Page 19 - 1955-12

Nr. 541
ira înfîmpins rea Congresului partidului DE VORBĂ CU
Pe întreg cuprinsul regiunii noas­ au realizat o depăşire între 60-90 la
tre, oamenii muncii, întîmpină Con­ sută a sarcinilor de plan.
gresul partidului cu noi succese în Exemplul comuniştilor a fost ur­
muncă. In fruntea luptei se situează
comuniştii, care antrenează întreaga
masă de muncitori în vederea depă­
şirii angajamentelor luate în cinstea
măreţului eveniment.
De pildă, organizaţia de bază de
la Atelierele centrale Gurabarza din
raionul Brad, şi-a întocmit din timp
planul de măsuri în vederea întîmpi-
nării Congresului, repartizînd sarcini
concrete pe fiecare membru de partid.
De asemenea în această perioadă,
s-au ţinut adunări cu activul fără
de partid în care s-a analizat felul
cum au fost duse la îndeplinire sar­
cinile din planul de măsuri.
Biroul organizaţiei de bază a folo­
sit în munca sa în mare măsură agi­
tatorii, pe care i-a instruit în mod re­
gulat cu probleme legate de buna
desfăşurare a procesului de producţie
şi cu probleme privitoare la situaţia
internaţională. -
In munca sa, organizaţia de bază a
Atelierelor centrale de la Gurabarza
s-a sprijinit pe comitetul sindical şi
comitetul U.T.M. care au desfăşurat
o intensă muncă de antrenare a mun­
citorilor în întrecerea socialistă şi de
popularizare a realizărilor acestora.
Ca urmare a muncii politice depusă
de biroul organizaţiei de bază, aceas­
tă unitate a obţinut frumoase rezul­
tate în muncă.
In întrecerea socialistă de pildă,
au fost antrenaţi 92 la şuţă din nu­
mărul total al salariaţilor. In schim­
bul de onoare organizat în ziua de
9 decembrie, comuniştii Farfcaş Gheor-
ghe, Marcu Sabin, Iga Gheorghe,
Glava Pavel şi alţii au realizat o de­
păşire a sarcinilor de plan de 100 la
sută, iar Faur Viorel şi Farcaş Ioşif,
Tinerii mineri şi-au respectat cuvîntul
Comunicatul plenarei Comitetului
Central al P.M.R. cu privire la convo­
carea celui de al IMea Congres al
partidului, a trezit în inimile tineri­
lor din Vaiea Jiului, un sentiment
de adîncă bucurie şi hotărîrea de a
lupta cu toate forţele pentru creşterea
continuă a producţiei de cărbune.
Sub conducerea organizaţiilor de
partid, organizaţiile utemişţe au des­
făşurat o intensă muncă politică pen­
tru a menţine mereu vie în conştiin­
ţa tinerilor flacăra întrecerii socialis­ au fost calificaţi peste 420 tineri. Co­
te. Rezultatele obţinute de cei peste
3000 de tineri antrenaţi în întrecere,
sînt o dovadă grăitoare a abnegaţiei
cu care ei muncesc pentru a-şi în­
deplini şi depăşi sarcinile de produc­
ţie, dovedindu-şi astfel prin fapte dra­
gostea fierbinte pentru patria noastră
şi devotamentul nemărginit pentru
eroicul partid al clasei muncitoare.
Din rîpdurile lor s-;au ridicat .şuie de
fruntaşi în producţie, numeroşi ino­
vatori şi raţionalizatori, c a : Mihai
Ştefan, Kibedy Adalbert, Moise Pe-
ter de la mina Petrila, Emerie Cşjki
de la mina Vulcan, Petre Gras şi
mulţi alţii.
