Page 2 - 1955-12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Hr. 535

^Gospodarii din Brănişca= Pe marginea_pregătirilor NOTE SATMCE Q p E R A T | v | Ţ A T g .

Cu ţăranul muncitor Ţie Viorel, tem o recoltă bogată de porumb. pentru cel de al IV-îea concurs Pe tovarăşii Costea şi Florescu da noastră — a celor care aşteptarrt
al form aţiunilor sindicale de amatori Constantin de la Sfatul popular al — se înteţea din ce în ce mai mult.
am făcut cunoştinţă la cimp. Făcea Noi întovărăşiţii muncim pămîntul.

arătura adâncă pentru insămînţările intr-o singură tarla şi cu mijloace raionului Haţeg, i-am văzut la faţă, Insfirşit, ceasul împlinirilor a sunat

de primăvară. mecanizate. Agrotehnica o aplicăm aşa din întîmplare. S-a nimerit să ne şi cei doi tovarăşi de la raion şl-au;

— La cîmp, ne-a spus el, trebuie întocmai, pe cînd un ţăran cu gos­ Pregătirile formaţiunilor artistice acest sens poate fi amintit corul mi­ întîlnim — ce ghinion — in căutarea luat în grabă bună ziua, pornind-o

să foloseşti orice minut bun. Arătura podărie individuală nu are aceste de amatori din cadrul sindicatelor, nei Aninoasa care interpretează la aceleaşi probleme. Şi eu, şi ei, am „aţă" spre Haţeg...
în vederea celui de al IV:lea concurs, un nivel artistic înalt cîntecele „Mo­
adincă de toamnă, contribuie mult posibilităţi şi nici oŢLată nu reuşeşte ajuns prin Sîntămăria Orlea pentru — Dar ce s-a intîmplat, iscodesa

la sporirea producţiei la hectar. In să ne întreacă în obţinerea de recol­ se desfăşoară într-un ritm din ce în rarul", de Chiriac şi „Cîntaţi mineri“, a vedea cum merge activitatea cul­ eu pe directorul şcolii care din prag

fiecare an fac arături adinei. De a- te bogate la hectar. ce mai rapid. De pildă, la între­ sau corul sindicatului învăţămîntului turală. Se spunea că aceasta nu se se uita şi el în urma lor, oarecum ne­

ceea, in anul acesta, respectind în­ Un timp am tăcut amindoi. Apoi prinderea „Ardeleana" din Sebeş de la Alba, echipa de dansuri de la găseşte într-o situaţie tocmai feri­ dumerit. S-au speriat de ceva ?

tocmai spusele inginerului de la am întrebat: a fost înfiinţat un cor, o echi­ Zlatna şi altele. 0 — A, nu. îm i răspunde acesta. Dar,
pă de dansuri şi o brigadă artistica zic dumnealor că au terminat. Zic că
punctul agricol, am reuşit să obţin — Ce recoltă de grîu aţi avut Cu toate acestea însă, mai trebuie cită şi în consecinţă trebuia pus cu îs operativi.
de agitaţie, la „Telia" tot din Sebeş, nădejde umărul pentru a fi urnită din
de pe 50 ari 1300 kg. porumb-boabe, anul acesta la hectar ? unde înainte exista o slabă muncă ar­ muncit în mod serios pentru ca în­ nou la drum. E firesc deci că personal — Aşa ? Şi ce anume au terminat ?
tistică, astăzi s-a activizat corul, bri­ m-am bucurat cînd am aflat că o să
iar de pe 70 ari 1700 kg. grîu. — Media la hectar a fost de 1.800 tr-adevăr să putem spune că lucrurile fim trei cei care vom face acest lu­ — îndrumarea culturală. Ziceau că
dacă mi-au spus mie îi de ajuns. Le-am
De Congresul partidului ne mai kg. pe cînd a ţăranilor muncitori cu stau bine. Pină în prezent, nu s-au

desparte puţin timp. Am să-l întîm- gospodării individuale a ajuns de-a- gada artistică de agitaţie, echipa de obţinui cele mai bune rezultate în
teatru, etc. Mai poate fi arătat apoi ceea ce priveşte dezvoltarea brigăzi­
pin şi eu aşa cum muncitorii din bia la 1.200 kg. la hectar. i aptul că numărul echipelor sindicale
ce au [acut ieşiri la sate a crescut lor artistice de agitaţie şi acest lu­
fabrici îl întîmpină. Ei îl cinstesc cu ¦»V cru apare ca un'rezultat al faptului cru. Oricum — unde-s trei... vorba - zis că avem în seara aceasta şedinţă

