Page 20 - 1955-12
P. 20
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 541
Oedarajla comună Pentru continua întărire a prieteniei chino-indtene
a lui N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U. R. S. S., DELHI (Agerpres). — TASS trans — MITINGUL DE LA DELHI — tor două state mari, referitoare la'
cele cinci principii ale coexistenţei
N. S. Hruşciov, membru al Prezidiului Sovietului Suprem al U. R. S. S., mite : La 17 decembrie, Sun Cin-lin, lor sovietici în India şi relevînd prie paşnice.
vicepreşedinte al comitetului perma tenia crescîndă dintre India, Uniunea
şi Muhammed Daud, primul ministru al Afganistanului nent al Adunării reprezentanţilor Sovietică şi China, Nehru a subliniat Subliniind măsurile luate de gu<
populari din întreaga Chină, care se că puterile occidentale nu trebuie să vernele Chinei şi Indiei precum şi de
KABUL (Agerpres). — TASS transmite declaraţia clproce între popoarele lumii şi corespund ţelurilor şi află la Delhi, a avut întrevederi cu interpreteze aceasta ca un act neprie Uniunea Sovietică în vederea slăbirii
comună a lui N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de principiilor O.N.U. preşedintele Indiei, Prasad, cu vice tenesc faţă de ele. „Dacă noi am sta încordării în relaţiile internaţionale,
Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, membru al Prezi preşedintele Indiei, Radhakrishnan şi bilit o legătură şi mai strînsă cu şi în special străduinţa Chinei de a
diului Sovietului Suprem al U.R.S.S., şi Muhammed Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Uniunea Sovietică, a spus el, aceasta reglementa relaţiile ei cu S.U.A., Sun
Daud, primul ministru al Afganistanului. guvernul regal al Afganistanului consideră că o pace cu preşedintele Camerei Populare a nu înseamnă că am devenit duşma Cin-lin a arătat dificultăţile şi în
trainică în întreaga lume şi înţelegerea între ţările lumii parlamentului indian, Mavalankar. nii celorlalte ţări. Este straniu că cordarea provocate de ocuparea insu
La invitaţia primului hiinistru al Afganistanului, N.A. depind de dezarmarea generală şi interzicerea necondi unele ţări vor ca noi să devenim prie lei Taivan — teritoriu chinez — de
Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., ţionată a armei atomice şi sînt pentru folosirea energiei La 17 decembrie, la fortul roşu din tenii lor numai cu condiţia să mani către Statele Unite şi de amestecul
N.S. Hruşciov, membru al Prezidiului Sovietului Suprem atomice numai în scopuri paşnice, pentru progresul ştiin Delhi a avut loc un mare miting al festăm ostilitate faţă de altele“. Re acestora, care împiedică eliberarea
al U.R.S.S., şi persoanele care îi însoţesc au sosit l-a 15 ţei şi ridicarea bunei stări a omenirii. locuitorilor oraşului, în cinstea lui laţiile Indiei cu celelalte ţări, a con insulelor chineze de litoral. „Popo
decembrie 1955 la Kabul, capitala Afganistanului, şl au tinuat Nehru, se bazează pe cunoscu rul indian, a declarat ea, sprijină
avut întrevederi cu excelenţa sa Muhammed Daud, pri Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Sun Cin-lin. tele cinci principii ale coexistenţei poporul chinez în problema Taivanu-
mul ministru al Afganistanului, şi cu membrii guvernu guvernul regal al Afganistanului consideră că confe In cadrul acestui miting a luat paşnice, iar dacă puterile occidentale lui aşa cum şi noi sprijinim deplin
lui Afganistanului, iar la 16, 17 şi 18 decembrie au dus rinţa de la Geneva a şefilor guvernelor celor patru puteri, sînt iritate de acţiunile Indiei, sau au poporul indian în problema teritoriu
tratative în problemele care interesează cele două părţi. ca şi conferinţa miniştrilor Afacerilor Externe ai aces cuvîntul primul ministru al Indiei îndoieli sau suspiciuni în ceea ce lui Goa, care constituie un exemplu
tor puteri, oare i-a urmat, convocate în conformitate cu Nehru, care a atins o serie de pro priveşte prietenia ei crescîndă cu de încălcare flagrantă a integrităţii
Vizita oamenilor de stat al Uniunii Sovietice în Afga cererea popoarelor de a se înlătura încordarea în relaţiile bleme internaţionale. Salutînd admi celelalte ţări, acest fapt arată în mod teritoriale a ţărilor independente“.
