Page 18 - 1955-12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI M r.

76 de am de la naşterea loi LV. Sta lin Pe marginea consfătuirilor pe raioane

învăţătura mnrxdst-lenândstă este o pu­ Acest program prevedea Industrializarea U.R.S.S. dă o producţie de 27 de ort mai în problemele muncii culturale
ternică armă ideologică a partidului co­ socialistă a ţării, dezvoltarea pe toate mare decît în perioada dinainte de re­

munist şi a clasei muncitoare, a tuturor cădle a industriei grele, electrificarea în ­ voluţie şi de peste trei ori mai mare în Aşa după cum se ştie, lunile de aceasta însă, au fost arătate şi că­ In cadrul acesteia, l-a căminele cul­

oamenilor muncii. Sub steagul acestei tregii eqpnomii naţionale, transformarea comparaţie cu anul antebelic 1940. iarnă sînt cele mai prielnice pentru mine culturale ca cele din Sîntămăria turale din regiune, vor avea loc con­

învăţături, oamenii sovietici au construit agriculturii pe baze socialiste, înfăptui­ In planul leninist de construire a co­ desfăşurarea unei largi activităţi Oriea, Silvaş, -Rîu-Alb ori Sălaşul sfătuiri între fruntaşii din agricul­

societatea socialistă şi, în prezent, în­ rea revoluţiei culturale. Partidul comu­ munismului uri loc însemnat ocupă elec­ culturale la sate. Odată terminate Superior, în care activitatea se des­ tură şi ţăranii muncitori, sfaturi a-

făptuiesc cu succes sarcinile trecerii trep­ nist a condus op fermitate pe oamenii trificarea ţării Comunismul, spunea Le­ muncile agr'iole, ţăranii muncitori făşoară extrem de anevoios sau chiar grotelmice dale de către ingineri şi

tate d® la socialism la comunism. muncii din Uniunea Sovietică pe drumul nin, este puterea sovietică plus electri­ stau majoritatea timpului pe acasă ; stagnează complect. Marele rol pe tehnicienii agricoli, citiri în grup din

Sub steagul nrarxism-lenmfcmuiUii, oa­ construcţiei socialiste. ficarea întregii ţări. Prin electrificarea ei au timp suficient pentru a citi care activitatea culturală îi joacă în cărţi cu conţinut agrotehnic, etc.