normele depăşite, iar eu îl voi cinsti Am pornit pe drumul care duce cîntecului. Prin urmare, auzind despre tocmai cu acest scop, dar mi-au răs­

cu toate lucrările cîmpului terminate spre satul Bicău. Doream să aflu intr-o măsură simţitoare. Exemplu că unele întreprinderi ca C. S. Hu­ cei doi, am început a-i căuta. Nu a puns că n-au vreme. Ziceau că sînt

şi cotele predate la timp. şi-n acest sat aparţinător de comuna j in această direcţie ni-1 oferă echipele nedoara, Cugir şi altele îşi îndreap­ trebuit să umblu prea mult şi am grăbiţi.
* Brănişca, un gospodar harnic. Nu ! artistice de la Cugir care în ultima tă întreaga lor atenţie doar înspre
formaţiunile mari. O altă cauză care
Era vremea amiezii cînd am ajuns după mult timp, l-am găsit. Era co­ perioadă au realizat patru ieşiri ia a frînat dezvoltarea brigăzilor artis­ aflat că-t pol găsi la şcoală. N-am mai întrebat nimic pe direc­
sate.
în curtea preşedintelui de la întovă­ munistul Popa Rudolf. Am întrebat tice de agitaţie constă şi în acea ten­ — S'tînd de vorbă cu tovarăşul Po- tor, ci agale, am luat-o înspre sfat,
Că într-adevăr munca desfăşurată
răşirea agricolă din Brănişca, Olaru pe tovarăşul Popa, despre felul cum pescu Constantin, directorul şcolii şi unde ştiam că trebuie să se adune oa­

Roman. Cu vreo cîteva minute îna­ muncesc ţăranii muncitori din sat. de către formaţiunile de artişti ama­ dinţă ce mai există în unele între­ al căminului cultural, mi s-a spus. menii pentru ca împreună să punem

intea mea, intrase şi el cu carul pe Mi-a răspuns cu mîndrie: tori din cadrul sindicatelor a luat prinderi, de a gîtui critica. De pildă., Informaţia era exactă. Cei doi pe din nou la cale rosturile muncii cul­

poartă. — In satul nostru se munceşte cu i n curs mai hotărîţ, a demonstrat-o în urma faptului că brigada artistică care i-am pomenii mai sus, erau în­ turale. Şi, nu ştiu de ce, în timp ce

După salutul obişnuit, am făcut multă hărnicie, tovarăşe. Noi am ter­ intr-o măsură simţitoare acţiunea de de agitaţie de la mina Lonea a cri­

cunoştinţă. Tov. Olaru m-a poftit în minat primii din comună însăminţă- l ecere în revistă a acestor formalii ticat în mod just lipsurile de la dis­ tr-adevăr acolo M-am gîndit mai întîi păşeam pe uliţa largă a satului, fe­

casă unde am stat de vorbă, despre rile. Acum, ţăranii muncitori zoresc acţiune organizată din iniţiativa con­ pensar, doctorul Sgabură a găsit do să intru şi eu, peste mica lor şedinţă rind locurile mai pline de noroi, în

recoltele pe care întovărăşiţii din sa­ cu transportul bălegarului la cîmp şi siliului sindical regional şi cu ocazia nimerit să dea pe membrii acesteia în pe care se părea că o ţin, apoi am re­ minte îmi apăru o imagine in care
căreia au fost înregistrate ca parii judecată şi — culmea — tribunalul
tul Brănişca le-au obţinut anul a- cu terminarea arăturilor adinei pen­ cipante peste 120 de formaţii de ama­ din Petroşani, a dat curs cererii a- nunţat. Nu-i frumos să te vîri în tre­ parcă îi zăream pe cei doi „operativi",

cesta. tru însăminţările de primăvară. Eu burile oamenilor. -Aşa că am stat aş- raportînd emfatic, organelor care i-au

