Page 16 - 1955-12
P. 16
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 539
Ş e d in ţa din 10 decembrie a Consiiîu'ui de Eecurifafe = = = Goa trebuie să aparţină ;
poporului indian
Admiterea In 1 . 1 . U. a celor 1 date trebuie să găsească
sprijinul deplin al Consiliului de Securitate! Goa, alături de încă două teritorii, tughez care in ultimul timp iu w o
Daman şi Diu, deşi din cele mai ve- politică şi mai duşmănoasă faţf; de
NEW YORK (Agerpres). — TASS Consiliului de Securitate, atît celor Sarcina principală este de a asigura rea unei serii întregi de state, ceea chi timpuri aparţin poporului indian, securitatea Indiei,
astăzi, sînt posesiuni portugheze, Existenţa stăpînirii coloniale por-
transmite : permanenţi cît şi celor nepermanenţi, numărul necesar de voturi atît în ce făcea imposibilă rezolvarea în an constituind ultimele rămăşiţe ale stă- tugheze asupra unei părţi din teri-
La 10 decembrie a fost convocat în legătură cu regulile speciale de Consiliu, cît şi în Adunare, care să samblu a problemei admiterii de noi pînirii coloniale în India. toriul Indiei este aprobată şi chiar
Consiliul de Securitate pentru a exa vot în Consiliu. După cum se ştie. garanteze admiterea în Organizaţia membri. Pretenţia absurdă a colonialiştilor susţinută de puterile occidentale. A-
mina problema admiterii de noi mem Consiliul de Securitate poate adop Naţiunilor Unite a tuturor celor 18 Necesitatea anumitor garanţii îm portughezi de a-şi menţine domina- cest lucru este pe deplin scos la ivea-
bri în O.N.U. După cum s-a mai a- ta o hotărîre numai în cazul cînd în state menţionate. potriva oricăror eventualităţi şi sur ţia asupra acestor trei teritorii, este lă prin recenta declaraţie comună a
nunţat, la 8 decembrie Adunarea favoarea ei s-au pronunţat cel puţin Este necesar să se elaboreze de prize cu prilejul examinării proble condamnată cu hotărîre de opinia secretarului de stat al S.U.A., Du-
Generală s-a pronunţat cu 52 de vo şapte voturi din 11 şi dacă nici unul comun acord o asemenea procedură mei admiterii de noi membri atît în publică din Asia şi chiar din lumea lles, şi a ministrului de externe al
turi pentru, două contra (Cuba şi clin cei cinci membri permanenţi nu şl ordine de votare care să excludă Consiliul de Securitate, cît şi în întreagă. Istoria vine să confirme Portugaliei, Cunha, prin care stră-
ciankaişistul) şi cinci abţineri a votat împotrivă. orice eventualităţi şi surprize atît la Adunarea Generală, este dictată şi dreptul poporului indian asupra te- vechiul teritor indian Goa este de-
(S.U.A., Frianţa, Belgiia, Grecia şi Is Primul care ia luat cuvîntul după votarea în Consiliul de Securitate, de poziţia adoptată de anumiţi mem ritoriului Goa, prin aceea că acest clarat „posesiune portugheză”,
rael) în favoarea admiterii în O.N.U. preşedintele Consiliului de Securitate cît şi la votarea ulterioară în cadrul bri ai Consiliului cu prilejul exami
a tuturor celor 18 state care au făcut a fost reprezentantul statului Peru, Adunării a admiterii de noi membri. nării în Comitetul Politic Special şi teritoriu aparţinea Indiei înainte ca Acest sprijin acordat de către
cereri în acest sens. Această rezolu Belaunde. El a făcut apel la membrii Necesitatea de a lua asemenea mă la plenara Adunării Generale a pro
ţie însă nu constituie decît expri Consiliului de Securitate ca „în nu suri este dictată în primul rînd de blemei admiterii de noi membri. Portugalia să fi devenit un stat de S.U.A. colonialiştilor portughezi a
marea părerii Adunării Generale, în- mele păcii, echităţii şi universalităţii experienţa trecută în examinarea
trucît Adunarea poate adopta o ho- O.N.U.“, să facă o recomandare po problemei admiterii de noi membri După cum s-a mai subliniat la sine stătător. Colonialiştii portughezi fost primit cu o profundă indignare
tărîre definitivă numai dacă există o zitivă cu privire la admiterea în de-a lungul multor ani în Organiza plenara Adunării, doi membri per
recomandare pozitivă din partea O.N.U. a tuturor celor 18 state. manenţi ai Consiliului şi un mem fiind sprijiniţi de anumite puteri în întreaga Asie. Cîteva zile după a-