Brigăzile de tineret din Valea Jiu­ bune. Pentru noi, constituie o mare văţ.
lui, s-au angajat să întîmpme Con­ mîndrie şi în acelaşi timp un nou im­
gresul partidului — eveniment de im­ bold în muncă faptul că peste 110 bri­
portanţă istorică în viaţa partidului găzi ale tineretului şi-au îndeplinit La despărţire, inginerul şef Lucaci
şi poporului nostru —- cu- noi şi impor­ sarcinile planului cincinal, lucrînd a- Ioan, mi-a spus :
tante succese. Astfel, brigada de ti­
nerel de la mina Uricani condusă de
utemistul Gras Petre, s-a angajat şa
dea zilnic peste plan 20 tone de căr­
bune, brigada de tineret de la mina fruntaşi în producţie, peste 30 de ino- ţ fogrţe mult Şi vreau la rîpdul meu
Petrila condusă de comunistul Kibedy vatori, şi că pe pieptul lor strălucesc să-i închin toată puterea de muncă,
Adalbert s-a angajat să-şi depăşea­ numeroase ordine şl medalii, insigne toată vfăţa” mps,
scă în fiecare lună sarcinile de plan de „mineri fruntaşi".
şi să-şi îndeplinească planul de pro­ întrecerea socialistă pornită în cin­
ducţie pe anul 1958, urmînd ca de la stea celui de al Il-lea Congres ai
23 decembrie să lucreze în contul a-
nului 195Ş, „
Analizînd chemările lia întrecere,
lansate de cele două brigăzi de tine­
ret, biroul ţomiteţuiul raional U.T.M.
Petroşani a considerat că această
iniţiativă patriotică izyprîtă din do­
rinţa de a dezvolta succesele obţinute
In cinstea festivalului de la Varşovia
şi a ziişi de 23 August, a adus o
contribuţie de seamă în lupta pentru
a da patriei cărbune mai mult, ma(
iertin şi de calitate superioară. De a-
ceea biroul comitetului raional U.T.M.
a chemat ţpaţe brigăzile de tineret
şi pe toţi tinerii mineri din Valea Jiu­
lui să răspundă prin angajamente
sporite la chemările lansate de cele
două brigăzi fruntaşe, să depună
toate forţele în întrecerea socialistă,
ca pînă la sffrşitul anului 1955, ul­
timul an .al cincinalului, brigăzile de
tineret din Valea Jiului să extragă
30.000 tone cărbune peste plan, iar
cele de la pregătire să obţină înain­
tări lunare medii de 60 metri liniari.
Chemarea biroului comitetului ra­
ional U.T.M. a fost primită cu multă
bucurie de către tinerii mineri. Bri­
Şi noi cei mici cinstim C ongresul p a rtid u lu i
Era o după-amiază de toamnă
tîrzie. Fulguia uşor. In clasă, nu se
auzea decît vocea tovarăşei învăţă­
toare care ne povestea despre traiul
greu din trecut al minerilor şi pum
viaţa- lor ş-a schimbat datorită grijii
partidului. Acum, ei se iau la între­
cere în .muncă în cinstea Congresu­
lui.
Şi noi cei mici. ne-am gîndit
atunci, să ne silim la învăţătură pa
să putem fi alături de părinţii noştri
fruntaşi. Şi iată rezultatul : ieri, to ­ tru copilăria noastră fericită.
varăşa învăţătoare ne-a dat lucrare
de control la aritmetică, lucrare în
mat şi de alţi muncitori din cadrul
atelierelor, ca de exemplu tovarăşii
Lungu Teodor, Pavel Victor, Pop
Dionisie şi Negrea Maria, care au
obţinut o depăşire a planului de pro­
ducţie între 45-110 la sută. O contri­
buţie Importantă în realizarea şi de­
păşirea sarcinilor de plan au aduş-o
şi tinerii ute'mişti D. Virgil şi Văida
Mihai care lună de lună îşi depăşesc
planul de producţie în procent de 30-
60 la sută.