— Noi am obţinut recolte bogate am terminat deja aceste munci. tori. cestuia, chemînd încă în aceeaşi zi,

la cultura porumbului, a început vor­ Trebuie să mai spun un lucru nou. Este foarte adevărat că nu în toate individual în faţa sa, pe cei „vino­ teptlnd să iasă. Am aşteptat eu aşa trimis.

ba tovarăşul Olaru. Am scos de pe Ţăranii muncitori din satul nostru raioanele s-a privit această acţiune vaţi“, „atentat de critică". aproape un ceas şi odată cu mine au — Am fost, am văzut, am învins.

suprafaţa de 3 ha. cîte 2.400 kg. po­ sînt pe terminate cu predarea cote­ cu simţul de răspundere cuvenit. In Lipsuri s-au manifestat şi în alte aşteptat şi copii de şcoală, care, de ...Ce-aş mai vrea să pot spune şl

rumb-boabe la hectar. In toamna a- lor la toate produsele. Hunedoara de exemplu, unde este pre­ direcţii. De pildă, au fost echipe a r­ asemenea nu puteau intra întrucît cla­ eu acelor organe cum că într-adevăr,
şedinte a comisiei de concurs tov. Cer- tistice care din pricina, slabei orien
nului trecut, întovărăşiţii au gunoit ¦ i- vencovici, datorită slabei preocupări ce ţări a instructorului şi a comisiei de

acest teren cu 96 care de gunoi, iar Despre gospodarii din comuna sa era ocupată de cei doi „inspectori". de fost au fost, de văzut ar fi putut

tractoriştii de la S.M.T. Orăştie au Brănişca s-ar putea scrie multe. 'a existat pentru organizare, acţiunea concurs pe întreprindere, au introdus Mă uitam la ei şi simţeam că mă vedea, iar de învins...

executat arăturile adinei. Primăvara Despre comunistul Betea Avei din de trecere în revistă nu şi-a ajuns în repertoriu bucăţi peste posibilită­ cuprinde parcă mila. Tropăiau din pi­ Ei, dar dacă nu le cunosc cum să le

am semănat porumbul cu maşina în satul Tîrnăviţa care e fruntaş în pe deplin scopul. Bunăoară, cînd au ţile lor de interpretare. Asemenea cioare, cu ochii mereu aţintiţi spre spun ? Poate vor auzi totuşi de la

rlnduri simple. Sămînţa am avut-o muncile agricole şi la predarea co­ venit la Hunedoara pentru a da pro­ exemple pol fi găsite la fanfara de la uşa clasei, in speranţa că doar, doar cineva, poate vor afla, sau poate că...

aleasă bob cu bob.In perioada de ve­ telor, despre Moţ Gaspar care e gram echipele artistice ale minei Lonea, la Vulcan şi în alte părţi. In se va deschide şi în felul acesta vor se vor interesa.

getaţie a porumbului, întovărăşiţii fruntaş al recoltelor bogate-şi despre Ghelar, au găsit sala închisă. Tova­ loc să dea atenţie bucăţilor uşoare,

l-au prăşit de trei ori fără muşu­ alţii ca ei, s-ar putea scrie pagini răşul Iuga, care răspundea în acea pieselor de teatru într-un act, se con­ fi mîntuiţi de frigul care parcă în ciu­ GH. PAŞCA

roaie. Aşa am reuşit noi să scoa- întregi. E. SIMON zi de asigurarea sălii şi a mobiliză­ stată dimpotrivă o goană după bu­

rii şi care e şi vicepreşedinte al co- . căţi de muzică grea, după fragmente

misiei raionale pentru concurs, nu a din opere sau operete, care presupun

Am obţinut recolta bogata în întovărăşire dat nici o atenţie sarcinilor ce-i re­ o pregătire serioasă în prealabil, pen ISTORIA PETELOR

vin pe această cale. Superficialitatea tru a li se putea da interpretarea cu­

In comuna noastră, cu trei ani în vegetaţie l-am plivit de trei ori. Aşa cu care el, ca secretar al comitetului venită. Dacă cineva ar urmări din cu­ In ziua de 23 septembrie, în ur­ deseară. Dar uite ce e. Daţi-mi nu-1