Consiliului de Securitate. ţia Naţiunilor Unite, cînd într-o se bru nepermanent s-au abţinut de la
Reprezentantul Angliei, Dixon, a votarea rezoluţiei Adunării Gene străine, au reuşit ca acum 450 de ani pariţia declaraţiei comune, primul
încă înaintea convocării Consiliu declarat că Anglia n-a considerat rie întreagă de cazuri, prin aşa nu rale în care se prevede admiterea în
lui de Securitate, ciankaişistul, pen niciodată O.N.U. ca o asociaţie de Organizaţia Naţiunilor Unite a celor prin forţă, să subjuge populaţia in- ministru al Indiei, J. Nehru, a decla-
mita abţinere de la vot, erau res
diană din Goa, Daman şi Diu, înfiin- rat în cadrul unei şedinţe a Camerei
ţînd pe aceste teritorii diferite for- Populare a parlamentului, că acest
tăreţe şi comptoare comerciale cu comunicat poate avea „urmări se-
scopul monopolizării comerţului In- rioase”. De asemenea, întreaga pre-
diei şi a altor ţări din Orient. să indiană continuă să critice decla-
tru a zădărnici rezolvarea pozitivă ţâri avînd aceleaşi vederi şi nu con pinse cererile cu privire la admite 18 state. Goa, Daman şi Diu, care în ve- raţia comună americano-portugheză,
a problemei admiterii în O.N.U. a sideră că ţările al căror regim şi po chea geografie erau denumite „India scoţînd în evidenţă că Statele Unite
celor 18 state, a prezentat 13 pro litică nu le aprobă nu trebuie pri PROPUNEREA DELE GAŢIEI SOVIETICE Portugheză”, deţin o suprafaţă de s-au demascat ca adepte făţişe ale
iecte de ^.rezoluţie privind admiterea mite în O.N.U. Dixon a declarat în 4000 km.p. cu o populaţie de 650.000 colonialismului. Astfel, ziarul „Na
a 13 ţări, inclusiv Vietnamul de sud continuare că este împuternicit să După părerea delegaţiei sovietice, împotriva admiterii în O.N.U. a Al de indieni care sînt în strînse reia- ţional Herald” într-un articol de fond,
şi Coreea de sud. voteze pentru admiterea în O.N.U. în scopul de a asigura cît mai bine baniei, Bulgariei, Ungariei, Romî- ţii economice cu locuitorii indieni arată printre altele că „Atitudinea
Deschizînd şedinţa, preşedintele a tuturor celor 18 state care şi-au îndeplinirea hotărîrii Adunării Ge niei şi R. P. Mongole, declarînd tot de pe teritoriile vecine. sovietică îndreptată împotriva colo-
Consiliului de Securitate, Munroe, depus candidatura. Dixon a obiectat nerale cu privire la examinarea ad odată că nu va folosi dreptul de Dintre aceste trei posesiuni por- nialismului a şi produs o uriaşă im-
(Noua Zeelandă)' a declarat că Con împotriva punerii la vot a proiecte miterii tuturor celor 18 state menţio veto pentru a împiedica admiterea tugheze, Goa este cea mai bogată, presie asupra indienilor, iar faptul
siliul de Securitate nu poate să nu lor de rezoluţie prezentate de cian- nate, este necesar ca Consiliul de lor. Lodge a declarat de asemenea avînd şi o întindere mai mare. In că S.U.A. s-au identificat cu poziţia
ţină seama de părerea majorităţii kaişist. Securitate şi Adunarea Generală să că, după părerea S.U.A., Vietnamul Goa, deşi se găsesc diferite bogăţii Portugaliei, dă o imagine complectă
covîrşitoare a Adunării. După aceea a luat cuvîntul repre acţioneze în această problemă de co de sud şi Coreea de sud „satisfac naturale, ca fier, mangan, etc. popa- asupra situaţiei. Noi trebuie să ştim
Munroe a amintit apoi răspunde zentantul Uniunii Sovietice, A. A. mun acord şi după un plan stabilit. cerinţele necesare admiterii în laţia respectivă trăieşte în cruntă dacă Statele Unite fac cauză comu-
rea deosebită ce revine membrilor Sobolev, care a declarat următoarele: Examinarea acestor cereri şi vo O.N.U.“. Această declaraţie arată mizerie, colonialiştii portughezi ex- nă cu Portugalia. Indienii vor putea
tarea lor atît în Consiliul de Secu izvorul de inspiraţie al ciankaişistu- ploatîndu-i la maximum. Mai mult afla în cazul acesta cine le este prie-
UNIUNEA SOVIETICA SE PRONUNŢĂ PENTRU ADMITEREA IN ritate, cît şi în Adunare trebuie să lui atunci cînd a pus la cale diver decît atît, starea de înapoiere eco- ten şi cine nu şi ce trebuie să facă
O.N.U, A TUTUROR CELOR 18 STATE se desfăşoare în ordinea depunerii siunea cu cele 13 rezoluţii.