Bine a muncit în această perioadă
şi organizaţia de bază a cooperativei
„Moţul“ din Brad, care a mobilizat
întreg colectivul acestei cooperative,
pentru a cinsti Congresul partidului
cu noi rezultate în muncă. In mod
deosebit s-au evidenţiat tovarăşele
Alexe Ghizela, Pop Ghjzela, Limian
Valeria şi altele, care şi-au depăşit
planul de producţie între 20 şi 60 la
sută. La fel brigăzile utemiste din
cadrul cooperativei conduse de tova­
răşii Dobîrcău Radu şi Vigh ştefan
au obţinut o depăşire a planului de
30-60 la sută.
In preajma pregătirilor pentru Con­
gres, organizaţia de bază s-a ocupat
mai mult de antrenarea în remncă a
activului fără de partid, pe care l-a
consultat de mai multe ori în diferite
probleme ale procesului de producţie.
Deosebit de preţioase au fost pro­
punerile făcute din partea activului
fără de partid în aplicarea micii me­
canizări în cadrul cooperativei „Mo­
ţul". In urma propunerilor făcute, s-a
reuşit a se introduce mica mecani­
zare care a contribuit la reducerea
preţului de cost cu 7,7 la sută.
A, ŞCOLNIC
găzile de tineret de la mina Aninoasa,
de pildă, oare lucrează în cărbune,
s-,au angajat şă dea peste planul a-
nual 4-5Q0 tone cărbune, !ar brigăzile
de tineret de la rfiina Petrila să dea
3.500 tone cărbune.
Ca să indepiinească angajamentele,
organizaţiile U.T.M. îndrumate de or­
ganizaţiile de partid, am acordat o
mare atenţie calificării ţinerilor. In
anul acesta de exemplu, în şcolile de
pe lîngă mine şi la’ locul de muncă,
muniştii şi muncitorii vîrstnici ajută
cu multă căldură acţiunile dp cali­
ficare a tineretului. Prinţre aceşţia
se numără tovarăşi ca Haidu Iuliu,
Erou al Muncii Socialiste, Cenuşă
Cornel,. Kopetin Geza, Iovan Andro-
nic, Damian Ioan, Vizi Andrei. Bar-
tha Eugen şi alţii. In ultimii ani, Eroul
Muncii Socialiste Haidu Iuliu, a
calificat peste 40 de tineri în mese­
ria de mineri.
Activitatea politică Ş> organizatori­
că desfăşurată de organizaţiile de
bază, a făcut şă ereasea în mod sim­
ţitor participarea tineretului la lupta
pentru creşterea producţiei de căr­
cum în contul anilor viitori. Ne rmn-
drim de asemenea că din rindurile
tinerilor mineri din Valea Jiului s-au
ridicat în anii cincinalului peste 480
partidului însufleţeşte zi de zi tinere- !
ţul în muncă, Tînărul miner Apostol j
Vasile de la mina Uricani, ş-a anga- |
jaf să extragă în cinstea Congresu­
lui partidului 2.000 ţonş cărbune
peste plan, angajament pe care-1 în­
deplineşte cu cinste. De asemenea tî­
nărul Gheorghe Bratoveanu ţie la mi­
na Lonea s-a angajat şa exţraga
peste plan 1.500 tone cărbune, Mihai
Ştefan responsabilul unei brigăzi de
tineret de la mina Petrila s-a angajat
ca la 23 decembrie şă îndeplinească
sarcinile de plan pe anul 1959- Bri­
gada lui Mihai Ştefan şi-a întrecut
angajamentul, dind încă din ziua de
20 noiembrie cărbune în contul anu­
lui 1960.
îndrumaţi în permanenţă de orga­
nizaţiile de partid şi U.T.M-, ţinerii
mineri din bazinul carbonifer ai Văii
Jiului au raportat partidului în ziua
de 20 decembrie că şi-au depăşit an ­
gajamentul fuat în cinstea Congre­
sului, dind cu 200 de tone m.ai mult
cărbune peşte angajament,
DAN GAVRILA
prim-seereţiar al Comitetului
raional U,T,M. Petroşani
ehipată Congresului partidului.