menii cu vederi progresiste din toate ţă­ După moartea lui V. L Lenin, duşma­ ţării, după cum se ştie, Lenin înţelegea cărţi, pentru a asculta conferinţe, a- bunul mers al treburilor săteşti, îl Cu toate că în direcţia luării de
rile duc lupta pentru libertatea şi feri­ udiţij la radio, pentru a viziona pro­
cirea popoaireloir, pentru ca să nu mal nii partidului şi ai poporului sovietic — crearea bazei materiale a comunismului, grame artistice, pentru a studia la dovedeşte cu prisosinţă faptul că ace­ măsuri practice în vederea înfăptuirii
existe pe pămînt asuprire, pentru ca cercuri agrotehnice sau de cultură
- emul muncii să fíe stăpân cu depline pu­ trădătorii troţkisto-zinovievlşti, naţiona­ dezvoltarea marii Industrii şi în primul generală, într-un cuvînt în perioada le comune amintite ca fruntaşe în acestor sarcini au fost obţinute o
teri asupra bunurilor create de el. iernii, ei dispun de mari posibilităţi
liştii burghezi, iar apoi capitularzii de rînd a industriei grele. pentru a-şi îmbogăţi mintea cu noi această direcţie, sînt fruntaşe şi în seamă de realizări, se fac totuşi
Teoria comunismului ştiinţific, elabo­ cunoştinţe folositoare.
rată de K. Marx şi F. Engels, a devenit dreapta, au duis o luptă înverşunată îm ­ In ce priveşte producţia de energie e- rezolvarea celorlalte probleme ale co­ simţite şi unele lipsuri împotriva că­
în prezent cea mai mare forţă a con­ In scopul de a analiza stadiul real
temporaneităţii, ea a pus stăpînire pe con­ potriva partidului, au încercat să albaită lectrică, Rusia ocupa înainte de revoluţie în care se găseşte acuma activitatea munei, pe cînd cele amintite ca ră­ rora va trebui cu tărie luptat. Astfel,
ştiinţa a milioane şi milioana de oameni. culturală la sate şi de a instrui ac
Măreaţa forţă a învăţăturii marxiste con­ partidul de pe drumul leninist, să res­ unul dintre ultimile locuri. In prezent, tiviştii culturali asupra celor mai e- mase în urmă din punct de vedere unele comitete executive şi conduceri
stă în aceea că ea este expresia teore­ senţiale probleme ce stau în aceas-
tică a nevoilor vitale ale societăţii. taureze în Uniunea Sovietică rânduielile U.R.S.S. se află pe locul ai doilea în tă perioadă în faţa instituţiilor cul­ al muncii culturale, sînt codaşe pe de cămine culturale ca cele din Ră-
turale, Comitetul executiv al Sfatu­
Marx şi Engels au făcut o analiză capitaliste. lume. In anii puterii sovietice au fost lui popular regional, a luat măsuri­ toate fronturile. hău, Cristur, Zam, Bobîlna, etc., au
ştiinţifică a bazelor capitalismului, au le necesare pentru ca în fiecare cen­
descoperit legile economice ale apariţiei, Sub conducerea Comitetului Central în construite şi date în exploatare peste 300 tru de raion să fie organizate în pri­ Lucruri asemănătoare au reieşit şi dovedit o slabă preocupare pentru
dezvoltării şi pieirii capitalismului, au ma jumătate a acestei lpni consfă­
înarmat clasa muncitoare cu învăţătura frunte cu I. V. Stalin, partidul a zdrobit .centrale electrice de putere mare şi mij­ tuiri pe tema muncii culturale, la cu ocazia consfătuirilor din celelalte buna organizare a muncii culturale.
despre dictatura proletariatului Marele
Lenin a dezvoltat în mod creator mar­ pe trădători şi capitularzi, a păstrat ne­ locie, inclusiv 90 de hidrocentrale. Au care să participe preşedinţii sfaturi­ raioane. S-a putut constata mai gles Datorită neglijenţei acestora, cămi­
xismul în noile condiţii istorice ale lup­ lor populare comunale, directorii de
tei de clasă a proletariatului. Leninis­ pătat măreţul steag al leninismului. şi dat primul curent industrial hldrocen cămine culturale, directorii şcolilor că în. cea mai mare parte din comu­ nele culturale, nu sînt aprovizionate
mul este marxismul epooii imperialismu­ de patru şi şapte ani şi responsabilii
lui şi revoluţiilor proletare. ? tratele de la Gorki şl de la Kahovka. Se colţurilor roşii din gospodării colec­ nele şi satele regiunii, au fost în­ cu combustibilul necesar nici chiar
apropie ziua punerii în funcţiune a pri­ tive. Cu ocazia acestor consfătuiri
V. I. Lenin a elaborat, primul în Isto­ învăţătura marxilst-leninistă este o melor agregate de la hidrocentrala de la ce au avut loc, au putut fi constatate tocmite pină la această oră planuri pînă la ora actuală. Colectivele de
ria marxismului, învăţătura despre par­ ştiinţă creatoare, ea se dezvoltă în legă­ Kuibîşev. Se desfăşoară construirea de multe lucruri bune din viaţa cultu­
tid ca organizaţie conducătoare a prole­ tură strînsă cu viata, ou activitatea prac­ puternice hidrocentrale la Statengrad şi rală a satelor după cum au putut fi de muncă legate concret dd sarcinile conducere ale acestora continuă încă