urmă, a luat fiinţă o întovărăşire a- am muncit eu şi ca mine şi ceilalţi raional U. T. M., priveşte proble­ riozitate repertoriul corului de la ma unei, minuţioase verificări a gar­ mărul de bon şi vă asigur că-1 aveţi
ma concursului, rezultă însăşi din Combinatul siderurgic „Gh. Gheor-
gricolă. M-am înscris şi eu cu pă­ întovărăşiţi suprafeţele cultivate cu derobei mele de iarnă, am constatat la 10 noiembrie gata.
faptul că din luna iunie şi pînă în ghiu-Dej" din Hunedoara, va putea că pardesiul prezintă în unele părţi Am făcui aşa. Ba eram chiar con­
mîntul ce-1 aveam. Chiar din primul grîu. prezent, nu a binevoit să participe constata că acesta în loc să conţină
nepotriviri in ce priveşte culoarea. vins că au ei dreptate. Greutăţi, lip­
an, am putut să-mi dau seama că în­ Porumbul (în întovărăşirea noas­ nici măcar la o şedinţă a comisiei de cîntece legale de munca din combi­
Avea pete. Mare lucru — mi-am zis să de spaţiu, aglomerare, etc.
tovărăşirea agricolă este în folosul tră) a fost însămînţat în întregime concurs. Această atitudine complecl nat, de eroismul oamenilor noştri
— îl duc la curăţit şi gata povestea, Să fiu mai sigur nu m-am dus Ia
nostru. An de an, culegeam recolte în cuiburi dispuse în pătrat. Şi eu greşită pe care el a manifestat-o, s-a care zidesc cu mîinile lor edificiul l-am dus chiar în aceeaşi zi la sec­ data fixată ci cu cmci zile mai ttr-

mai mari decît ceilalţi ţărani mun­ am făcut acest lucru, deoarece teh­ răsfrînt din păoate pînă în organiza­ noii societăţi, conţine doar bucăţi din ţia de boiangerie-curăţitorie a în­ ziu. Poate mă duceam peste 10 însă

citori din sat. nicienii agronomi de la raion, mi-au ţiile de bază U.T.M. din satele raio­ „Trubadurul" de Verdi, „Cavaleria treprinderii „1 Mai" din Deva, stra­ în seara de 14 noiembrie m-am gin-

Anul acesta am avut cultivat cu vorbit şi arătat practic că, aplicînd nului, care în general, au acordat un Rusticană" de Mascagni, „Faust" de da Lenin, primind în schimb un bon dit să lecturez ceva şi din întîmplare

grîu o suprafaţă de 1,25 ha. şi am această metodă putem obţine produc­ slab sprijin în ceea ce priveşte mo­ Gounod, etc. Nimeni n-ar putea con­ ce poartă istoricul număr 12.306 şi am dat peste bon. Aşezîndu-mă in

obţinut o producţie de 2.375 kg., a- ţii sporite la hectar. Cum am fă­ bilizarea tineretului înspre activita. testa marea valoare a acestora. Noi ziua cînd să merg după pardesiu : 15 tihnă pe pat l-am parcurs de sus

dică 1.900 kg. la hectar. Cu porumb cut ? Toamna, tractoriştii mi-au arat tea artistică. Şi ce oare altă dovadă ştim însă mai întîi că, buna lor exe­ octombrie. Spun istoric fiindcă de pină jos. Cînd am ajuns la nota care

am însămînţat 1,70 ha., de pe care terenul adine. Primăvara de timpu mai concretă de dezinteres pentru a- cutare pretinde calităţi şi instruire atunci s-a intîmplat o întreagă isto­ glăsuieşte cam aşa „clientela este ru ­

am scos cantitatea de 5.100 kg. po­ riu, l-am grăpat. La sfîrşitul lunii a- ceastă problemă poate fi mai semni­ muzicală deosebită, iar în al doilea rie (nu s-ar mai fi intîmplat). gată a ridica în termen de 30 zile