nomică a populaţiei din Goa este ac- pentru a-i izgoni pe portughezi din
acestor cereri în Organizaţia Naţiu Luînd cuvîntul în calitate de re centuată şi prin transformarea aces- Goa”.
„In momentul de faţă, examinarea au luat parte la discutarea acestei nilor! Unite, în baza unei liste întoc prezentant al Noii Zeelande, Munroe tui teritoriu într-o bază militară a Declaraţia comună Dulles — Cun-
problemei admiterii de noi membri probleme şi la votarea rezoluţiei a-
se desfăşoară într-o situaţie nouă, tît în Comitetul Politic Special, cîî mite în conformitate cu data depu a declarat că va vota pentru admite N.A.T.O. Colonialiştii portughezi ba, a fost privită cu protest chiar şi
atît în Consiliul de Securitate, cît şi
în Adunarea Generală, situaţie care şi la plenara Adunării Generale. nerii cererii. caută sărşi întărească poziţiile în de anumite cercuri politice reacţio-
se deosebeşte mult de cea care a exis Aşadar, în favoarea acestei rezoluţii
tat în ultimii cîţiva ani. Acum se con au votat aproape 90% din toate sta rea tuturor celor 18 ţări. El a pre Goa prin trimiterea de noi trupe cît nare din S.U A. Astfel, guvernatorul
turează speranţa reală ca impasul tele membre ale Organizaţiei Naţiu In caz de nevoie, şedinţele Consi zentat însă în numele delegaţiei sale
creat în problema admiterii de noi nilor Unite. Aceasta este o majori liului de Securitate şi Adunării Gene şi al delegaţiei Braziliei un proiect şi prin întărirea continuă a instala- statului New York, Averell Harriman,
membri în Organizaţia Naţiunilor tate reală ; nu se poate să nu se ţină
Unite să poată fi, în sfîrşit, lichidat. seama de părerea acestei majorităţi, rale pentru examinarea cererilor de rezoluţie care nu garantează că ţiilor militare existente. Transforma- criticînd cu asprime declaraţia lui
care cere abordarea echitabilă şi fără
Discutarea problemei admiterii de părtinire a problemei admiterii de menţionate ar putea avea loc simul toate cele 18 ţări vor fi admise, de rea teritoriului Goa într-o bază mi- Dulles a arătat că acesta a făcut
noi membri în cadrul Comitetului noi membri în O.N.U. şi care şi-a
Politic Special şi al Adunării Gene manifestat dorinţa şi năzuinţa de a tan. Consiliul de Securitate urmea oarece nu prevede coordonarea ac litară agresivă, este privită cu pro- Statelor Unite „un mare deserviciu".