In timp ce tovarăşa învăţătoare a
pnunţaţ pe rînd npte numaj de 5 şi 4,
chipurile noastre vesele păreau lu­
minate de raze de soare. .Simţeam
o mare bucurie cu toţii, fiindcă am
ştiut că lucrarea reuşită pe toată
clasa este rezultatul însuşirii mate­
riei ce am învăţat-o pînă acum.
Eram mîndri că în felul acesta am
putut şl noi mulţumi partidului pen­
BEIU DELINA STELIANA
elevă clasa II-a
Şcoala de 7 ani rir. 1 Petroşani
DRUMUL SOCIALISMULUI
LUCACI IOAN
Pe tovarăşul Lucaci Ioan l-am gă­
sit în biroul său, discutînd cu preşe­
dintele comitetului de secţie al termo­
centralei II de la Combinatul siderur­
gic „Gh, Gheorghiu-Dej" Hunedoara.
Cînd în sfîrşit, am reuşit să fim nu­
mai noi doi, l-am întrebat:
— Tovarăşe Lucaci, te rog să-mi
spui unde te-am fi putut găsi mai
înainte de a fi la combinat... Spune-
mi ceva despre viaţa dumitale.
— Dragă tovarăşe, rosti zîmbind
tovarăşul Luoaci Ioan, cînd eram
copil, puteam fi găsit în satul Bolu,
dincolo de dealul Geoagiului în ra­
ionul Orăştie. Seara, cînd părinţii
mei veneau de la cîmp obosiţi şi°
trudiţi, mă găseau acasă aşţepţîndu-i
să-mi dea de rntncare. Mama scotea
din stnaiţă o bucăţică de pîine şi-un
boţ de brînză şi-mi dădea să măoînc.
Eram patru copii acasă care aştep­
tam mîncarea, pîinea, din munca pă­
rinţilor' care munceau din zori şi
pînă în noapte pe cîteva iugăre de
pămînt luate în „parte" de la boier.
Atunci puteam fi găsit în vreun
ungher al casei desfăcînd abecedarul,
desluşind buchiile care-mi erau aţît
de dragi, căutînd să înţeleg socote­
lile de la aritmetică, sau citind o bu­
cată din „Cetire“ or, ceva rnal tîr-
ziU, învăţînd istoria şi geografia ţă­
rii... îmi plăcea foarte niult să învăţ,
să citesc, să socotesc... In visurile
mele, mă închipuiam un învăţător
care să înveţe copiii satelor, să le dea
lumină...
După cele 7 clase primare, din cau­
za taxelor mari, am renunţat la gîn-
dul de a mă face învăţător. Mi-am
îndreptat năzuinţele spre un alt ţe l:
să mă fac un bun meseriaş. Şi aşa,
peste puţin timp, puteam fi găsit la
şcoala industrială din Cugir.
Dar pretenţiile cresc. Şi iau crescut
mereu. Vroiam să învăţ şi m-ai mult-
Şi timpul glorios de la eliberarea pa- iţ
triei de sub jugul fascist, mi-a Hafi
aripi de zbor... Deşi eram la şcoala
de patru ani din Cugir, totuşi, înce-
pînd din cel de al Il-lea an, am în­
ceput să mă pregătesc pentru liceu,
pe’ care vroiam să-l urmez fără frec­
ventă- „.Ziua la muncă, seara la ci­
tit... In patru ani am terminat 8 cla­
se de liceu, fn 1948 am dai examen
la facultatea electrotehnică din Timi­
şoara. In 1952, Ieşeam pe porţile fa­
cultăţii, cu diploma de inginer elgc-
tro-fehnic specialist în centrale elec­
trice. Beneficiasem în timpul facultă­
ţii de bursă, de masă, cămin, totul
gratuit.
...In 1953, am trecut la construirea,
termocentralei II de la Huţisdogfa.^
De atunci, oricine mă puţea găşf ’eei.’
Cu doi ani rtiai tîrziu, am foşt nu­
mit inginer şef al termocentralei, A-
ceasta a fost una din marile mele bu­
curii. Visurile se împliniseră. E o
mare cinste ca unul om fînăr să 1 şe
încredinţeze conducerea unei termo­
centrale, Strădania mea, nu s-a oprit
aci. Vreau să mă specializez şi mai
mult. Şi pcnţru apeăşta, zi de zi în­
MAI AM ÎN FA l!N GIND,,,
Mai am îpcă un g în d - Doresc să a-
jung membru de partid. In prezent,
j pînă acum cu peste 240 la sută. O
sînt candidat. Partidul m-a ajutai
A. PANIŞ
Din cetatea de foc se înqlţă în
văzduh coloane lungi de fum ce se
învolbură intre ele şi apoi se îm­
prăştie, se pierd... Altele pornesc de
jos din nou, sub un aspect neîptre-
rupt. Frigul răzbate prin uşi deschid
se, se strecoară nepoftit şi nedorit,
anunţind tuturora iarna unui sfirşit
de cincinal. -
Tovarăşul Coşa Gheorghe, îşi
strinse pe el şuba mai bine şi gin ţii:
E frig, hm /... Şi oamenii nu
mai vin. Ceasul din perete arată ora
6 după-pmiază. In sala maşinilor,
tovarăşul Coşa trebuia să se intîl-
nepscfţ ou membrii biroului organi­
zaţiei de bază. Aşa le fusese vorba.
De ce nu vin ? Pe scările de fier se
auziră paşi. g i or fi ?
Intr-pdevăr ei au fost. Tovarăşul
Cernu Rudolţ, sudor, şi tovarăşul
Qprişor Savcf, maistru la maşina de
¦turnat fontă pe bandă, s-au oprit in
prag.
— Bună. tovarăşe Coşa /
— Bună, le răspunse secretarul
organizaţiei de partid,
...O uşă s-a închis in urma lor şi
cei trei ş-au încins la discuţii, a-
vind ca obiectiv principal introdu­
cerea întrecerii socialiste pe profesii.
— Cu cine să începem ?
— Desigur cil un comunist, a
rostit unul dintre ei,
P e n t ru titlu!
de cel m ai bun furnalist
Furnalistul Pali Victor e tinăr.
Pomeţii obrajilor ieşiţi in afară,
fruntea lată, iar ochii vii şi expre­
sivi. arată dintr-o dată. că acest
om c hotărît, că-i plin de neastîm-
păr<şi nerv. A fost un timp, cînd
cu tovarăşul Pali a trebuit să se
ducă multă muncă. Era candidat de
partid...
C rescuţi şi educaţi de partid
Setos de învăţătură, tînărul Niţă oţelărla specială a Combinatului si­ dere atunci cînd au votat primirea
Gheorghe, a intrat în Liceul teoretic derurgic „Gh. Gheorghiu-Dej” Hu­ lui în rîndul candidaţilor de partid,
din PIoeşti. Dorinţa lui era să în­ nedoara.
veţe cît mai bine, să poată urma un Visul i-a fost împlinit. Acum, do­ pentru condiţiile de dezvoltare create
institut politehnic. Vroia cu tot dţ- vedeşte prin fapte marea lui dra- tineretului din patria noastră._______
; multe de învăţat din practică. Şi aici mulus cu el, aşa munceşte şi el cu
Cu un şuierat ascuţit, locomotiva
urni vagoanele din loc, depărtîndu-şe
de gara Honciungi şi începu să a-
lerge prin frumosul ţinut al Roma-
Comuniştii în fruntea întrecerii
Odată, un tovarăş din echipa lui
Ciosz Ludovic, s-a îmbolnăvit. Tre­
buia imediat înlocuit, Tovarăşul Pali
lucra pe atunci la maşina de turnat
fontă pe bandă.