rumb-boabe, adică 3.000 kg. la hec­ prilie am tăvălugii terenul şi am fă­ ficativă decît faptul că tovarăşul Ma- rînd, că manifestările artei noastre obiectele dale în lucrare după care
term'eri ’se Vor Calcula 1 la sută ma­
tar. cut un marcator cu care am trasat cayei, secretar cu problemele de pro­ amatoare trebuie să fie cît mai. orga­ La data fixată m:anj prezentat după jorări, iar după 90 de zile în caz de
pardesiu. neridicare se vor scoate la licitaţie",
Ţăranul muncitor individual Nistor rîndurile pentru însămînţat. La între­ pagandă şi agitaţie a Comitetului nic legate de realitatea în care trăim am sărit ca ars. Trecuse peste 50 de
— Nu-i gata — mi s-a răspuns — zile de cînd l-am predat şi acum
Ludovic s-a minunat de recoltele pe ¦tăierea rîndurilor, făceam cuiburile, U.T.M. de ia C. Ş. Hunedoara, nici" şi muncim," că ele trebuie să" fie ex­ veniţi la 1 noiembrie. Ştiţi, avem trebuia să plătesc majorări. A doua
mult de lucru şi nu l-am putut ter­ zi m-am dus după pardesiu. De data
care le-am obţinut. El a avut însă­ iar nevasta punea boabele şi le as­ chiar în luna noiembrie nu ştie că presia năzuinţelor noastre de fiecare mina. aceasta era un bătrînel care mi-a

mînţat cu grîu o suprafaţă de 2 ha. tupa cu pâmînt. Unii ţărani munci­ există o hotărîre a C.C.S., Ministe­ zi. La 1 noiembrie am făcut iar na. spus „clar” :
veta la curăţitorie, adine convins că
— mai mare ca a mea cu 75 ari — tori cu gospodărie individuală rî- rului Culturii şi C.C. al U.T.M. în Un dezinteres condamnabil în pro am să mă întorc acasă îmbrăcat, — Nu-i gata, vino prin decembrie.
fiindcă în talie (deşi voiam să fac Tare mi-e teamă însă că „prin de­
şi a cules numai 1.600 kg., iar de pe deau de mine şi de ceilalţi întovără­ problema organizării celui de al IV- blema formării de echipe artistice se pe rezistentul la frig) nu mai pu­ cembrie“ să nu rămîn fără el dacă
team circula. Acolo, acelaşi refren: tovarăşii de acolo se vor ţine de
1,25 ha. a obţinut de-iabia 2.000 kg. şiţi. Dar vorba ceea: „cine rîde la lea concurs şi că pregătirile pentru a- manifestă în cadrul sindicatelor ali­ nota de pe bon. Adică să-l scoată la
— Nu-i gata, veniţi la 10 noiem­ licitaţie fiindcă va avea un stagiu de
porumb. urmă, rîde mai bine“. După ce po­ cest concurs au început încă de multă mentar, agricol, gospodării locale şi brie. M-am revoltat: 90 zile.

Cum am muncit culturile de grîu rumbul a răsărit, la prima praşilă vreme. cooperaţie. Organele regionale, raio­ — Bine tovarăşă, dar nu vezi că Aceasta e istoria petelor o istorie
nu se mai poate umbla ca-n luna iu­ urîtă ce mi-a schimbat părerea despre
şi porumb de am putut obţine aseme­ l-am rărit. La a doua praşilă, am De altfel, în organizarea şi des­ nale şi de întreprindere ale acestora, lie? aşa-zisa „bună — deservire“ a secţiei
de boiangerie-curăţitorie care, să-i
nea producţii. rărit din nou porumbul şi celui mai făşurarea acestei acţiuni de trecere în nu acordă nici o preocupare în a- — Ce parcă atunci ai putut face spunem pe nume, e proastă deservire,
baie ? Şi atunci a fost răcoare. fără ghilimele. De asta sînt profund
Pe suprafaţa de 1,25 ha. însămînţată slab dezvoltat i-am lăsat cîte două revistă nu s-a primit un ajutor consis­ ceastă direcţie. Numai aşa se explică convins.
— Las-o încolo de răcoare, acum
cu grîu, am avut ca plante premergă­ plante la un cuib. Pînă la recoltare, tent nici din partea delegatului comite- faptul că în toată ramura alimentară 'e iarna la uşă. Daţi-mi pardesiul aşa
cum e.
toare trifoi şi lucernă. După ce le-am l-am prăşit de trei ori, toate prăşi- ului regional U.T.M. din comisia regio­ din regiunea noastră, nu există nici
îmi răspunse cu inocenţă :
cosit, tractoriştii au executat arătura. turile le-am făcut fără muşuroaie. nală de concurs, tovarăşul Strikber- cel puţin o singură brigadă artistică