tariatului, oa armă principală în mâinile tică a maselor. Lenin ne-a învăţat că pe fluviul Angara, în apropiere de Irkuţk, în acelaşi timp găsite şi multe laturi
acestuia fără de care nu poate fi cuce­ teoria nu este o dogmă, ci o călăuză în şi a unei serii de alte hidrocentrale. negative ce s-au manifestat în unele perioadei de iarnă. Bunăoară, în co- să fie descomplectate, iar munca se
rită puterea, nu poate fi construit comu­ acţiune. Pentru ştiinţa revoluţionară cel
n ism ul mai primejdios lucru îi constituie stag­ Mari schimbări s-au produs în agri­ locuri. muna Rapollu Mare din raionul Hu- desfăşoară fără a avea la baza ei un
narea, schemele moarte transformate în cultură. Datorită înfăptuirii planului co­
întemeind partidul comunist, Lenin l-a canoane rupte de viaţă şi de practică. operatist al lui Lenin în locul milioane­ Aşa de pildă, cu ocazia consfătuirii nedoara, prin grija sfatului populari plan şi fără a cuprinde toate forţele
înarmat cu teoria revoluţionară, ou un In activitatea lui partidul comunist se lor şi milioanelor de gospodării ţărăneşti ce s-a ţinut în raionul Haţeg, au fost
program şi ou principii taotlce. călăuzeşte întotdeauna de învăţătura me­ individuale miai, fărîmlţate, în U.R.S.S. scoase în relief multe cămine cultu­ şi a colectivului de conducere al că- de care comuna dispune.
reu vie, activă, în dezvoltare continuă, s-au întărit şi se dezvoltă cu succes for­ rale fruntaşe care au ştiut să desfă
Cel mai mare merit al lui Lenin este a lui Marx-Engels-Lenin-Sbalin. mele colective în agricultură.’ Sistemul şoare o activitate neîntreruptă şi le­ minului cultural, au fost asigurate Asemenea lipsuri izvorăsc în pri­
crearea unei teorii noi, desăvârşite, a socialist al agriculturii, statornicit în gată întotdeauna de cele mai actuale
revoluţiei socialiste, care porneşte de la Dintre problemele teoretice ce s-au ivit U.R.S.S. sub forma colhozurilor, S.M.T.- probleme. In acest sens, au fost a- pînă acum toate condiţiile pentru ca mul rînd din cauza slabei îndrumări
faptul că în epoca Imperialismului este în faţa partidului în perioada luptei pen­ urilor şi sovhozurilor, permite să se în­ mintite căminele culturale din Sarmi-
pasibilă victoria socialismului la înce­ tru industrializarea socialistă a ţării şi deplinească mari sarcini economice. Acest segetuza, Toteşti, Berthelot, Ostrov activitatea culturală să se poată des­ şi a slabului confrol desfăşurat din
put în cîteva ţări şi chiar Intr-o singură colectivizarea agriculturii a avut o în­ lucru îl dovedeşte în special faptul că în şi altele, care prin munca ce au des­
ţară. După victoria revoluţiei socialiste, semnătate mare fundamentarea ştiinţi­ 1955 suprafaţa însămânţată în UJl.S.S. a făşurat-o au contribuit într-o măsură făşura neîntrerupt şi nestingherit. partea unor sfaturi populare raionale
bazîndu-se pe principiile fundamentale fică a necesităţii dezvoltării în ritm sporit cu 27% în comparaţie cu anul 1950.
ale marxismului, Lenin a elaborat un rapid a industriei grele. A încetini rit­ S-au valorificat peste 30.000.000 ha. de serioasă la realizarea sarcinilor ce Pentru ca în perioada acestei ierni, ca Brad sau Petroşani, din cauza
>lan îndrăzneţ, fundamentat din punct mul însemna a rămîne în urmă, iar cei pământuri înţelenite, ceea ce constituie o au stat în faţa comunei. Paralel cu
de vedere ştiinţific, de construire a so­ rămaşi în urmă sînt bătuţi. „Aceasta este mare victorie a partidului şi poporului. nivelul profesional al ţăranilor co­ „îngăduinţei" cu care acestea tratea­
cietăţii socialiste în U.R.S.S. legea junglei a capitalismului“ — spu­
nea Stalin. Dar partidul, oamenii sovie­ Partidul comunist se îngrijeşte neobosit lectivişti, întovărăşiţi sau din secto­ ză lucrurile.
tici nu vroiau să fie bătuiţi. De aceea de satisfacerea necesităţilor materiale şi
partidul a pus şi a rezolvat cu succes culturale de trai ale poporului sovietic. rul individual să fie ridicat şi mai Consfătuirile au arătat că dacă
sarcina lichidării înapoierii tehnico-eco-
nomdjoe a ţării într-un timp extrem de Pentru oamenii sovietici comunismul sus, au fost luate măsuri organiza­ pînă acuma s-au făcut simţite ase­
scurt Istoriceşte. nu înseamnă un vis îndepărtat, nu în­
seamnă un viitor îndepărtat. El este o torice în vederea funcţionării a peste menea lipsuri, apoi e necesar ca pe
In lucrările lui, I. V. Stalin a concre­ sarcină reală a zilelor noastre. Prin suc­
tizat mal departe planul cooperatist al cesele lor în muncă obţinute în toate ra­ 200 de cursuri şi cercuri agrotehnice. viitor să fie mai multă preocupare
lud Lenin, au fost fundamentate şi dez­ murile economiei naţionale, oamenii so­
vietici creează premisele pentru trecerea Iri formele de învăţămînt agricol vor pentru problemele muncii culturale.