nistan, ţară vecină şi prietenă, a permis celor două internaţionale şi de a se asigura pacea au avut -rezultate clar că ele gîndesc greşit. In legă
părţi să-şi expună, înt-r-o atmosferă de sinceritate şi pozitive. Constatînd că aceste conferinţe au pregătit tere terea celor 16 ţări în Organizaţia Na tură cu aceasta el a amintit acordu In încheiere Sun Cin-lin a spus }
încredere reciprocă, politica lor. de pace şi de bună ve nul şi au fost utile pentru o înţelegere reciprocă între ţiunilor Unite, Nehru şi-a exprimat rile comerciale dintre Uniunea Sovie „Poporul chinez are o atitudine clară
cinătate şi să studieze posibilităţile de lărgire a legă ţările interesate, cele două părţi îşi exprimă speranţa speranţa că Japonia şi R. P. Mon tică şi India relevînd că ele sînt a- şi uşor de Înţeles — el vrea pace,
turilor politice, economice şi culturale dintre cele două că, datorită eforturilor statelor participante, astfel de golă vor deveni în. curînd membre vantajoase pentru ambele părţi. Cum noi nu nutrim sentimente de ostili
ţări pe baza respectării politicii de neutralitate duse de conferinţe vor fi convocate şi pe viitor în vederea înlă ale O.N.U. El a declarat că guver se poate pune problema unei duşmă tate faţă de nici un popor, noi nu
Afganistan. turării divergenţelor dintre ţările participante la ele şi nul indian a hotărît să stabilească nii între aceste două ţări ?, a între ameninţăm pe nimeni şi nu vom per
vor exercita o înrîurire pozitivă asupra instaurării înţe bat el. mite' să fim ameninţaţi de alţii, ne
In urma schimbului de păreri s-a ajuns la un acord legerii între toate ţările, ceea ce constituie o condiţie relaţii diplomatice cu R. P. Mongolă. mîndrim cu realizările noastre şi sîn-
în următoarele probleme: importantă pentru menţinerea păcii în întreaga lume. Nehru a cerut să se recunoască Re In cuvîntarea de răspuns, Sun tem gata să le apărăm, sîntem gata
Cin-lin a subliniat hotărîrea poporu să împărtăşim realizările noastre şi
Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi publicii Populare Chineze locul ce-i lui chinez de a întări şi pe viitor prie sîntem gata să colaborăm cu orice
guvernul regal al Afganistanului au hotărît să dezvolte guvernul regal al Afganistanului sînt de părere că ac revine de drept în Organizaţia Na tenia dintre China şi India. Ea a sub ţară în scopul traducerii cu succes în
legăturile politice, economice şi culturale prieteneşti din tuala situaţie şi încordare în regiunile Orientului pun liniat că în ultimii ani relaţiile din viaţă a unui plan îndreptat spre în
tre cele două ţări în care sînt interesate ambele state. în primejdie liniştea lumii. Cele două guverne sînt con ţiunilor Unite. tre R. P. Chineză şi Republica In
vinse că toate problemele nerezolvate din Extremul Ori Referindu-se la renaşterea noii diană au Intrat într-o fază nouă, iar tărirea păcii prin recunoaşterea drep
Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi ent trebuie să fie rezolvate în interesul păcii. Proble punctul lor culminant a fost istorica
guvernul regal al Afganistanului sînt convinse că po mele referitoare la China trebuie să fie rezolvate ţinîn- Asii, primul ministru Nehru a spus declaraţie a primilor miniştri ai aces turilor legitime ale popoarelor şi ba
poarele şi naţiunile care continuă să fie private de liber du-se seama de drepturile naţionale ale poporului chinez că au trecut timpurile cînd alţii pu
tate şi suveranitate naţională au dreptul, conform Car şi, îndeosebi, Republica Populară Chineză trebuie să-şi teau să hotărască soarta popoarelor zat pe cunoscutul principiu al egali
tei O.N.U., să-şi hotărască soarta viitoare fără presiuni ocupe locul ce îi revine de drept în Organizaţia Naţiu
şi amestec din afară. nilor Unite. ei. In prezent, popoarele Asiei îşi re tăţii între naţiuni".