Semănatul griului l-am făcut prin Nu-mi amintesc în nici un an să ger. Deşi acesta este vicepreşedinte de agitaţie.

luna octombrie cu maşina. Sămînţa li obţinut asemenea recoltă de po­ lai comisiei regionale, totuşi, nu a Pregătirile în vederea celui de al

a fost de soi, bine aleasă şi tratată. rumb. Ştiuleţii crescuseră cîte 2-3 pe o sprijinit cu nimic trecerea în revistă IV-lea concurs al echipelor artistice

Cînd zăpada a venit, grîul meu şi a plantă şi aveau mai mult de 30 cm. a formaţiunilor artistice din raionul de amatori din cadrul sindicatelor,

celorlalţi întovărăşiţi era bine înfră­ lungime. La anul viitor, voi aplica tot Hunedoara de care răspundea. au început de mult. Cu cît ele se vor

ţit şi stătea sub zăpadă ca sub pla­ această melodă. ,M-am' convins că Referindu-ne la stadiul prezent al desfăşura mai temeinic, cu atît -suc­

pumă. este o metodă bună, care aduce fru­ muncii in direcţia pregătirii pentru cesele culese vor putea fi mai depli­

Primăvara ca să distrug crusta moase sporuri de recolte ia hectar. concurs, se poate afirma că o mare ne. Să depunem deci întregul interes

(scoarţa) ce' se formase din cauza PETER IOAN parte din echipele artistice de ama­ şi întreaga dragoste de muncă în a- — Nu se poate. Sînt atîtea haine A. CONSTANTINESCU

ploilor, am grăpat terenul cu o gra­ membru în întovărăşirea agricolă tori sindicale, posedă programe a că­ ceastă direcţie. îi magazie aruncate unele peste al­ (după corespondenţa tovarăşului

pă uşoară. Grîul în perioada lui de din comuna Cristur ror repertoriu este bine orientat. In ¦î-r c. STOICA tele că nu pot să-l găsesc nici pînă Rusescu Alexandru).

rrn'na a P B a a a — b — — g— a— — tas

întărirea organizatoro-economică a gospodăriilor colective, Nici gospodăriile colective din ra­ nale au datoria de a se ocupa cu mai lective au înţeles importanţa acestui
ionul Ilia nu se bucură de un temei­ multă răspundere de gospodăriile co­ lucru mărind fondul de bază din an
nic sprijin politic şi tehnic din partea lective existente. Consiliile de condu­ în an, fapt ce a dus la dezvoltarea
organelor raionale, ceea ce a făcut cere ale acestora nu au deprinderea lor multilaterală. Gospodăria colec­
sarcină permanentă şi de mare răspundere ca în activitatea acestor gospodării şi experienţa necesară pentru a con­ tivă din Pricaz de pildă, numai în
să se manifeste unele fenomene ne­ duce mari unităţi agricole socialiste. cursul acestui an a mărit fondul de'

In acest an, puterea economică a OLARU ALEXANDRU legate de întărirea organizatorică şi sănătoase. La gospodăria colectivă De aceea ele trebuie sprijinite cu bază cu peste 200.000 lei. Gospodăria
gospodăriilor colective din regiune a şeful serviciului org. de G.A.C. şi dezvoltarea multilaterală a gospodă­ din Hărău de pildă, există o slabă răbdare, zi de zi, pentru a învăţa arta colectivă din Deva, precum şi un
crescut mult. S-a mărit în mod sim­ riilor colective. conducerii, pentru a se deprinde să
ţitor numărul animalelor faţă de cel întovărăşiri agricole din Dir. agricolă colaborare1între colectivişti şi ţăranii gospodărească. In scopul generaliză­ mare număr de alte gospodării colec­
a sfatului popular regional O lipsă caracteristică aici este a- muncitori din sat. Unii colectivişti tive, au mărit cu mult valoarea fon­
manifestă tendinţa de a ipola ţăranii rii metodelor bune şi a experienţei dului de bază în cursul acestui an.