fi cuprinşi peste 4.500 ţărani mun­ Fiecare intelectual de la sat trebuie

citori. De asemenea, tot în vederea să fie transformat într-un activist

ajutorării practice a ţărănimii mun­ cultural neobosit. Trebuie să folosim

citoare, a fost iniţiat pe regiune uri în activitatea căminelor toate forme­

concurs al brigăzilor artistice de agi­ le de muncă culturală, să legăm

taţie la care vor participa atît bri­ conţinutul acesteia de sarcinile cu­

găzile artistice de agitaţie existente rente, să facem în aşa fel îneît să nu

cît şi cele care vor lua fiinţă pe tim- existe unitate culturală pe cuprinsul

pul desfăşurării acestui concurs. încă regiunii care să nu contribuie efec-

o măsură organizatorică ce a fost tiv Ia educarea ţărănimii muncitoare,

luată constă în faptul că ziua de joi a la mobilizarea acesteia spre înfăptu-

fiecărei săptămîni, a fost declarată irea marelor sarcini ce se ridică în

printr-o decizie a Sfatului popular, lumea satelor noastre,

regional „ziua sfatului agrotehnic“.- VICTOR MUREŞAN

? voltate o serie de importante teze teo­ treptată spre comunism. Creşterea efor­ Trei Irafi — trei mineri destoinici
retice privind problema agrară, în spe­ turilor în muncă, avântul puternic în
I. V. Stalin a fost un discipol credin­ cial a fost demascată teoria amtimarxistă muncă şi pe tărtm politic sînt dovedite da O dimineaţă recé 'de toamnă cu mă minerii Ia o nouă zi de muncX împreună. Din urmă îi ajunse şi
cios şi .demn al lud Lenin, genialul stra­ a „trăinioiei“ gospodăriei mied ţărăneşti, larga participare a maselor la întrecerea vînt şi fulguit de zăpadă. In comuna De sub dealul „Mucenicului“ din- Gheorghe, cel mai mic dintre fraţi.
teg al revoluţiei, un continuator al ope­ a fost fundamentată necesitatea trecerii socialistă în cinstea Congresului al XX- din vale, minerii încă se odihneau.
rei lui nepieritoare. întotdeauna şi pre­ la politica colectivizării în masă a agrir lea al Partidului Comunist al Uniunii So­ Doar ici, colo, licărea la geamuri cîte tr-un apartament din blocul mineri­ Pe drumul ce duce la mina din
tutindeni, Stalin a rămas un leninist con­ culturii şi la lichidarea pe această bază vietice. lor, ieşi un miner, merse de-a lungul deal, mergeau trei fraţi: Ion, Nicolae
vins, un susţinător consecvent al ideilor a chiaburtmii, a fost indicat artelul agri­

leniniste. col ca formă principală a cooperaţiei de o lumină gălbuie. coridorului, se opri la uşa cu fereas­ şl Gheorghe Opreanu, trei mineri