zolvă ele însăşi chestiunile lor şi
Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Guvernele celor două ţări consideră că securitatea po
guvernul regal al Afganistanului îşi exprimă ataşamen poarelor nu poate fi asigurată decît prin eforturile orice încercări de a se lua oriunde,
tul faţă de cele cinci principii — respectarea reciprocă coordonate şi colective ale statelor, îndreptate spre întă în afara hotarelor Asiei, hotărîri re
a integrităţii teritoriale şi suveranităţii, neagresiune, ne feritoare la popoarele Asiei, sînt ab
amestec în treburile interne sub niciun motiv, fie de rirea păcii.
ordin economic, politic sau ideologic, egalitate şi avan In încheiere, cele două părţi îşi exprimă convingerea surde.
taj reciproc, coexistenţă paşnică. Aceste principii, oare Vorbind despre vizita conducători-
au fost acceptate în unanimitate de participanţii la con că contactul personal între oamenii de stat ai Uniunii
ferinţa ţărilor Asiei şi Africii de la Bandung, constituie Sovietice şi Afganistanului va contribui la cauza întă O noiaă provocare a poskslyi de radio „Europa Liberă'
o bază trainică pentru asigurarea păcii şi înţelegerii re- ririi continue a relaţiilor dintre cele două ţări şi la con
solidarea păcii în întreaga lume. PRAGA (Agerpres)”. — GETEKA muncii cehoslovaci şi au pus Ia cale ale postului de radio „Europa Li
Preşedlntele Consiliului de Miniştri -al U.R.S.S. transmite: Nu de mult, un balon o altă provocare. beră“ a căzut un pachet de hîrtie a-
N. BULGANIN Primul ministru al Afganistanului, lansat de postul de radio „Europa vînd dimensiunile de 25x25 cm. Din
Muhammed DAUD Liberă“ a explodat în apropiere de La 16 decembrie, la amiază, Josef
Kabul, 18 deoemibrle 1956. satul Mengusovce, regiunea Kosice, Sjartu, Jan Zobal şi Josef Buoko au pachet s-au răspîndit numeroase ta
rănind opt persoane şi avariind grav blete de culoare albă, care aveau mă
Comunicatul comun sovieto-afgan cîteva clădiri. In ciuda faptului că zărit un Balon apropiindu-se de satul rimea unei monede de 5 helleri şi
Ministerul Afacerilor Externe al Ce Pavlovcepe-Uh din raionul Welke Ka- care căzînd într-o băltoacă, au luat
hoslovaciei a protestat imediat pe foc în contact cu apa.
lîngă ambasada S.U.A. din Praga, pusany. Balonul a aterizat lingă ham
Acest fapt constituie 6 nouă pro
duşmanii Cehoslovaciei nu-’şi ascund barul ţăranului Sjartu. Cînd persoa vocare din _seria acţiunilor teroriste
şi de spionaj întreprinse de postul de
simţămintele de ură faţă de oamenii nele sus-menţionate s-au apropiat şi radio „Europa Liberă“.
l-au ridicat de la ppmînf, dintr-o cu
tie în care de obicei se află manifeste
cu privire la relaţiile economice dintre U.R.S.S. şi Afganistan Procesul unui trădător al poporului coreean
KABUL (Agerpres). — TASS In acest scop, guvernele U.R.S.S. ganistanului ajutor atît tehnic, cît şi PHENIAN (Agerpres). — Agen neralului Hodge, comandantul trupe Informaţie C . E. C .
transmite comunicatul comun sovieto- şl Afganistanului au găsit necesar oa, financiar, sub forma unui credit în ţia Centrală Telegrafică Coreeană lor americane de ocupaţie din Coreea
afgan cu privire la relaţiile economi după terminarea lucrărilor pregătitoa cadrul realizării unui program de transmite: La 15 decembrie, un com de sud, iar apoi ale lui Noble, consi La 30 decembrie 1955, va avea loc
ce dintre U.R.S.S. şi Afganistan: re corespunzătoare, reprezentanţii lor lucrări pentru dezvoltarea economiei plet special al Curţii Supreme a lier politic al ambasadei americane ultima tragere la sorţi a obligaţiu
In cursul vizitei la Kabul a lui N.A. competenţi să se întîlnească pentru a Afganistanului în domeniile sus-men- R.P.D. Coreene a ţudecat procesul la Seul. In octombrie 1946, la indica nilor C.E.C. 4 la sută cu cîştiguri pe
Bulganin, preşedintele Consiliului de examina noile forme reciproc avan ţionate, asupra căruia urmează să lui Pak Hen En, acuzat de spionaj, ţia lui Hodge, Pak Hen En a trecut anul 1955, cînd se vor atribui 3.400
Miniştri al U.R.S.S., şi N.S. Hruş tajoase de colaborare economică şi se ajungă la un acord. diversiune, asasinate şi acţiuni tero în Coreea de nord. Folosindu-se de cîştiguri în valoare de lei 1.691.600.
riste în scopul răsturnării puterii situaţia sa înaltă în partid şi guvern ..P în ă In., seara zilei de 29 decem
ciov, membru al Prezidiului Sovietu tehnică şi pentru a încheia acorduri Volumul creditului acordat în acest populare în Republică. ................. el comunica serviciului de spionaj a- brie 1955 orele 20, se vînd obligaţiuni
„„In-'-actul de acuzare se spune că merican date secrete cu privire la C.E.G. la toate ghişeele sucursalelor
lui Suprem al U.R.S.S., au fost exa le corespunzătoare. scop de Uniunea Sovietică se stabi încă în 1919, Pak Hen En a stabilit partid şi forţele armate ale republicii, raionale C.E.C.
legături la Seul cu spionul american numea în organele de conducere ale
minate problemele privind- relaţiile ~ 'S-a convenit ca reprezentanţii sus leşte la 100 de milioane de dolari" a1 Underwold. Apoi în 1925, fiind ares partidului şi statului spioni americani, Cumpăraţi din timp obligaţiuni
comerciale şi,... economice .JUOtee menţionaţi să examineze îndeosebi m erio an icred itu l ¦va fi pe termen tat de poliţia japoneză el a trecut de submina şi trăda forţele democratice C.E.C. 4 la sută.
U.R.S.S. şi Afganistan. problemele privind colaborarea în do lung. partea imperialiştilor japonezi, a tră şi patriotice din Coreea de sud. La
dat pe conducătorii partidului comu indicaţiile lui Pak Hen En şi ale aco
Guvernele celor două ţări au con meniul dezvoltării agriculturii, cons Asupra condiţiilor creditului părţile nist şi ai Uniunii Tineretului Comu liţilor săi, printre care Li Sîn Ep, au
statat cu satisfacţie că relaţiile co trucţiei de hidrocentrale, instalaţii de vor cădea de acord în cadrul unor nist din Coreea şi a contribuit la a- fost ucişi numeroşi membri credinci-
merciale şi economice dintre U.R.S.S. irigaţie şi ateliere de întreţinere pen tratative ulterioare. restarea lor. De atunci a devenit c'°?‘ a’ partidului, care ar fi putut să
şi Afganistan se dezvoltă tot mai tru autovehicule în Afganistan, pre Pak Hen En trădător şi provocator, afle de trădarea sa sau să împiedice
mult pe baza avantajului reciproc. cum şi al reconstrucţiei aeroportului Guvernul Afganistanului a expri căutînd să submineze dinăuntru miş înfăptuirea planurilor sale de sabo
din Kabul. mat guvernului U.R.S.S. profunda lui carea revoluţionară din Coreea. Acea taj.