din anul trecut, au crescut veniturile colective în ce priveşte producţia ve­ ceea că sfatul popular raional se află muncitori de gospodăria colectivă in pozitive cîştigată de gospodăriile co­ Există însă şi gospodării colective
băneşti, iar ca urmare a unei mai getală. complect străin de mânca de îndru­ loc să-i atragă pe această cale. In lective fruntaşe, este necesar, să se ca cea din Cilnic, unde se manifestă
bune organizări a muncii, s-a reuşit organizeze schimburi de experienţă
ca lucrările agricole din acest an să Fermele de animale au adus de mare a gospodăriilor colective, lă- gospodăria colectivă din Bretea Mu- tendinţa de a nu se repartiza nimic
se execute în condiţiuni agrotehnice asemenea importante venituri bă­ sînd ca de aceasta să se preocupe reşană, munca e slab organizată. Nu între gospodăriile colective fruntaşe din producţia obţinută în cursul anu­
neşti. Multe gospodării colective, ca exclusiv comitetul raional de partid. şi cele rămase în urmă. lui la fondul de bază. Asemenea ten­
se lucrează pe echipe, normele nu
mult superioare faţă de anii prece­ cele din Geoagiu, Ungurei, Cistei, Lipsite de o îndrumare politică per­ sînt respectate cu stricteţe. S-au ma­ împărţirea veniturilor în gospo­ dinţe trebuie combătute cu tărie. Co­
denţi, fapt care a asigurat o produc­ Dobîrca, Miercurea, etc. au avut ve­ manentă şi de un sprijin concret, nifestat încercări de încălcare a de­ dăriile colective, care nu peste mult lectiviştilor trebuie să li se arate că