In lupta pentru revoluţia socialistă, producţie în agricultură. Marea învăţătură a lui Marx-Engels-Le- Iată însă că sunetul prelung al tra luminată şi bătu, apoi deschizînd destoinici. Ion le vorbea despre ceea

partidul a făurit o mare forţă — alianţa Stafldn, fiind un teoretician remarcabil nin-Stalin constituie o călăuză în munca sirenei face ca aşezarea minerilor încet, întrebă : ce voiau să facă în acea zi în cadrul
dintre clasa muncitoare şi ţărănime şi al partidului în problema naţională a practică nu numai pentru oamenii mun­ din Aninoasa să prindă viaţă. Zeci, — Gata eşti măi Nicolae ? Hai schimbului de onoare închinat Con­
a dus poporul la glorioasa victorie din cii ddn U.R.S.S., oi şi pentru numeroase
.octombrie 1917, la crearea statului so­ dezvoltat mal departe teoria marxlst-le- alte popoare din lume. sute de becuri se aprind în casele în­ că-! vremea... gresului partidului. Nicolae şi Gheor-
vietic — primul stat din lume al munci­ ninistă a naţiunilor, a arătat condiţiile Nicolae ieşi în prag dădu bineţe ghe ÎI ascultau cu drag, făgăduindu-i
torilor şi ţăranilor. apariţiei şl trăsăturile caracteristice ale Datorită victoriei obţinute de popoarele şiruite de-ia lungul văii. E ora că nu se vor lăsa în urmă.
naţiunilor burgheze şi ale naţiunilor so­ iubitoare de paee în cel d© al doilea fratelui său mai mare şi porniră
Stalin a fost un sprijinitor neobosit al cialiste, a dezvăluit importanţa priete­ război mondial, numeroase ţări din Eu­ cînd. primele sunete ale sirenei chea- ?
lud Lenin în pregătirea şi înfăptuirea niei popoarelor ca una din forţele mo­ ropa şi Asia au lichidat sistemul asu­
revoluţiei din octombrie, în construirea trice ale dezvoltării societăţii sovietice. pririi şi exploatării, aru pornit pe o cale xww.;, w.WS’SvT-: $ $ iii Schimbul de onoare închinat celui
statului socialist. nouă, calea socialistă de dezvoltare. Ma­ ÉÜ 1 ii de-al Il-lea Congres al partidului în­
Partidul şi I. V. Stalin, plecând de la rele popor chinez şi oamenii muncii din '•5 cepuse de cîteva ore. In adîncul pă-
Stalin a sprijinit cu devotament pe învăţătura marxist-leninistă despre dic­ celelalte ţări de democraţie populară mîntului, minerii lucrau cu însufle­
Lenin în organizarea şi conducerea apă­ tatura proletariatului, au acordat o mare Ü ţire...

rării tinerei republici sovietice împotriva atenţie întăririi statului sovietic, a ca­ construiesc cu succes socialismul. In abatajul 10 din sectorul I, cei

nvaziei mtervenţloniştilor imperialişti şd pacităţii sale de apărare. Marele Război Statul sovietic, împreună cu Republica trei m ineri: Ion, Nicolae şi Gheorghe

i bandelor alb-gardiste. In calitate de pentru Apărarea Patriei a dovedit lim ­ Populară Chineză şi ou toate ţările de Opreanu, lucrau de zor.

comisar al poporului pentru problemele pede însemnătatea uriaşă pe care l-a a- democraţie populară, promovează o poli­ — Ce zici frate, dăm cu 100 tone

naţionalităţilor, Stalin a condus direct vut acest lucru pentru soarta Ţării So­ tică de pace şi prietenie între popoare, mai mult în schimbul ăsta ?

înfăptuirea politicii naţionale leniniste a vietice. o politică de coexistenţă paşnică a state­ In clişeu: In flecare dimineaţă înainte de a intra In şut, fraţii Opreanu se — Musai, îl răspunse Nicolae.
partidului, oare urmărea urnirea popoare­ lor ou sisteme soolal-politice diferite. sfătuiesc cum să-şi organizeze mai bine munca. Doar aşa ne-am înţeles.
lor ţării într-o singură familie frăţească. Uniunea Soyi-etică păşeşte din victorie
în victorie. Planul leninist de construire Politica externă de pace a statului so­ In acel schimb, fraţii Oprean şi cu
Sub conducerea hui Letón, partidul a a oimindsmiuluii, care constituie progra­ vietic, a întregului lagăr socialist, în­ ceilalţi ortaci, munceau cu multă tra­
pregătit unirea republicilor naţionale so­ mul de luptă ai partidului şi al întregu­ dreptată spre menţinerea păcii şi spre gere de inimă. Ei au hotărît în acea
vietice într-un singur stat unional — lui popor, este tradus cu succes în viaţă. slăbirea încordării internaţionale, cores­ dimineaţă ca în schimbul lor să tri­
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Acest lucru este dovedit limpede de da­ punde intereselor vitale ale tuturor po­ mită patriei cu 100 tone de cărbune
Constituirea U.R.S.S. a înseninat un ja­ tele asupra dezvoltării economiei socia­ poarelor. mai mult decît prevedeau sarcinile.
lon important în consolidarea şi dezvol­ liste. Cel de al cincilea plan cincinal de Şi hotărîrea lor trebuia să fie faptă.
tarea statului sovietic. dezvoltare a economiei naţionale a U.R.S.S. Sub steagul atotbiruitor al lud Marx-
a fost îndeplinit în patru ani şi patru Engels-Lenin-Stalin, sub conducerea par­ Cînd ceasul arăta ora 13, vagone­
V. I. Lenin a elaborat un program fun­ luni. In prezent, industria socialistă a tidului comunist, poporul sovietic păşeş­ tarul ce încărca cărbunele adus de
damentat ştiinţific de transformare a Ru­ te ou fermitate spre noi succese în con­ craţer din abatajul 10, înscrise cea
siei înapoiate din punct de vedere eco­ struirea comunismului. de a 85-a tonă dată peste planul
nomic într-o putere socialistă înaintată. schimbului. Le-au mai rămas doar,
(Ageipres)

15 tone să extragă într-o oră de mun­
nele comitete raionale şi comitete de rea consecventă a principiului leni­ că. Angajamentul era socotit îndepli­
partid care nu aplică cu destulă tărie nist al conducerii colective.
Conducerea colectivă — principiu suprem nit încă de pe acum...
acest principiu aşteptînd mereu să li
Respectarea democraţiei interne de Deodată însă, eraţerul care pînă

al conducerii de partid se indice aplicarea acestuia de că­ partid presupune aplicarea consec­ acum a transportat sute de tone de la
tre Comitetul regional de partid. ventă a principiului leninist al con­ frontul de lucru la rol, începu să-şi

De pildă, Comitetul orăşenesc de ducerii colective. Conducerea colec­ încetineze mersul şi... se opri. Numai
partid Hunedoara, nu luptă cu toată tivă — a arătat V. I. Lenin — nu tre­ la asta nu se aştepta brigadierul-
Avînd în permanenţă ca model de partid slăbeşte, se greşeşte în regulat, ordinea de zi a acestora se tăria pentru activizarea membrilor buie să se transforme într-o piedică Gheorghe cel mal mic dintre Opreni,
gloriosul partid al Uniunii Sovietice, muncă, se creează raporturi nejusle anunţă din timp, iar numărul celor comitetului şi pentru a le imprima cu pentru munca politică. Greşit proce­ alergă îndată după mecanic. Minu­
Partidul Muncitoresc Romîn, a pus între conducători şi masa membri­ ce participă la discuţii contribuie e- tărie simţul răspunderii personale în dează acele organe de partid care tele treceau iar Gheorghe cu meca­
fectiv la luarea de măsuri menite să vederea îndeplinirii hotărîrilor. Aşa sub pretextul principiului conducerii nicul nu se mai înapoiam Faţa bri-
la baza organizării sale principiile lor de partid.
organizatorice — leniniste. Marele De pildă, la Combinatul siderurgic ducă la îmbunătăţirea muncii. Comi­ se explică faptul că sînt unii mem­ colective ţin nenumărate şedinţe, în­ gaderului se crispa şi zise înciudat,
Lenin a arătat că viaţa internă de „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hunedoa­ tetul de partid al minei Petrila a cău­ bri ai comitetului care nu desfăşoa­ eît nu mai au posibilitatea să orga­ ca pentru sin e : Nu se poate ca an­
partid poate fi bine organizată numai ra, tovarăşul Lucaci Lăscuţ, secreta­ tat în permanersţă să-şi lărgească ac­ ră o muncă consecventă pentru tra ­ nizeze controlul asupra îndeplinirii gajamentul să nu-1 îndeplinesc I Asta,-
dacă principiile organizatorice sîril rul organizaţiei de bază de la fur­ tivul său, atrăgînd în muncă pe lîngă ducerea în viaţă a propriilor hotărîri. hotărîrilor. Trebuie să fie clar că nu­ nu s-a mai întîmplat niciodată 1“.
concretizate în anumite norme, după nalele vechi, ia hotărîri de unul sin­ cei 11 membri ai comitetului încă 64 La şedinţele comitetului de partid, mai prin întărirea răspunderii per­ Apucă o lopată şi începu să cureţe
care, organizaţiile de partid să se gur în unele probleme, fără a se con­ de tovarăşi. Din acest activ fac parte membrii săi nu poartă discuţii vii sonale poate fi asigurată îndeplini­ eraţerul de la un capăt la altul. Sé
sulta în prealabil c u ' biroul orga­ tovarăşi din birourile organizaţiilor pentru ca acestea să contribuie la rea hotărîrilor elaborate în colectiv. uită la ceas : 13 şi 15 minute. Le mai
călăuzească în munca lor. Este necesar ca, comitetele raionale rămăseseră doar 45 de minute pînă

Printre principiile şi normele le­ nizaţiei de bază. de bază, fruntaşi în producţie, in­ îmbunătăţirea muncii. de partid, orăşeneşti şi comitetele de
partid din întreprinderi, să privească
niniste ale vieţii interne de partid, Una din problemele Importante gineri, tehnicieni, propagandişti, pre­ Un alt aspect negativ al muncii ca o condiţie principală înfăptuirea la sfîrşitul schimbului. Ce vor face?.
un loc important îl ocupă conducerea pentru respectarea principiului con­ cum şi membri de partid din condu­ Comitetului raional de partid Hune­ cu fermitate şl răspundere a condu­ Angajamentul va rămîne doar vor­
colectivă, care este principiul su­ ducerii colective este convocarea pe­ cerea organizaţiilor de masă. Ori de doara este şi acela că nu toate hotă­ cerii colective. Ele sînt obligate să be ?...
prem al conducerii de pârtiei. înfăp­ riodică a plenarelor şi a adunărilor cîte ori în faţa comitetului stă sar­ rîrile luate de comitet sînt cunos­
tuirea acestui principiu presupune generale ale organizaţiilor de bază, cina de a prelucra anumite probleme cute de organizaţiile de bază. De convoace regulat şedinţele şi plena­ In aceeaşi clipă însă, din suitor se
ca problemele cele mai importante de dări de seamă, lucru ce duce la ce interesează întregul comitet, acest exemplu, organizaţia de bază de la ivi figura veselă a mecanicului Ma­
rinean care venea repede însoţit de
din viaţa şi activitatea organizaţiilor activizarea membrilor comitetului, activ este consultat, instruit şi folosit, întovărăşirea din satul Sîntandrei, în rele, să discute problemele cele mai Gheorghe. Controlă cu grijă motorul,
să fie dezbătute în colectiv, în ca­ membrilor de partid, creînd astfel dîndu-i-se sarcini precise pentru a cursul acestui an nu a avut cunoş­ importante, iar rapoartele şi dările de apoi eraţerul de-a lungul lui şi după
drul organelor şi organizaţiilor de posibilităţi mari pentru îmbunătăţi­ ajuta efectiv birourile organizaţiile! tinţă de nici o hotărîre a biroului sau seamă să fie bine întocmite şi cu aju­ cîteva clipe găsi defectul. Trecură
partid. Numai dacă hotărîrile luate rea întregii activităţi politice, econo­ de bază în pregătirea şi desfăşurarea a comitetului raional. Asemenea exem­ torul unui larg activ, prezentînd o doar cîteva minute ş i ' eraţerul îşi
şi elaborate sînt rodul gîndirii colec­ mice, culturale şi pentru apropierea adunărilor. analiză profundă, în spirit critic şi reluă activitatea. Toată tristeţea
ple sînt multe în raion.
tive, numai în acest caz aceste hotă- organelor de conducere de masa Realizările sectorului III al minei autocritic a problemelor ce se pun în
rîri feresc organizaţiile de partid de membrilor de partid. Este necesar de Petrila, se datoresc şi faptului că to­ Un exemplu negativ în aplicarea zbură de pe feţele minerilor şi mai cu
a nu lua hotărîri întîmplătoare, uni­ asemenea ca şedinţele plenare ale or­ varăşii din activul comitetului de principiului conducerii colective ni-1 discuţie. seamă a brigadierului. Lupta reîncepu
laterale. ganelor conducătoare precum şi ra ­ partid nu s-au mulţumit numai cu oferă şi tovarăşul Popescu Vasile, se­ cu îndîrjire. O tonă, încă una, două
poartele acestora să fie pregătite cu angajamentele luate ci au luptat ca cretarul comitetului de partid al Com- Principiile şi normele leniniste ale tone în plus, mereu mai mult... Şi
Proiectul Statutului modificat al simţ de răspundere, membrii comi­ ele să devină fapte. Trebuie arălai binafului siderurgic „Gh. Gheorghiu cînd la ziuă sirena anunţă sfîrşitul
partidului, avînd în vedere marea im­ tetului să participe activ la discuta­ că antrenarea şi consultarea activu­ Dej“ Hunedoara, care nu întotdea­ vieţii ide partid formează baza de ne­ schimbului întîi, din abatajul celor
portanţă pe care o are în activitatea rea problemelor pentru a se putea lua lui de partid a dat rezultate nu nu­ una consultă membrii comitetului, trei fraţi au pornit la suprafaţă ulti­
organelor şi organizaţiilor de partid, hotărîri juste în vederea îmbunătă­ mai în problemele slrîns legate de iuînd măsuri de unul singur, şi în u- clintit a organizării partidului nos­ mele tone de cărbune. Cuplătorul a
conducerea colectivă, cere tuturor or­ ţirii muncii. producţie, dar şi în diverse pro­ nele cazuri ajungînd să se trans­ înregistrat 103 tone de cărbune date
ganelor de partid ca întreaga lor bleme ale muncii de partid şi ale forme chiar în organ administrativ tru. Respectarea şi înfăptuirea con­ peste plan într-un singur schimb.
muncă să fie desfăşurată pe baza Un exemplu bun în acest domeniu muncii politice de masă. Acestea, s-au adăugat la cele 459
principiului leninist al muncii co­ ni-1 oferă comitetul de partid al mi­ Asemenea lipsuri se manifestă şi în secventă a principiilor şi normelor tone în plus pe care brigada lui O-
lective, principiul suprem al condu­ nei Petrila, raionul Petroşani, care a Dacă în direcţia aplicării princi­ activitatea Corniţei ului raional de prean loan Ie-a închinat cu drag
cerii de partid. Experienţa a arătat aplicat în mare măsură principiul piului conducerii colective s-au obţi­ nartid Brad, Alba şi altele. Ele tre­ leniniste ale vieţii Interne de parfid, celui de al II-lea Congres al parti­
că acolo unde nu se ţine cont de a- leninist al conducerii colective. Aci. nut unele succese, nu se poate trece, dului.
buie să lupte cu toată tăria pentru reprezintă chezăşia îmbunătăţirii în­

tregii munci de partid, chezăşia creş­

terii continue a forţei şi capacităţii de

luptă a partidului, ca avangardă a

întregului popor muncitor în opera de

construire a socialismului în patria

noastră. « .-r

cest principiu, acolo forţa organului adunările de partid se ţin în mod însă eu vederea că mai sînt încă li­ lichidaio| acestora şi pentru aplica­ M MALEA LICIU LUCICA