rale a arătat că majoritatea covîrşi admite în Organizaţia Naţiunilor
toare a statelor membre ale Orga Unite toate cele 18 state. ză să examineze fiecare dintre cere ţiunilor Consiliului de Securitate şi fundă indignare de populaţia india- De asemenea, senatorul Hubert
nizaţiei Naţiunilor Unite nu numai
eă s-au pronunţat, ci au şi votat Această poziţie, adoptată de ma rile primite iale celor 18 state, menţio nă, aceasta fiind o primejdie nu nu- Humphrey criticînd atitudinea lui
pentru rezolvarea fără amînări, şi joritatea delegaţiilor la cea de-a 10-a nate şi să adopte, în cazul fiecăruia
anume încă la actuala sesiune a sesiune a Adunării Generale, care dintre ele, recomandarea cu privire Adunării Generale în ce priveşte ad mai pentru securitatea Indiei dar şi Dulles, a declarat că „Am înveninat
Adunării Generale, a problemei ad este deci şi poziţia pe oare o adoptă la admiterea în Organizaţia Naţiu miterea de noi membri. Totodată.
miterii celor 18 ţări. majoritatea statelor membre ale nilor Unite. Munroe a cerut prioritate la vot pen a întregii Asii. relaţiile noastre cu India pînă în-
O.N.U., găseşte sprijinul cel mai larg tru pfoiectul său de rezoluţie, deşi
Discutarea timp de mai multe zile din partea tuturor popoarelor lumii. După ce Consiliul de Securitate propunerea de procedură a delegaţiei Populaţia din Goa, cît şi din ce- tr-atîta, îneît ele sînt aproape cele
a acestei probleme în Comitetul Po va vota pentru admiterea în Orga sovietice trebuie pusă prima la vo t
litic Special a arătat că majoritatea Uniunea Sovietică, credincioasă nizaţia Naţiunilor Unite a primului lelalte posesiuni portugheze de pe te- niai rele din istorie”,
delegaţiilor la Adunare s-au pronun politicii ei de respectare riguroasă a stat de pe listă, recomandarea pri Anumiţi membri ai Consiliului de
ţat în mod direct şi hotărît pentru Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, vind admiterea acestui stat trebuie Securitate printre care şi reprezen ritoriul Indiei, din cele mai vechi In lupta dreaptă pentru eliberarea
ca în Organizaţia Naţiunilor Unite care a tins neîncetat de-a lungul a transmisă imediat Adunării Gene tantul Angliei, Dixon, şi reprezentan
să fie admise următoarele 18 state, multor ani spre rezolvarea cît mai rale. Adunarea Generală va examina tul Iranului, Entezam, s-au pronun timpuri se opune stăpînirii portu- unei părţi din teritoriul său de sub
enumerate în ordinea cererilor de grabnică a problemei admiterii de noi această recomandare şi va trebui să ţat în favoarea proiectului de rezo
adm itere: Albania, Republica Popu membri, s-a pronunţat fără rezerve adopte o hotărîre asupra ei. După a- luţie al Noii Zeelande şi Braziliei, gheze şi luptă cu multă îndîrjire pen- stăpînirea colonială, poporul indian
lară Mongolă, Iordania, Irlanda, în sprijinul rezoluţiei menţionate şi doptarea acestei hotărîri de către precum şi pentru a se aborda prio
Portugalia, Ungaria, Italia, Austria, a votat pentru ea atît în Comitetul Adunarea Generală, ea trebuie adusă ritate la vot acestui proiect. Ei s-au tru scuturarea jugului colonial şi aii- se bucură de aprobarea tuturor ţâ-
Romînia, Bulgaria, Finlanda, Ceylon, Politic Special, cît şi la plenara Adu la cunoştinţa Consiliului de Securi referit cu acest prilej la „incomodi-
Nepal, Libia, Cambodgia, Japonia, nării Generale. tate. Consiliul de Securitate nu va tăţile practice“ ale procedurii pro pirea la adevărata lor patrie — India, rilor iubitoare de pace din lumea
Laos şi Spania. trece la votarea cererii de admitere puse de Uniunea Sovietică.
In prezent, cînd rezoluţia a fost a statului următor de pe listă atît Mişcarea împotriva dominaţiei întreagă. Uniunea Sovietică, care este
Această năzuinţă unanimă şi-a adoptată de Adunare şi este prezen timp cît Adunarea Generală nu va Reprezentantul Uniunii Sovietice,
găsit exprimarea concretă în faptul tată spre examinare Consiliului de fi adoptat o hotărîre asupra cererii A. A. Sobolev, s-a pronunţat împo portugheze din Goa, Daman şi Diu, o apărătoare consecventă a dreptu-
că în favoarea rezoluţiei prezentate Securitate, delegaţia Uniunii Sovie anterioare. triva acordării priorităţii la exami
de cele 28 de delegaţii şi care pre tice adoptă şi în Consiliului de Se narea proiectului de rezoluţie al Noii este sprijinită de masele largi popu- rHor tuturor popoarelor, sprijină a-
vede admiterea în Organizaţia Na curitate aceeaşi poziţie în această Domnule preşedinte, delegaţia so Zeelande şi Braziliei.
ţiunilor Unite a celor 18 state men problemă. Ea se pronunţă cu fermi vietică prezintă următoarea propu lare din întreaga Indie. Această miş- ceasta luptă a poporului indian de
tate şi rigurozitate pentru admite nere : Este ştiut, a continuat Sobolev, că
ţionate, au votat 52 de delegaţii din rea în Organizaţia Naţiunilor Unite în timpul discuţiilor în Comitetul care care are un caracter paşnic, se a-şi elibera străvechiul său teritoriu
a tuturor celor 18 state, fără nici un Politic Special şi în Adunarea Ge
numărul total de 59 de delegaţii care fel de excepţie. manifestă prin aşa numita campa- Goa Cu ocazia vizitei făcută în In-
nie „Statygrahis". Participanţii la dia, conducătorii statului sovietic,
această mişcare manifestă nesupu- N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov.
nere faţă de hotărîrile autorităţilor şi-au exprimat clar părerea că mai
portugheze, organizînd diferite mi- devreme sau mai iîrziu, teritoriul
linguri şi demonstraţii. Din iniţia- Goa se va elibera de sub dominaţia
tiva a diferite partide politice şi a colonială şi va reveni Indiei,
altor organizaţii neguvernamentale, Poporul indian este hotărît să nu
numeroşi voluntari indieni pleacă în renunţe la lupta de eliberare a ulti-
posesiunile portugheze pentru a spri- mului său teritoriu de sub dominaţia
fini campania patriotică de eliberare, colonială, fiind tot mai mult spriji--
Guvernul indian s-a pronunţat în- nit de opinia publică mondială care
„Consiliul de Securitate, avînd în nerala, o serie de delegaţii, fie că nu totdeauna pentru rezolvarea paşnică devine mai unită în lupta împoriva
vedere rezoluţia nr. A. 357 din 8 de s-au pronunţat în general asupra po a problemei coloniale Goa. Această colonialismului şi pentru apărarea
cembrie 1955 în problema admiterii ziţiei lor în problema admiterii tu propunere însă, a fost respinsă în păcii şi securităţii popoarelor,
de noi membri în O.N.U., hotărăşte turor ^celor 18 ţări, fie că au decla nenumărate rînduri de guvernul por- p , V.
să examineze cererile de admitere rat _că au rezerve faţă de anumite
în O.N.U. a celor 18 state despre ţări oare aşteaptă să fie admise în
care este vorba în rezoluţia menţio O.N.U. In asemenea situaţie, a spus Arabia Saudita şi india sprijină
nată a Adunării Generale, în ordi el, nu există garanţii ca vreuna din principiile coexistenţei paşnice
nea cronologică de prezentare a ce cele 18 ţări să nu capete recomanda
rerilor, avînd în vedere că hotărîrile rea Consiliului de Securitate sau DELHI (Agerpres). problemele oare prezintă un deosebit
cele două treimi de voturi necesare La 11 decembrie a fost dată publi interes pentru cele două ţări.
ESTE NECESARA O ASEMENEA PROCEDURA CARE SA EXCLUDĂ vor fi luate de către Consiliu în mod în Adunarea Generală“. cităţii k Delhi declaraţia comună a
individual asupra fiecărei cereri şi regelui Arabiei Saudite, Saud, şi a pri Regele şi primul ministru consideră
ORICE EVENTUALITĂŢI ŞI SURPRIZE CU PRILEJUL VOTĂRII După ce a subliniat încăodată că mului ministru al Indiei, Nehru, în că sarcina principală în momentul de
că Consiliul va trece Ia examinarea delegaţia sovietică este pentru ad care se spune că în cursul vizitei în faţă este întărirea păcii în întreaga
Membrii Consiliului de Securitate ţia Naţiunilor Unite. Printr-un ase cererii următoare după ce Adunarea miterea ^tuturor celor 18 state, pro- lume şi slăbirea încordării internaţio
cunosc bine apelul adresat membri menea act, aş spune istoric, Consi Generală va fi terminat examinarea punînd în legătură cu aceasta o a- India a regelui Arabiei Saudite, Saud, nale. Cele două ţări sprijină în între
lor Consiliului de Securitate de nume liul de Securitate va aduce o mare recomandării Consiliului de Securi semenea procedură care să asigure gime cele cinci principii ale coexisten
roase delegaţii cu prilejul examină contribuţie Ia cauza întăririi păcii şi tate asupra cererii anterioare. îm- admiterea în O.N.LI. a acestor °tate, între el şi primul ministru al Indiei, ţei paşnice, deoarece, după părerea
rii problemei admiterii de noi mem dezvoltării colaborării internaţionale. Duterniceşte pe preşedintele Consi Sobolev a declarat că delegaţia so lor, numai ele pot să asigure o bază
bri în Comitetul Politic Special. liului de Securitate să coordoneze cu vietică va vota atît împotriva acor Nehru, a avut loc un schimb prietenesc trainică pentru coexistenţa paşnică şi
Apelul Adunării Generale cu pri preşedintele Adunări«' Generale ordi dării priorităţii în examinarea pro colaborarea între ţările lumii.
Acest apel cere cu insistenţă ca vire la admiterea în Organizaţia Na nea menţionată a examinării cereri iectului de rezoluţie al Braziliei şi şi neoficial de păreri, cu privire la ul
Consiliul de Securitate să ia toate ţiunilor Unite a celor 18 state trebuie lor". Noii Zeelande cît şi împotriva ordi
măsurile ce depind de el pentru a să găsească sprijinul deplin din par nii propuse in acest proiect în ce pri timele evenimente internaţionale şi în
rezolva această problemă importantă tea Consiliului de Securitate. Aş vrea să adaun că în conformi veşte examinarea cererilor de admi
la cea de-a X-a sesiune a Adunării tate cu cele expuse mai sus, delega tere în O.N.U. Manifestaţie anfimilitarisfă în Berlinul occidental
In prezent, pentru rezolvarea pozi ţia sovietică nrezintă de asemenea
Generale. tivă a acestei probleme capătă o Discutarea problemei admiterii de BERLIN (Agerpres). — La 12 de- a membrilor organizaţiei militariste
spre examinarea Consiliului proiecte noi membri va conH^tio în şedinO cembrie a avut loc în sectorul fran- „Căştile de oţel“. In faţa protestelor
Datoria şi obligaţia internaţională deosebită importanţă procedura şi cez al Berlinului o mare demonstraţie hotărîte ale populaţiei, membrii orga-
le de rezoluţie en privire la admite de protest, la oare au luat parte mii nizaţiei militariste au fost siliţi să-şi
a Consiliului de Securitate şi a mem ordinea examinării în viitor a pro de persoane, împotriva unei reuniuni amîne reuniunea.
brilor săi este de a răspunde în mo punerilor cu privire la admiterea de rea în Organizaţia Naţiunilor Unite din 13 decembrie a Consiliului de
dul cuvenit la acest apel şi de a re noi membri şi votarea acestor pro a tuturor celor 18 î-Md menţionate. Securitate.
zolva în mod pozitiv problema ad puneri atît în Consiliul de Securi Delegatul S.U L, Lodge, care a N. R. — Sublinierile şi subtitlurile Primul minisfru a! Danemarcei despre importanţa contactelor
între Est şi Vest
miterii celor 18 state în Organiza tate, cît şi în Adunarea Generală. luat apoi cuvîntul, s-a pronunţat aparţin redacţiei.