Totodată, ele au ajuns la părerea recunoştinţă pentru ajutorul pe oare
comună că este necesar oa aceste Guvernul U.R.S.S. a comunicat că guvernul sovietic a consimţit să-l a-
relaţii să se dezvolte şi să se lăr consimte în principiu să acorde Af corde Afganistanului.
gească continuu în interesul celor
Kabul, 18 decembrie 1955.
două ţări.
Sem narea declaraţiei comune şi a protocolului cu privire stă acţiune criminală a lui Pak Hen In anii grei ai războiului, Pak Hen
En a devenit deosebit de intensă En, Li Sîn Ep, Pe Cer, Pak Sîn Von
după eliberarea Coreei de către ar şi alţi complotişti au pregătit o in
la prelungirea valabilităţii Tratatului de neutralitate mata sovietică, în august 1945. Stre- surecţie armată cu scopul de a lichi
şi neagresiune în cheiat în 1931 în tre U.R.S.S. şi A fganistan curîndu-se în funcţia de secretar al da partidul şi de a răsturna guvernul.
Partidului Comunist din Coreea de La proces, Pak Hen En a recunos- -¦
Consiliului de Miniştri şi ministru al Abdul Malek, ministrul Finanţelor al cut întrutotul acuzaţiile ce i s-au a-
KABUL' (Agerpres). — TASS sud, Pak Hen En a executat în mod dus.
transmite: Afacerilor Externe, Aii Muhammed, Afganistanului, au parafat comunioa- activ dispoziţiile imperialiştilor ame
Tribunalul I-a 'condamnat pe Pak
In seara zilei de 18 decembrie, la vicepreşedinte al Consiliului de Mi tul sovieto-afgan „Cu privire ha rela ricani, care ocupaseră partea de sud Hen En la moarte şi la confiscarea
Kabul, la reşedinţa primului ministru ţiile economice dintre U.R.S.S. şi Af
niştri, Abdul Malek, ministrul Finan ganistan“,
ţelor, Guliam Iahia Tarzi, ambasado a ţării — la început dispoziţiile ge- averii.
al Afganistanului, a avut loc sem rul Afganistanului în U.R.S.S.
narea declaraţiei comune a lui N. A. După semnarea declaraţiei, Bulga Franfa în preajma alegerilorDupă cum se ştie, în şedinţa din fele prevăzute prin acordurile inter
Bulganin, preşedintele Consiliului de nin, Hruşciov şi primul ministru Mu venite între conducătorii partidelor
Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, hammed Daud şi-au strîns cordial 29 noiembrie, Adunarea Naţională respective. O asemenea situaţie a
membru al Prezidiului Sovietului Su franceză a refuzat să acorde încre avut loc in departamentele Pas-de-
prem al U.R.S.S., şi Muhammed mîinile. dere guvernului Edgar Faure. Acest Calais, Iile et Vilain, Eure et Loire.
Daud, primul ministru al Afganista Apoi A. A. Gromîko, prim-locţiitor fapt a adus răsturnarea guvernului,
nului. • , , ., . (
al ministrului Afacerilor Externe al asupra rree/foorrmmeeii eeileeictorale, care s-au înjghebare a alianţelor electorale în Apelul partidelor şl organizaţii
La semnarea declaraţiei comune, din desfăşurat timp de 6 săptămîni în dreptate împotriva forţelor progre
partea Uniunii Sovietice au a sistat: U.R.S.S., şi Muhammed Naim, minis
A. A. Gromîko, P. N. Kumîkin, I. A. trul Afacerilor Externe al Afganistanu % fat d°“& Su n a rea Naţională. Partidul Comu- siste din ţară.
Serov şi Volkov, şeful secţiei pentru lui, au semnat protocolul cu privire In ce priveşte partidele de dreap lor progresiste care cer unirea for
Asia de sud-est a Ministerului Aface la prelungirea termenului de valabi ta, s-au conturat două grupări, pe ţelor democratice pentru a da ri
rilor Externe a! U.R.S.S. posta reacţiunii, a găsit un larg ră
litate a Tratatului de neutralitate şi ar fi p 1 e g m \I g lr iiÇ A S T o ^ T a T u r m a a**— ™că să le prez^inte ca încear sunet în rîndurile patrioţilor francezi.