ţie de cereale cu mult mai mare faţă nituri de sute de mii de lei rezultate gospodăriile colective din acest ra­ mocraţiei interne de către preşedin­ timp va începe, trebuie să constituie mărirea venitului lor personal, pre­
de producţia la hectar obţinută de din vînzarea plantelor tehnice, a lînei, ion nu au progresai în măsura posi­ tele gospodăriei, precum şi unele a- un prilej de mobilizare a colectivişti-,
ţăranii muncitori cu gospodării indi­ mieilor, brîtjzei, laptelui, porcilor, bilităţilor reale pe care le au. In gos­ bateri de la statut. Au fost cazuri lor la întărirea disciplinii în muncă. cum şi mărirea valorii zilei-muncă,
fructelor, etc. podăriile colective din Demşuş şi Peş- cînd s-au făcut diminuări de fonduri Trebuie să constituie de asemenea un depinde de mărirea avutului obştesc,
viduale. teniţa, nu au fost înfiinţate de mult fără ştirea adunării generale. Este mijloc de stimulare a lor pentru a prin urmare de mărirea fondului de
Putem da ca exemplu în aceasta Asemenea rezultate au fost posi­ noi ramuri anexe. Numărul animale­ limpede că aceste lipsuri nu pot să dezvolta noi ramuri anexe. In acest bază.
bile numai acolo unde comitetele lor de producţie a scăzut în loc să ducă la întărirea gospodăriei colec­ scop, în dările de seamă trebuie să
privinţă gospodăria colectivă din executive ale sfaturilor populare, con­ crească. In gospodăria colectivă din tive şi la creşterea prestigiului ei. se arate documentat ce venituri au O grijă deosebită trebuie acordată
Pricaz, raionul Orăştie, care prin trolate şi îndrumate de către orga­ Demşuş, nu s-a construit nimic de la adus ramurile anexe în cursul anului şi măririi celorlalte fonduri prevăzute
aplicarea metodelor agrotehnice c a ; nizaţiile de partid, au ajutat în mod înfiinţarea ei şi pînă în prezent, iar In raioanele Alba, Ilia, Hunedoa­ şi cu cît au mărit ele valoarea unei de statut, mai ales a fondurilor de
însămînţarea în rînduri încrucişate concret consiliile de conducere ale vitele gospodăriei colective din Peşte- ra şi Haţeg, se manifestă o slabă zile-muncă. seminţe şi a celui de 2 la sută.
a griului, grăpatul lanului în primă­ gospodăriilor colective în organiza­ niţa sînt ţinute în grajduri necores­ preocupare din partea comitetelor e-
vară, plivitul la timp şi alte lucrări, rea muncii, unde acestea au fost în­ punzătoare. Din această cauză, a scă­ xecutive ale sfaturilor populare raio­ înainte de a se trece la împărţirea Organizarea adunărilor generale
a obţinut o producţie medie de 2.231 drumate să creeze noi ramuri anexe nale şi în ce priveşte atragerea de produselor, sfaturile populare trebuie cu ocazia împărţirii produselor, tre­
kg. grîu la hectar. La fel gospodăria de producţie. In raionul Sebeş, atît zut rentabilitatea lor. Este prin ur­ noi membri în gospodăriile colective să ajute consiliile de conducere ale buie să constituie un mijloc de răs-
colectivă „Petofi Sandor" din Deva, comitetul raional de partid cît şi co­ mare limpede că în asemenea con­ gospodăriilor colective pentru a se pîndire largă a succeselor obţinute
prin aplicarea metodelor agrotehnice mitetul executiv al sfatului popular diţii nu este cu putinţă ca gospodă­ existente prin popularizarea docu­ achita în întregime de obligaţiile ce de gospodăriile colective. In acest
a obţinut o producţie medie de 2.750 raional se ocupă zi de zi de întărirea riile colective din raionul Haţeg să mentată a rezultatelor obţinute de a- le au faţă de stat cum ar f i : colec­ scop, sfaturile populare trebuie să-şi
kg. grîu la hectar, iar gospodăria co­ progreseze. cestea, prin organizarea de vizite ale tări, munci S.M.T., impozite, restitu­ întocmească planuri de acţiune în
lectivă din Ostrov, raionul Haţeg, a gospodăriilor colective din toate ţăranilor muncitori în gospodăriile irea împrumutului de seminţe, taxe vederea mobilizării unui mare număr
obţinut o producţie medie de peste punctele de vedere. Membrii comite­ In raionul Hunedoara cele două de ţărani muncitori din mai multe
gospodării colective, nu sînt spriji­ colective, organizarea de convorbiri de asigurare şi rambursarea ratelor sate pentru a participa la festivitatea
nite în măsură suficientă, din care între colectivişti şi ţărani muncitori, scadente ale creditelor împrumutate
27.000 kg, cartofi la hectar. O serie tului executiv controlează practic pe împărţirii veniturilor, în cadrul gos­
de alte gospodarii colective cum sînt teren felul cum se desfăşoară munca, podăriilor colective.
de pildă cele din Obreja, Ţelna, Că- luînd măsuri concrete la faţa locului cauză acestea, nu se dezvoltă în ra­ etc. Aşa se explică faptul că în gos­ de la stat. Achitarea acestor obligaţii Numai popularizînd larg succesele
podăriile colective din aceste raioa­ trebuie să constituie o datorie de
pud, şi altele din raionul Alba, au acolo unde se constată unele defi­ port cu condiţiile ce le au. Zooteh- ne s-au înscris în cursul anului un onoare pentru fiecare gospodărie co­ obţinute de gospodăriile colective, şi
obţinut producţii de porumb mai mari cienţe. Acelaşi lucru se poate spune nîştii secţiei agricole raionale nu se lectivă şi colectivist în parte.
şi despre raionul Orăştie, dar într-o număr mic de noi membri, în timp ce sprijinind pe cele rămase în urmă să
cu 1.000-2.500 kg. la ha. decît cele cu­ preocupă să le ajute pentru a mări se ridice la nivelul gospodăriilor co­
lese de ţăranii muncitori cu gospodării măsură mai mică. Sînt unele sfaturi rentabilitatea animalelor, nu au dat în raionul Sebeş, unde s-a depus mun­ Mărirea fondului de bază (indivi­ lective fruntaşe, vom reuşi să facem
populare raionale ca cel din raionul îndrumări practice colectiviştilor în că în această direcţie, numărul mem­ zibil) este o sarcină statutară căreia din ele puternice centre de atracţie
individuale.
Acestea sînt doar cîteva din rezul- Haţeg de pildă, care se ocupă super­ legătură cu îngrijirea şi hrănireâ ra­ brilor înscrişi anul acesta este mare. colectiviştii trebuie să i acorde o deo­ a întregii ţărăninti muncitoare pe
M ele obţinţtle de către gospodăriile ficial şi la întîmplare de problemele ţională a animalelor. Organele sfaturilor populare ralo- sebită atenţie. Unele gospodări: co­ calea colectivizării.

W HF: