, sprijinind în felul aces
raioanelor din regiune în ce priveşte se discute problemele din ordinea de
Calitatea produselor — obiectivul turile, care înainte grevau mult asu de producţie, atunci cînd aceasta este participarea sa la transformarea socia zi. In perioada de pregătire a sesiuni ta lupta furnaliştilor şi oţelarilor pen
muncii de agitaţie listă a aglculturii.
pra preţului de cost. orientată înspre rezolvarea celor lor, trebuie să fie îndrumate şi comi tru mai multă fontă şi oţel. Pînă în
Rodnică a fost munca comitetului siile permanente pentru a studia o
mai importante probleme ale pro executiv al Sfatului popular al comu serie de probleme în urma cărora să prezent tinerii mineri .au trimis fur
nei Cut, raionul Sebeş, oare a ştiut vină cu propuneri în faţa sesiunii.
Atunci cînd organizaţia de bază Creşterea productivităţii muncii ducţiei. să mobilizeze masele la construirea naliştilor şi oţelarilor din Hunedoara
unui cămin cultural, la electrificarea Urmărirea executării hotărîrilor lua
„Laminoare” şi-a formulat angaja trebuie să fie o preocupare Referatele şi discuţiile au arătat satului şi alte acţiuni. aproape 1.500 tone de minereu peste
te în sesiuni şi a deciziilor din şe
mentele luate în cinstea Congresului permanentă că mulţi agitatori din combinat au Un rol de seamă pentru buna gos dinţele de comitet executiv, trebuie de plan, depăşindu-şi cu aproape 500 to
podărire şi înfrumuseţare a 'satelor asemenea să constituie o preocupare
partidului, a arătat în referatul său reuşit să mobilizeze mai bine în ul noastre, îl au comitetele de cetăţeni permanentă a comitetelor executive. ne angajamentul luat. S-a evidenţiat
timul timp muncitorii la mărirea pro oare constituie un sprijin important
tovarăşul Iorga Nicolae secretarul Problema ridicării productivităţii ducţiei şi productivităţii muncii, la în munca de zi cu zi a comitetelor Nu trebuie uitat nici o clipă rolul brigada lui Popa Ioan care a dat
organizaţiei de bază, s-a constatat că muncii a constituit un obiectiv de scăderea preţului de cost şi îmbună executive. Acolo unde comitetele exe deDutaţilor în munca de mobilizare a
cea mai arzătoare problemă în secţie seamă a muncii politice de masă de tăţirea calităţii fontei, oţelului şi la cutive ale sfaturilor populare comu maselor la traducerea în viaţă a tu 262 tone minereu peste plan, a lui Bi-
este asigurarea unei înalte calităţi la combinat. Gazeta de perete „Si- nale iau ştiut să sprijine şi să îndrume turor sarcinilor sfaturilor populare.
activitatea comitetelor de cetăţeni, s-au dig.a Ioan cu 256 tone şi a lui Lucaci
văzut şi rezultate concrete. Astfel, în Sarcina de seamă pentru activizarea
satul Negoi, comuna Lunca Cernii din deputaţilor este de .ai îndruma să Aron cu 120 tone.