Din partea afgană au fost de faţă neagresiune încheiat între U.R.S.S. şi avînd orien
Muhammed Naim, vicepreşedinte al Afganistan la 24 iunie 1931. r Ä Ä f Ä s sistemui^
tări deosebite. Pe de o parte a luat In Departamentul Vienne, a fost
P. N. Kumîkin, locţiitor al ministru Naţională, drept înscris în articolul , n fa/a acgstei s m
lui Comerţului Exterior al U.R.S.S., şi de naştere „blocul guvernamental", al constituit „Comitetul frontului popu
cătuit dintr-o fracţiune a partidului lar" care reuneşte toate grupările
51 din Constituţie, şi la care guver- independente de voinţa sa, ş î finind radical, condusă de primul ministru democrate. Comitetul a formulat un
nul poate recurge in anumite situa- seama d.e....s.c..h..i.m...b..ă..r..i.le care ayu s*urve- E- d-gar F- aure, din partidul catolic P--r-o-S--r-a--m- c--a-r-e a-e..r.e.....m. *ă-r•i—rea salarii-
Delegaţia guvernamentală a R. D. Germane ţii speciale. In cele din urmă, gu nit în ţară din 1951 încoace, schim- M.R.P. şi din unele elemente gaul- ^or' Perisu‘ lor şi ajutoarelor, extinde-
vernul lui Edgar Faure a ales cea bUăntr.i; cnanrrre, ffan~c mu. 1l4-t mai dificile___c__o_a li-ist«e_, mem...bi r.i. ai• grupul«ui. aşa nu- rreoan cr nonn scttrrui icrţUiiillonrr tdioe Jlortcrtuititnifţoe, nanp/ăi--
de a doua cale. Astfel, Consiliul de liţiile împotriva candidaţilor comu mit al „republicanilor sociali". Pe rarea intereselor ţărănimii munci-
Miniştri s-a pronunţat pentru di nişti, Partidul Comunist Francez a de altă parte, s-a format aşa numi- t°are Şi cile şcolii laice, tratative cu
zolvarea Adunării şi pentru noi a-
legeri. anunţat „pr..i.n..t.r-o- -d-e-c--l-a-r-a--ţ-ie---a---B--i-r-o-u- - tul „front republican", care-şi inti- popoarele Africii de nord în scopul
lui săuPoliticpublicată în ziarul tulează platforma în m od, făţarnic creării unei adevărate Uniuni frrin-^
\ Dacă avem în vedere contradicţiile ,,L’Humanité"că,„Este hotărît să „de stingă". Acest front este alcătuit ceze. ^In program^ se subliniază că
a sosit în R. P. D. Coreeană ce macină guvernul Edgar Faure, Franţa trebuie să promoveze o po
este lesne de ^ ! e s motivele^ care facă totul pentru întoarce acest dintr-o fracţiune a radicalilor, con- litică de întărire a păcii.
PEKIN (Agerpres). — China Noul R.P.D. Coreeană, şi de alţi reprezen scrut[n împotriva reacţiunii". In ve- dusă de fostul premier Mendes Fran-
l-au determinat pe acesta,
transmite : Răspunzînd invitaţiei gu tanţi ai corpului diplomatic. derea realizării acestei hotărîri, Par- ce, din conducerea partidului socia- Apropiatele alegeri au trezit un
leagă cea de a doua cale. Numai tidul Comunist Francez a propus Ust S.F.I.O. şi din elemente din mare interes în rîndurile opiniei pu
vernului Republicii Populare Demo La gară se afla aliniată o gardă pe această cale era asigurată ră- rpar..t.i.d..u..l..u.i .s.o..c..i.a..l_is_t__ş_i__tu_t_u_r_or repu- rîndurile „radical-socialiştilor". blice franceze, fapt dovedit de creş
crate Coreene, Ia 18 decembrie a so de onoare. In piaţa din faţa gării, minerea în vigoare a sistemului de blicanilor dornici să promoveze o Constituirea „frontului republican" terea simţitoare a numărului alegă
alegeri folosit în 1951. Este vorba politică conformă cu voinţa poporu- pe care anumite cercuri îl prezintă torilor înregistraţi în comparaţie cu
sit la Phenian delegaţia guvernamen oaspeţii au fost întîmpinaţi de mii de de scrutinul proporţional cu posibi- luj !!e a stabili o alianţă întrelis- caexponental „bloculuigaulveegrenraile precedente. Pentru alegerile
tală a Republicii Democrate Germa oameni ai muncii din Phenian. Otto htatea ca listele de candidaţi sa se teie ioii alianţă care să permită să mental", nmueste a_l_tc_e_v_a_d_e_c_î_t „o..m.„a- rf/n unul 1951 s-au înregistrat
na, condusă de primul ministru Otfo Grofewohl a adresat celor de faţă un aheze intre ele. se obţină un succes al forţelor de nevră. Ea urmăreşte să deruteze pe 24.500.000 de^ alegători, iar de datei
Grofewohl. cuvînt de salut. Acesta este un sistem antidemo- stingă în majoritatea departamente- alegători, să împiedice crearea fron- aceasta numărul lor a crescut pînă
La gară, delegaţia guvernamentală PHENIAN (Agerpres). — TASS cratic, în aplicarea căruia comuniştii lor şi să se constituie după alegeri lului popular al comuniştilor, so- 1° 27.000.000.
germană a fost întîmpinată de ma transmite: Cu prilejul vizitei în au fost lipsiţi de cca. 80 de mandate un guvern pentru aplicarea acestei cialiştilor şi tuturor forţelor repu- Examinînd situaţia politică 'din
de deputaţi în alegerile din 1951. politici.
reşalul Kim Ir Sen, preşedintele Ca R.P.D. Coreeană a lui Otto Grote- blicane. Franţa în ultimele luni, constatăm
binetului de Miniştri al R. P. D. Co wohl, primul ministru al R. D. Ger cînd, în numeroase departamente. Data alegerilor pentru Adunarea Din cele de mai sus reiese că, din că în întreaga ţară s-a întărit în
reene, Kim Du Bon, preşedintele Pre mane, Comiletul popular al oraşului partidele burgheze, iar în multe păr- Naţională a fost fixată pentru 2nieaf-ericire, conducătorii partidului so- m°d considerabil curentul unităţii de
zidiului Adunării Populare Supreme, Hamhîn i-a conferit titlul de cetă ţi şi partidul socialist, s-au aliat la nuarie 1956, iar inaugurarea ocficailais-t, şi de data aceasta, preferă acţiune a clasei muncitoare şi a al-
cel de al doilea tur de scrutin împo- lă a campaniei electorale a avut loc alianţa cu forţele de dreapta în sco- tor forţe democratice. In actuala
şi de alte personalităţi de seamă din ţean de onoare al acestui oraş. put trădării intereselor clasei mun campanie electorală, Partidul Comu
triva partidului comunist. Sistemul în ziua de 13 decembrie,
nist Francez îşi angajează toate for
R.P.D. Coreeană, de reprezentanţi ai După cum se ştie, oraşul Hamhîn alianţelor a fost demascat cu vlgoa- Conducătorii diferitelor partide po- citoare şi democraţiei.
re şi combătut de purtătorii de cu- litice se consultă intre ei şi pregătesc Cu toate acestea, după cum s-a ţele sale pentru a asigura victoria
organizaţiilor obşteşti, precum şi de se reconstruieşte cu ajutorul mate vînt ai Partidului Comunist Fran- platforme electorale.' Partidele bur- anunţat în presă, într-o serie de de în alegeri a forţelor democratice.
V. I. Ivanov, ambasadorul extraordi rial şi tehnic acordat de Republica cez cu prilejul recentelor dezbateri gheze continuă activitatea febrilă de partamente . candidaţii refuză alian- I. TOMUŞ
nar şi plenipotenţiar al U.R.S.S. în Democrată Germană.
Kedaoţ;* şi A<m. ziarului sfc 6 Martie, a r. 9 Telefon: 188-189. Taxa plătită în num erar cont. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1919 _ T ip iu T Y n T re^ . Poligrafică de Stet DEVA