-=- E u? Ţiu vin / Trebuia să mă
puneţi de prima dată topitor, prim-
iopitor. Eu nu sînt pentru maşina
de turnat. Cînd eu aş fi vrut să
fiu la furnal ca topitor, n-aţi vrut
să mă puneţi. Acu, nu mai vreau
e u !..,
Organizaţia de partid, însă l-a a- laş de scîntei.
juţat. Tovarăşul Pali suferea de în-
gîmfare. Tovarăşii din biroul organi­
zaţiei de bază, insă nu l-au slăbit
din ochi. Pali, a primit carnetul ro­
şu de comunist. De atunci, actele
de indisciplină au încetat. Comunis­
tul Davidescu Leonida, şef de schimb
de la furnalul 6, l-a ajutat cel mai
mult. Pali i-a mulţumit călduros că
la călăuzit să se îndrepte.
—¦Mi-ai arătat calea tovarăşe
Leonida... Nu trebuia să fiu supă­
rat că Ciosz este prim-topitor... Cînd
voi ajunge şi eu ca el, vreau să-l
întrec I
Tovarăşul Pali Victor a devenit
apoi prim-ţopitor. *
...întrecerea pe profesii a fost pri­ însă se incăpăţîna, nu vroia.
mită de furnalişti cu o deosebită sa­
tisfacţie. Pali Victor a pornit hotă-
rit să-l întreacă pe Ciosz, pe comu­
nistul Cazan Ştefan, celălalt prim-
lopiiOT tot de la furnalul 6.
Cîteva luni. Pali Victor a fost
fruntaş. In cursul lunii noiembrie,
echipa lui a cedat locul lui Ciosz
Ludovic. In primele 11 zile ale lunii — Brodane l Tinărut nu-'i răspun­ în frUnte;
fag. 3
Inginerul oţelar
nadinsul să înveţe o meserie, să gpste faţă de patrie, faţă de partid
se facă inginer’. şi guvern oare i-au creat posibilita­
.Visul a prins rădăcini, a devenit tea să înveţe, să-şi atingă ţelul. An­
ţelul lui în viaţă. Iar în 1949, drept gajamentul ce şi l-a luat împreună
urmare a străduinţelor lui, a făcut cu tinerii de la cuptorul pe oare-1
primul pas spre îndeplinirea dorin­ conduce, de a cinsti Congresul parti­
ţei : a devenit student al Institutu­ dului cu planul anual îndeplinit şi
lui politehnic din oraşul Sverdlovsk, depăşit cu 250 tone de oţel special,
aşezat în Urali, unul din frumoasele angajament pe oare şi l-ia îndeplinit,
oraşe ale Marii Uniuni Sovietice. vorbeşte cu prisosinţă despre dragos­
Aci s-a hotărît să se specializeze în tea cu oare întîmpină el acest măreţ
meseria de oţelar. Cinci ani a stu­ eveniment.
diat în Uniunea Sovietică, învăţînd Niţă Gheorghe, este utemist. Nu
din bogata experienţă a constructo­ de mult, a fost primit în rîndul can­
rilor comunismului. Şi iată-I acum didaţilor de partid. Prin realizările
pe tînărul Niţă Gheorghe, care nu obţinute, mulţumeşte organizaţiei de
are mai mult de 26 ani, inginer la partid şi U.T.M. care au avut înore-
mulţumeşte partidului şi guvernului
Furnalistul
nului, îndreptîndu-se spre Ardeal. La şi-i urmărea felul în oare munceşte
fereastra unui vagon, tînărul Pău- căutînd să lucreze oa el. Aşa a a-
ceanu Gheorghe, privea cum rămîn juns Păuceanu Gheorghe un furna­
în urmă meleagurile ieşene unde-şi list bun, cunoscut de toţi muncitorii
petrecuse anii copilăriei. Mai simţea uzinei. In 1954, pentru realizările
şi acum îmbrăţişările părinţilor şi în obţinute, a fost decorat cu „Ordi­
gînd repeta cuvintele spuse la des­ nul Muncii“ clasa IlI-a. De atunci
părţire : „Am să învăţ bine şi am utemistul Păuceanu, furnalist II,
să vă trimit din banii pe oare-i cîş- munceşte cu şi mai mult elan. A fost
tig. N-am să vă uit...“ mare contribuţia lui la obţinerea su­
Păuceanu Gheorghe s-a ţinut de telor de tone de fontă date peste
euvînt. In şcoala de calificare gra­ angajamentul luat în cinstea Con­
dul I şi II a fost cel mai bun elev. gresului.
Iar în 1953 a fost calificat şi a în­ Păuceanu Gheorghe, împărtăşeşte
ceput să lucreze oa furnalist în din cunoştinţele sale şi altor mun­
schimbul tineretului La uzina „Vic­ citori de la furnal. întocmai cum
toria“ din Călan. Mai avea încă a muncit comunistul Munteanu Ro­
el a fost ajutat de şeful schimbului furnalistul Sîngeorgeanu Vasile. Pî­
de tineret, maistrul comunist, Mun- nă la Congres, s-a angajat să-l ca­
teanu Romulus. Tot ce-I spunea Mun- lifice de la gradul de furnalist III,
teanu, el se străduia să facă întocmai la gradul de furnalist II.___________
Mecanicul de locomotivă
In anul 1950, printre alţi elevi ca­ Are o practică de doi ani în această •
re terminau cursurile Şcolii profesio­ meserie, pe care a îndrăgit-o.
nale C.F.R. Simeria, se afla şi tî­ Deşi are cunoştinţe în meserie —
nărul Bob Alexandru, proaspăt ca­ dovadă stau economiile mari de
lificat în meseria dş mentor de loco­ combustibil care numai în luna tre­
motivă. Plăcîndu-i meseria de meca­ cută au atins cifra de 18,6 tone —
nic, un an mai tîrziu, el s-a trans­ tînărul mecanic învaţă cu sîrguinţă,
ferat ia Depoul de locomotive C.F.R. pentru a-şi ridica necontenit nive­
Simeria, să-şi facă stagiul de fo­ lul profesional şi politic, ajutat fiind
chist, prima treaptă necesară în în această direcţie de mecanicii co­
drumul ce ducea spre şcoala de me­ munişti din rîndul cărora face şi el
canici. parte.
Străduinţa de care a daţ dovadă Tînărul mecanic Bob Alexandru,
atît în perioada cît era fochist, cît şi comunist la 24 de ani, şi-a închinat
la şcoala de mecanici, a făcut să fie succesele dobîndite îndrumătorului şi
privit cu încredere de conducerea sprijinitorului lui şi al întregului ti­
depoului şi de ceilalţi mecanici, A- neret din patria noastră. — partidu
cum, tînărul Bob e mecanic „vechi“. lui.
F iera ru l
Copilul minerului Chezu Ioan din Cînd i s-a cerut fotografía pentru
Petroşani, a intrat încă de cînd a- a fi popularizat în urma succeselor
vea o yîrşţă fragedă oa ucenic la obţinute de el, a spus :
fierăria Uzinei de reparat utilaj mi­
nier, unde s-a calificat în meseria — De ce nu fotografiaţi întreaga
echipă ? Cu ce merit eu mai mult
de fierar. Cînd a simţit greul noii ca ceilalţi ? Doar şl Boşoa !oan, Ma­
lui îndeletniciri, voia şă Lase totul rinesco Traían şi Uţ>a Ioan întîmpi­
baltă. Dar după ce a înţeles frumu­ nă Congresul. Cu ajutorul lor am
seţea meseriei, a îndrăgit-o.
Acum Nicolae e om „matur“ în ajuns să depăşim planul în zilele de
meserie, deşi n-;are decît 25 de ani.
A primit — spre bucuria lui — a- fi şi meritul meu aici, dar mai mult
cum cîteva zile o nouă locuinţă în- e al lor.
tr-un bloc, compusă din două camere, Spirit imparţial, cinstit şi modest
bucătărie, baie şi ’alte dependinţe ne­ de oandidaţ de partid, acesta e
cesare unui om însurat. Chezu Nicolae, fierarul.
se şi-l privi cutezător în ochi. Şeful
echipei îi zise :
— Mi se pare că şi şarja de as­
tăzi o împărţim în două cu ¦Qiosz.
(Aşa-i obiceiul stabilii la furnalul 6
Cînd e ora de schimb şi şarja nu-i
elaborată, atunci echipa care vine,
decembrie, comunistul Ştefan Cazan termină de elaborat şarja din furnal
e în frunte.
cu dreptul de a trece în contul ei
4 pe grafic, jumătate din şarjă).
...Era o zi rece de decembrie. L-am — Şi-apoi, despre titlul de cel mai
găsit pe tînărul comunist Pali Vic­ bun furnalist nici nu mai vorbim...
tor abătut. Dădea indicaţii unde să
fie pus manganul în rina proaspăt Tînărul şe codi puţin, apoi în ochi
cimentată. îndreptă ţeava de aer a-
supra cărbunelui. Tînărul Schnel îi apăru o strălucire
Gheorghe aduse o lopată de far pe — Ce trebuie ?
care-l presură de-a lungul rinei. Căr­
bunii s-au aprins într-un foc drăgă­ —- Du-te şi interesează-te... N-a-
vem calcar. Brodan o zbughi pe Scări
în jos.
...Cînd s-a terminat schimbul, Bro­
— Cărbunii aprinşi, vor usca dan. a venit şi l-a rugat pe Pali să-l
rina .. — spune Pali Victor. In cu- ierte.
rînd va trebui să dăm drumul fon­
tei. ¦ — Am greşit, spunea e/, promit
că mă voi îndrepta... Trebuie să cu­
Şi iată-l pe Pali Victor, spunîn- cerim titlul de cei mai buni furna­
du-mi printre multe, şi despre ute­ lişti I
mistul Brodan Vasile care lucrează
•k
la rina de fontă- îm i spunea despre
el, că nu se încadrase în lucru, nu Pe rină, fonta roşie se avîntă tu­
nutrea un spirit pur tovărăşesc, un
spirit de colectiv. multos, Jghiaburile duc fonta spre
marginea platformei uriaşului furnal
Tînărul Brodan, nu vroia să mun­ de unde o vor vărsa în oalele masi­
cească în interesul producţiei, ci nu­ ve aşezate şi ele pe o platformă cu
mai pentru el. Pe platforma furna­ roate de tren. Şi fonta curge, curge
lului ferecat cu trainice brîie, e ne­ mereu, incandescentă, emanînd în
jurul ei căldură... Această fontă e
voie de multe materiale. Furnaliştii rodul muncii jurnaliştilor de la
cînd n-au aceste materiale, se duc „şase". La Hunedoara, în marele
şi le urcă sus pe platformă. Brodan
combinat, furnaliştii de la 6 ocupă
un loc de frunte, alături de lamino-
-— Eu sînt furnalist, nu cărător de rişti şi turnători, alături de brigă­
materiale, spunea el, nu mă duc şi
gataI Pali insă nu l-a lăsat. La fel zile de oţeluri de la cuptoarele Sie-
ca Brodan, făcuse şi el odată. îşi mens-Martin.
aminti de comunistul Leonida... „Nu.
îşi zise el. Nu poate merge şi de- La furnalul 6, comuniştii sînt în
acum înainte, tot aşa. Trebuie să-l fruntea întrecerii şi dau exemplu tu­
îndrept I"
turor celorlalţi muncitori şi uiemiş-
tilor, şi celor fără de partid. Comu­
niştii au fost, sînt şi vor fi mereu
P. ANATOUE