raionul Haţeg, siat de munte cu con muncească în mijlocul alegătorilor din
a laminatelor. derurgistul“ (gazeta centrală a com minatelor. diţii destul de grele, comitetul de ce circumscripţia lor, să facă o legătu In perioada a-
binatului), ia început chiar de la de- tăţeni a organizat munca de mobili ră strlnsă între comitetul executiv şi
Intrucît calitatea laminatelor de falcarea planului de producţie, să se Dar în acelaşi timp, în consfătuire zare ,a maselor în aşia fel, îneît în curs Şl-au depăşit ceasta tinerii furna-
pinde în mare măsură de priceperea ocupe de această problemă. Grupînd s-a constatat că în munca politică de de 2 săptămîni căminul cultural a fost alegători. -------------------- lişti de la Călian
muncitorilor şi folosirea la maxi în jurul ei un larg activ de cores masă există încă lipsuri serioase. Preocuparea sfaturilor populare pen
mum a capacităţii utilajelor, biroul pondenţi a reu,şit să publice diverse Se mai manifestă încă formalismul ridicat în roşu. angajamentul _şi-iau intensificat e-
organizaţiei de bază a orientat mun articole care au avut eficacitate ma în munca multor agitatori. Aceasta tru ridicarea calificării cadrelor a fost forturile pentru a da
ca agitatorilor înspre aceste proble re. „Siderurgistul“, a publicat prin îşi are originea în munca defectu In comuna Topliţa din raionul Hu in multe cazuri dată uitării. însuşi co
me. In vederea instruirii cît mai te tre altele un ciclu de articole scrise nedoara, cu sprijinul comitetelor de cît mai multă fontă peste plan. Ei au
meinice a agitatorilor, biroul orga de inovatori şi tehnicieni în care au oasă a multor secretari de organi cetăţeni în acest an s-a electrificat sa mitetul executiv regional nu a folo reuşit ca pînă în prezent, să dea 450
nizaţiei de bază s-a folosit de teh fost arătate căile ce duc Ia o pro zaţii de bază care nu instruiesc în sit cu răspundere cursurile de scurtă tone faţă de 250 cît s-au angajat să
nicieni, care, au expus în faţa lor ductivitate mărită. Unele din artico mod temeinic şi diferenţiat agitatorii durată pentru oalificarea cadrelor din dea peste sarcinile planifioate.
le au constituit ajutor concret pen şi nu se îngrijesc de educarea lor
mai multe referate, legate de folosi permanentă. aparatul sfaturilor populare cu toate Realizări ale Rezultate frumoa
rea maximă a laminorului, şi orga tru muncitorii combinatului. Aşa a că au fost şi sînt create condiţii ma se au obţinut şi con-
nizarea locurilor de muncă. Agitato fost de pildă articolul semnat de Consfătuirea a cerut Comitetului
rii astfel înarmaţi, au organizat nu prim-topitorul Pali Victor, intitulat: teriale. constructorilor structorii din între-
„Aplicînd metoda Filipov“. In acest raional de partid Hunedoara şi co E necesar ca sub conducerea orga -------------------- prinderile din Valea
meroase convorbiri cu muncitorii, articol, furnaliştii au putut vedea mitetului de partid al combinatului,
cîteva demonstraţii practice şi au în nizaţiilor de partid, să se ducă o mun Jiului. In ultimul timp ei au dat în
drumat pe cei mai slabi calificaţi să concret cum se poate obţine cu ace să se îngrijească în permanenţă de că mai intensă în direcţia selecţionării
urmeze cursurile de minim tehnic. laşi agregat şi în acelaşi timp de lu organizarea muncii politice de masă folosinţă 82 de apartamente în şir,
Munca agitatorilor a dat rezultate cru, o producţie mărită de fontă. şi nu numai în jurul evenimentelor
bune; muncitorii au lucrat cu mai importante; să organizeze pregătirea! 252 de apartamente în blocuri, iar din
multă atenţie şi pricepere, reuşind Gazeta de perete a criticat şi lip politică şi metodologică a agitatori
să reducă în luna noiembrie rebutu surile existente în problema ridicării lor, să generalizeze metodele cele cantitatea de blocuri de steril, care
rile» cu 39% faţă de planificat. productivităţii muncii. Astfel raidul mal bune ale agitatorilor fruntaşi.
organizat în secţiile de bază ale să echivaleze cu 2.500.000 cărămizi,
In lupta pentru înlăturarea rebu combinatului a scos la iveală lipsu Pentru ridicarea la o treaptă mai
turilor au obţinut rezultate bune şi rile care există la transporturi şi la înaltă a muncii politice de masă de au fost realizate pînă în prezent blo
agitatorii de la turnătoria combina turnătorie. la combinat, este necesar ca birou
rile organizaţiilor de bază să îmbu curi oare echivalează cu 1.253.000 de
nătăţească în primul rînd conţinutul
cărămizi. Fruntaşi în această acţiune
muncii de agitaţie, să informeze cu
sînt brigăzile lui Găvan Petru de la
tul Goleş şi sînt în curs de executare şi educării cadrelor, îndreptîndu-se a- zidărie, care şi-a depăşit norma cu
două localuri de şcoală şl unul pentru tenţla în primul rînd spre elementele 46 la sută, a lui Mailat Francisc de
cămin cultural, lucrări ce sînt termi muncitoreşti cu experienţă în munoa la piarchetari cu 20 la sută şi altele.
nate în roşu.
Numai în !acest an, cu sprijinul ma administraţiei de stat, care s-au do 300._0_00__kdgo.afirear, în. InsprraijJionnuul l H.Vne;
selor largi de ţărani muncitori din re vedit capabile să aplice cu fermitate
giune, au fost terminate 121 lucrări
tului. Aici, agitatorii au folosit me După modelul „Siderurgistului“, co regularitate agitatorii despre cele linia partidului. , vechi oţelarilor a fost mo-
noi, dintre care cinci şcoli, opt că
toda organizării de întîlniri ale frun lectivele gazetelor de perete din sec mai importante probleme ale orga mine culturale, două electrificări, 42 Educarea politico-ideologică şi pro -------------------- bilizat întreg tinere
poduri şi podeţe, etc. De asemenea au fesională a cadrelor prin diferite tul care, a colectat şi trimis cuptoare
taşilor cu tinerii turnători în cadrul ţiile Laminoare şi Oţelărie, au publi nizaţiei de bază, sa organizeze edu fost terminate reparaţiile la un număr cursuri, instructaje, şcoli, etc., dă po lor Siemens Martin, aproape 300.000
de 137 lucrări, iar în curs de execu
cărora au fost expuse scurte referate cat şi eie o seamă de articole legate carea lor prin instruirea temeinică sibilitate acestora să înţeleagă mai kg. fier vechi şi a încărcat în vagoane
tare sînt alte 267 lucrări noi şi 66 re
despre metodele înaintate de muncă. de productivitatea muncii. Agitatorul în problemele de politică curentă şi de bine problemele ce se pun în faţa sfa aproape 400.000 kg. fontă. La această
Aşa a procedat mai întîi agitatorul Munteanu I. de pildă, pe baza arti producţie folosindu-se în mai mare paraţii.
colului apărut în „Laminorul“, „Des măsură de cadrele de specialişti. Un rol 'de seamă în întărirea legă turilor populare şi să aplice în mod acţiune, s-au remarcat în mod deose
Spăriosu, iar după dînsul iau luiat pre căile ridicării productivităţii mun Ne aflăm în ajunul Congresului turii cu masele, îl au deputaţii sfatu creator experienţa acumulată în ac bit tinerii de la Combinatul siderur
rilor populare. Mulţi deputaţi din re
giunea noastră au răspuns totdeauna tivitatea lor. gic „Gh. Gheorghiu-Dej“, de la I.C.S.
exemplu şi ceilalţi agitatori. cii', a organizat mai multe convorbi partidului, eveniment de însemnătate Dacă comitetele executive ale sfa Hunedoara, elevii centrului şcolar sî-
ri individuale şi în grup cu fochiştii istorică în viaţa partidului şi a po turilor populare vor folosi din plin for derurgic, elevii şi pionierii de la toate
Munca agitatorului în direcţia şi macaragiştii de a căror activitate porului nostru. In această perioadă, mele organizatorice de masă, dacă şcolile din raion.
reducerii preţului de cost răspundea. In urma articolelor şi a datoria fiecărui agitator este să de problema ridicării oadrelor va consti
la chemările sfaturilor populare, do tui o permanentă preocupare în munoa Secţia de tineret
Tovarăşul Seros Constantin unul discuţiilor purtate de dînsul, maoa- pună toată capacitatea sa de muncă
ragiştii au început să aşeze lingou în vederea mobilizării tuturor mun vedind pricepere în antrenarea mase lor, atunci vor reuşi să ridice în scurt 9093 lei economii de la fabrica „Si-
lor la acţiunile întreprinse. timp numeroase cadre noi, bune pen -------------------- mion Bărnuţiu" din
dintre cei miai activi agitatori de la rile în cuptoarele adinei, după indi citorilor, tehnicienilor. şi inginerilor
Oţelăriia Siemens-Martin s-a ocupat caţiile date, iar fochiştii să suprave pentru obţinerea de noi succese în Rezultate frumoase au avut în mun tru aparatul de stat, cu care va putea Alba, a realizat e-
mult de problema reducerii preţului de gheze mai atent cuptoarele, lucru ce lupta pentru îndeplinirea sarcinilor ca lor, deputaţii comunali Carabaş să asigure realizarea sarcinilor ce le conomii în valoare de 9093 lei, evi-
Mlhai, Pleşa Gheorghe, Matei Gheor stau în faţă şi să întîmpine cu noi denţiindu-se brigada condusă de Mol
cost al oţelului. El a organizat nume a permis reducerea procesului de ar de plan, pentru realizarea angaja ghe, Calci Elîsiabeta din comuna Criş- succese în muncă cel de al II-lea dovan Ana, oare a realizat economii
roase convorbiri în grupa sindica- dere a lingourilor. mentelor luate. cior raionul Brad, care într-o perioa Congres al P.M.R. în valoare de 1112 lei.
Sub conducerea partidului, ocazie, minerii s-au convins odată sub lozincile Partidului Comunist. Ea vină tot mai uşoară, tot mai produc
minerii îşi făuresc o viată nouă a înspăimîntat burghezia care a luat tivă. Munca minerului în trecut dis
mai mult că conducătorii social-de măsuri pentru înăbuşirea ei în sînge. preţuită, în prezent se bucură de O
Muncitorii, tehnicienii şi ingine muncitorul Botorcea Gheorghe de la închiderea tuturor minelor. Această mocraţi de dreapta sînt agenţii plă
mina „Carolina" din Lupeni, cîştiga tiţi ai burgheziei în sînul mişcării Luptele de ţa Lupeni au fost a- înaltă preţuire. Mii de mineri au fost
rii minelor de cărbuni din Valea localitate a început a se despopula, muncitoreşti. preciate din partea Internaţionalei decoraţi cu Ordinul Muncii şi Me
2.457 lei la capătul unei luni, iar re Comuniste şi a Biroului Internaţio
Jiului, muncesc cu dragoste şi stă ţinerile se ridicau la 4.933 lei, rămî- locuinţele erau părăsite. Sărăcia şi încrederea muncitorilor în Parti nalei Sindicale Roşii pentru Europa dalia Muncii. Mineri ca Haidu Iuliu,
ruinţă pentru realizarea angajamen mizeria domnea peste tot. dul Comunist a crescut tot mai occidentală, în felul urm ător: „mor Erou al Muncii Socialiste, Kopetin
nînd dator pentru luna următoare cu mult. Un exemplu care ilustrează ţii de la Lupeni, sînt dovada că un Geza deputat în Marea Adunare Na*
telor luate în cinstea celui de al II- 2.526 lei. Reţineri, mereu reţineri, se Muncitorii mineri care au rămas acest lucru îl constituie alegerile însemnat proces de. radicalizare a ţională, Mihai Ştefan, Cenuşă Cor-
lea Congres al partidului. întreaga făceau pentru consum, datorii, casa lotuşi în lucru erau şi ei loviţi de comunale din 1929 din Vulcan, unde maselor se desăvîrşeşte, că lupta de nel, Bartha Eugen, Vizi Andrei şi
activitate creatoare a muncitorilor cercuală, muzica bisericească, etc. ca urmare a muncii politice îndru clasă, a proletariatului romîn, şuti alţii, sînt cunoscuţi de întregul nosj
mineri, realizările obţinute, elanul Locuinţele erau insuficiente şi insa reducerea producţiei, întrucît se in mată de partid, majoritatea voturi conducerea partidului comunist a in
lubre. La situaţia de mizerie a mun troduseseră zilele de „repaus obliga lor au fost obţinute de blocul mun- trat intr-o nouă fază înaintată“. tru popor muncitor.
lor în muncă, sînt pătrunse de dra citorilor se adăugau nesiguranţa zi toriu", şi se lucra doar 3-4 zile pe citoresc-ţărănesc. Deşi alegerile s-au In anii regimului de democraţie
gostea fierbinte faţă de Partidul lei de mîine şi teroarea dezlănţuită săptămînă. desfăşurat în condiţiile unei crunte Intre 15 aprilie şi 5 mai 1941,
Muncitoresc Romîn, inspiratorul şi de organele de represiune ale regi terori, cînd elementele fruntaşe ale muncitorii mineri din Valea Jiului populară, o grijă tot mai măre se a-
organizatorul victoriilor noastre is mului burghezo-moşieresc, care înă Situaţia de nesuportat, formele tot mişcării muncitoreşti au fost ares s-au ridicat din nou la luptă grevis cordă ridicării nivelului de trai maj
torice. buşeau în sînge luptele duse de mineri mai crîncene de exploatare la care tate şi schingiuite, la alegeri, a ieşit tă, pentru revendicări economice şi terial şi cultural al minerilor. Iri-
pentru obţinerea unor condiţii de erau supuşi, au făcut ca muncitorii învingătoare lista blocului muncito- împotriva dictaturii antonesciene, lo treaga Valea Jiului a devenit un vast
Condiţiile noi de muncă, viaţa în muncă şi viaţă mai omenească. mineri din Valea Jiului să se ridice resc-ţărănesc. Rezultatele alegerilor vind astfel în pregătirile de război şantier, pe care se construieşte pe
destulată, transformarea şi înfrumu la luptă hotărîtă pentru o viaţă mai au scos puternic în evidenţă, forţa antisovietice. zi ce trece mai mult. In locul cocioă-'
seţarea localităţilor din Valea Jiu In contrast cu viaţa de mizerie şi bună, pentru răsturnarea orînduirii clasei muncitoare, condusă de partid. Belor din trecut, numai în anii cin
lui, cinstirea muncii de miner, fac nedrepte care îi condamnase la foa Vorbind despre luptele minerilor cinalului s-au construit 3.700 aparta
ca, viaţa nouă creată sub conduce suferinţe a muncitorilor mineri, pa mete şi întuneric. Muncitorii îşi dă Un eveniment din cele mai de sea tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej spune:
rea partidului să se deosebească ca tronii societăţilor carbonifere, înca deau tot mai mult seama că singura mă din istoria mişcărilor revoluţio „Acţiunile duse de muncitorii mineri, mente. S-au organizat 15 cluburi şi
de la cer la pămînt de viaţa din tre sau beneficii fabuloase de pe urma nare din Valea Jiului, îl constituie sub conducerea partidului nostru 70 de biblioteci cu peşte 250.000 de
cut, despre care un corespondent al cruntei exploatări. Astfel, numai în cale de ieşire din această situaţie eroicele lupte din 1929 a minerilor stau dovada faptului că, încă în pe volume de cărţi diferite. O largă ex
„Vieţii Muncitoare" scria la 3 mar anul 1927 fostul director general al este calea indicată de partid, calea de la Lupeni. rioada activităţii ilegale a Partidu tindere a luat în Valea Jiului, re
tie 1929 : „Intrînd în regiunea mini minelor de lă Lupeni, a încasat luptei revoluţionare. Tot mai mulţi lui Comunist, muncitorii revoluţio ţeaua instituţiilor sanitare care cu
eră te izbeşte faptul că, deşi zi de 5.000.000 lei. muncitori mineri, se alăturau luptei Organizată şi condusă de Parti nari din Valea Jiului şi din celelalte prinde 3 spitale', patru policlinici, 15
lucru, pe uliţe se plimbă mii de oa comuniştilor, desfăşurînd în repetate dul Comunist, greva minerilor de la bazine carbonifere s-au strîns în ju farmacii, sanatorii de noapte, etc.
Apropierea crizei economice din rînduri acţiuni revoluţionare îndrep Lupeni a fost îndreptată împotriva rul Partidului Comunist din Romî- Pentru buna aprovizionare a oameni
meni. Goi, posomoriţi, rebegiţi de anii 1929-1933 a agravat şi mai tate împotriva regimului burghezo- încercărilor burgheziei de a ieşi din nia şi au luptat sub conducerea sa“. lor muncii funcţionează în Valea
frig, chinuiţi de foame, muncitorii mult situaţia de mizerie a muncito criza economică pe spinarea clasei Jiului 283 unităţi comerciale. Sub
rilor mineri din Valea Jiului. Noua moşieresc. muncitoare. Toate manevrele folo Odată cu eliberarea ţării noastre conducerea partidului, minerii, as
pilcuri, pilcuri se sfătuiesc între ei, situaţie economică a făcut să scadă In anii 1921-1922 au avut loc re site de burghezie pentru abaterea de sub jugul fascismului german şi tăzi, duc o viaţă îndestulată şi lumi
forfotesc pe drumuri, sînt şomeri". comenzile de cărbune către C.F.R. oamenilor muncii de la lupta revolu al imperialismului internaţional, ur- noasă.
care era principalul consumator al petate greve pentru îmbunătăţirea ţionară ca ; arestarea comuniştilor şi mînd chemarea partidului, minerii
Au dispărut pentru totdeauna, tim cărbunelui. Reducerea comenzilor a aprovizionării cu alimente şi îmbră a altor muncitori revoluţionari, fo Văii Jiului s-au antrenat într-o mun Recunoscători pentru tot ce a fă
purile cruntei exploatări a muncito atras după sine sistarea anumitor căminte a muncitorilor mineri, gre losirea social-democraţilor de dreap că eroică pentru făurirea unui viitor cut partidul şi guvernul pentru ei,
rilor mineri, cînd după o muncă is lucrări importante în producţie, şi ta, ameninţarea cu închiderea mine fericit ai celor ce muncesc.
tovitoare de 10-12 ore pe zi în mină, încetarea totală a construcţiilor so ve conduse de comunişti care s-au lor, etc., n-au dat rezultate. Minerii minerii Văii Jiului răspund cu cinste
muncitorii primeau un salariu care ciale. A avut loc atunci reducerea soldat cu încheierea unui contract îşi intensificară lupta pentru a obţine In anii care au trecut, de Ia seu acestei griji, obţinînd în muncă re
nu acoperea nici cel puţin minimul efectivului de muncitori, din care nu colectiv. reducerea zilei de muncă la 8 ore, turarea jugului capitalist şi instaura zultate care îi ridică în primele rîn-
mai o mică parte a fost plasată la anularea concedierilor, mărirea sala rea regimului democrat-popular, în durl ale clasei muncitoare din pă-~
de existenţă strict necesar. Este bine In 1926, cînd patronii în înţele riilor. făţişarea Văii Jiului şi viaţa mineri tria noastră. In cinstea celui de a!
totuşi să ne amintim puţin de aceste alte mine, marea majoritate rămî- lor s-a schimbat radical. II-lea Congres al partidului, minerii
vremuri pentru a putea preţul viaţa nînd şomeri. gere cu trădătorii social-democraţi Refuzarea de către direcţia mine din Valea Jiului au dat pînă acum
de dreapta de teapa lui Gherman, lor a revendicărilor, a făcut ca în O atenţie deosebită se acordă de peste plan 10.000 tone de cărbune şi
noastră de azi. Măsurile luate de către patroni Muntean, Gîrbovan, au modificat ziua de 4 august 1929, minerii de partid şi guvern uşurării muncii mi au realizat acumulări băneşti în va
Sistemul de aprovizionare prin e- au lovit în mod deosebit muncitorii la mina „Ileana“ din Lupeni, să dea nerului. Muncile grele în mină şi la loare de 14 milioane lei. Aceste rea
mineri din Vulcan, unde a avut loc contractul colectiv, în direcţia sis semnalul de luptă deelarînd greva. suprafaţă au fost aproape în între lizări dovedesc hotărîrea de neclin
conomatele ce erau proprietate a pa tării distribuirii alimentelor cu preţ Exemplul lor a fost urmat de toţi gime mecanizate. tit a minerilor de a merge mereu
tronilor, făcea ca cîştigul minerilor redus, muncitorii mineri s-au ridicat muncitorii din Lupeni.
din nou la luptă, însă acţiunile lor înzestrarea minelor cu tehnica înainte pe drumul Indicat de partid,
să nu acopere cheltuielile de apro au fost reprimate brutal de către Greva de la Lupeni s-a desfăşurat nouă face ca munca minerilor să de drumul construirii socialismului, al
jandarmerie şi siguranţă. Cu această păcii.
vizionare cu alimente. Aşa de pildă,
I. David şi P. Ungur,
L