Sesiunea Consiliului Sesiunea Apariţia în U. R. S. S. COPENHAGA (Agerpres). primul ministru danez — consider că
de Asistenţă Economică Mutuală Biroului Consiliului a unei noi ediţii a Manualului
Mondial al Păcii Agenţia France Presse relatează că contactele personale pe care le per
de Economie Politică
HELSINKI (Agerpres). — TASS primul ministru şi ministru al Aface mite o vizită în Uniunea Sovietică sînt
transmite : In Editura de stat pentru literatura
politică din Moscova a apărut a doua rilor Externe al Danemarcei, H. K. utile. Scopul călătoriei mele înAJniu-
La 11 decembrie s-a deschis la Hel ediţie a Manualului de Economie Po
BUDAPESTA (Agerpres). Intre 7 Avînd în vedere că acordurile pe sinki sub preşedinţia doctorului James litică. ITansen, care, după cum s-a anunţat, nea Sovietică este în primul rînd de
Endicott sesiunea Biroului Consiliului
şi 11 decembrie a avut loc la Buda termen lung cu privire la livrările re Mondial al Păcii. Pe ordinea de zi a Prima ediţie, apărută la sfîrşitul a acceptat invitaţia guvernului sovie a servi dezvoltării relaţiilor dintre Da
sesiunii figurează problema studierii anului 1954, într-un tiraj de peste 6
pesta sesiunea Consiliului de asistenţă ciproce de mărfuri dintre ţările mem situaţiei internaţionale. milioane exemplare, s-a epuizat în tic de a vizita U.R.S.S., a făcut o de nemarca şi U.R.S.S. Desigur această
tr-un timp scurt. In afară de ediţia
economică mutuală, la lucrările căruia bre ale Consiliului în majoritatea lor Sesiunea Biroului Consiliului Mon în limba rusă, manualul a fost edi claraţie subliniind importanţa contac călătorie poate prilejui discutarea unor
au luat parte reprezentanţii tuturor ţă dial al Păcii va dura pînă la 13 de tat în cîteva limbi ale popoarelor din
rilor membre ale Consiliului : Repu expiră anul acesta, Consiliul a dis U.R.S.S. şi într-o serie de ţări de telor dintre ţările din Răsărit şi Apus. probleme mai concrete şi de interes
blica Populară Albania, Republica cutat problemele legate de încheierea cembrie.
Populară Bulgaria, Republioa Ceho unor acorduri comerciale pe termen înainte de începerea lucrărilor se peste hotare. „La fel ca primul ministru suedez comun dacă vreuna din părţi ar dori
slovacă, Republica Democrată Ger lung între ţările membre ale Consiliu
siunii, membrii Biroului Consiliului Ediţia a doua a manualului a fost şi ca premierul norvegian — a spus aceasta“.
complectată cu .date noi, reflectînd
mană, Republica Populară Polonă, Re lui pe perioada următoare. Mondial al Păcii au păstrat un mo INFORMAŢIE
ment de reculegere în memoria prof. atît dezvoltarea economiei socialiste
publica Populară Romînă, Republica La sesiunea Consiliului a avut loc La 30 decembrie 1955, va avea loc
Ikuo Oyama, preşedintele Comitetului în U.R.S.S. şi ţările de democraţie ultima tragere la sorţi a obligaţiuni
Populară Ungară şi Uniunea Republi de asemenea un schimb de păreri în lor C.E.C. 4 la sută cu cîştiguri pe
japonez de apărare a păcii şi membru populară, cît şi adîncirea continuă a anul 1955 cînd se vor atribui 3.400
cilor Sovietice Socialiste. problema specializării şi cooperării în cîştiguri în valoare de lei 1.691.600.
al Biroului Consiliului Mondial al crizei generale a capitalismului.
La sesiunea Consiliului a avut loc producţia diferitelor tipuri de maşini Manualul se editează în tiraj de Pînă în seara zilei de 29 decem
Păcii. brie 1955, orele 20 se vînd obliga
un schimb de păreri asupra orientării şi utilaj în ţările membre ale Consi masă. ţiuni C.E.C. Ia toate ghişeele su
cursalelor raionale C.E.C.
fundamentale în dezvoltarea economiei liului, în scopul sporirii producţiei în
Cumpăraţi din timp obligaţiuni
naţionale a ţărilor membre pe anii ur serie, îmbunătăţirii calităţii şi reduce C.E.C. 4 la sută.
mători şi asupra ridicării continue a rii preţului de cost al producţiei pe
nivelului de trai al populaţiei acestor baza introducerii continue a tehnicii
ţări. noi.
Redacţia şi Adm. ziarului str. 6 Martie, nr, 9 Telefon: 188 189. Taxa plătită in numerar cont. agtobării Diiecţiunii Generale E J .l.R nr. 236.320 din 6 noiembrie îmu — Tiparul Întregi, Poligiaficâ ck Meii UE VA,