Page 23 - 1955-12

DRUMUL S0CIAL1SMULU
RAPORTUL DE ACTIVITATE
al C. C. al P. M. R. la Congresul al II-lea al partidului
(URMARE DIN PAGINA 2-a)
mase a vechilor partide ale exploatatorilor, zdrobirea lor politică
şi organizatorică. înlăturarea lor de pe arena vieţii politice romî-
neşti. Alegerile au 'confirmat şi pe această cale că poporul romîn,
în covîrşitoarea lui majoritate, este pentru democriţia populară şi
împotriva restaurării odiosului regim burghezo-moşieresc.
Numai furia oarbă a cercurilor imperialiste, care nu se împacă
cu gîndul că ţara noastră nu se mai află la cheremul lor, poate să
explice răstălmăcirea tendenţioasă a faptelor istorice şi eforturile
repetate ale propagandei reacţionare din străinătate de a prezenta
apariţia' regimului democrat-popular ca rezultat al „exportului re­
voluţiei“. Regimul democrat-popular este opera poporului — ade­
văratul făuritor al istoriei. (Aplauze puternice).
Puterea democrat-populară a zdrobit comploturile reacţiunii, in­
spirate şi sprijinite de cercurile imperialiste străine. Datorită spri­
jinului Uniunii Sovietice, poporul nostru a preîntîmpinat intervenţia
pe care imperialiştii o urzeau împotriva ţării noastre tn scopul
lichidării cuceririlor revoluţionare ale poporului şi a independenţei
politice şi economice a ţării.
Victoriile politice ale puterii democrat-populare au fost consoli­
date de realizările obţinute în direcţia refacerii economice a ţării,
înviorării producţiei industriale şi agricole, înlăturării haosului
financiar şi a inflaţie!, pe baza aplicării liniei trasate de Confe­
rinţa naţională a partidului nostru din 1945, cu sprijinul entuziast
al clasei muncitoare şi ţărănimii muncitoare, care au ştiut să
înfrunte greutăţile şi lipsurile cu hotărîre şi energie revoluţionară.
Sub conducerea partidului, clasa muncitoare, sprijinită de ţără­
nimea muncitoare, a ejiminat din guvern pe ultimii reprezentanţi
ai burgheziei, a înlăturat monarhia şi, proclamînd republica popu­
lară. a luat întreaga putere în mîinile sale.
Partidul nostru a trecut la rezolvarea sarcinilor celei de-a doua
etape—etapa revoluţiei socialiste, pe care continuăm s-o străbatem.
Particularitatea acestei schimbări calitative în conţinutul puterii
constă în faptul că ea nu s-a mai produs pe calea unei explozii
revoluţionare,' ci a fost săvîrşită, cu sprijinul maselor, de către
însăşi conducerea de stat.
Aşadar, în prima etapă a revoluţiei a fost instaurată puterea de­
mocrat-populară : au fost lichidate rămăşiţele feudale la sate şi
desfiinţată moşierimea ca clasă; au fost înfăptuite reforme demo­
cratice; au fost zdrobite forţele politice ale burgheziei şi moşieri-
m ii; ţara noastră s-a desprins de sistemul imperialist şi a pus
capăt stării de dependenţă faţă de ţările imperialiste.
Hegemonia clasei muncitoare, în frunte cu partidul său, în pri­
ma etapă a revoluţiei, a făcut posibilă transformarea rapidă a
acesteia în revoluţie socialistă.
In etapa revoluţiei socialiste, statul democrat-popular a devenit
o formă a dictaturii proletariatului, al cărei principiu suprem este
alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, un stat de tip
socialist; a fost desfiinţată ca clasă burghezia industrială şi finan­
ciară ; s-a statornicit concordanţa deplină între relaţiile de pro­
ducţie şi caracterul forţelor de producţie în ramurile naţionalizate
ale economiei; oamenii muncii, sub conducerea partidului, con­
struiesc baza economică a socialismului.
Faptul că am avut aceste două etape ale procesului de trans­
formare revoluţionară a societăţii în ţara noastră nu înseamnă
deloc că rezolvarea sarcinilor cu caracter democratic şi a celor cu
caracter socialist a fost strict despărţită în timp, că ele au fost
îndeplinite exclusiv în cadrul etapei respective. In decursul primei
etape au fost luate măsuri cu un pronunţat caracter anticapitalist
— controlul muncitoresc sub forma oficiilor industriale, reforma
bănească din 1947, legea cu privire la Interzicerea cumpărărilor
de pămînt de către chiaburi, etatizarea Băncii Naţionale — după
cum unele sarcini rămase nerezolvate din prima etapă au fost
realizate de către revoluţia socialistă, în mersul ei victorios. Cele
două etape au format deci un singur proces revoluţionar neîntrerupt.
Desfăşurarea revoluţiei în ţara noastră a demonstrat încă odată
că leninismul este o teorie şi o tactică universal valabilă, care dă
partidului marxist-leninist putinţa de a se orienta în cele mai di­
ferite şi complexe împrejurări ale luptei de clasă. S-a confirmat
din nou că esenţa căilor de trecere de la capitalism la socialism
este aceeaşi pentru toate ţările — şi anume dictatura proleta­
riatului.
Nu există alt drum de construire a socialismului decît acela in­
dicat de Marx, Engels, Lenin, Stalin, verificat de experienţa isto­
rică a gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice, ca şi de
experienţa propriului nostru partid şi a altor partide comuniste şi
muncitoreşti din ţările de democraţie populară. Acesta este dru­
mul răsturnării revoluţionare a puterii claselor exploatatoare şi al
instaurării puterii clasei muncitoare — singura clasă revoluţionară
pînă la capăt, forţa conducătoare.,.a luptei maselor asuprite şi ex­
ploatate; este drumul consolidării continue a acestei puteri şi al
construirii orînduirii noi, socialiste. (Aplauze).
Odată cu aceasta, istoria făuririi puterii populare confirmă ge­
niala idee leninistă că unitatea în ceea ce este principal, esenţial,
nu este încălcată ci asigurată prin varietatea în amănunte, în parti­
cularităţi. „Toate naţiunile vor ajunge la socialism, — ne învaţă
V. I. Lenin — aceasta este inevitabil, dar toate vor ajunge nu
chiar în acelaşi fel, fiecare va aduce un specific într-o formă sau
alta a democraţiei, într-o varietate sau alta a dictaturii proletaria­
tului, într-un ritm sau altul al transformărilor socialiste ale dife­
ritelor laturi ale vieţii sociale“. *)
Partidul nostru şi-a dovedit capacitatea de a aplica, în mod
creator, teoria leninistă a revoluţiei la condiţiile istorice concrete
ale Romîniei, de a stabili în fiecare etapă a luptei sarcinile stra­
tegice şi tactice, metodele şi mijloacele menite să ducă clasa mun­
citoare şi pe aliaţii ei la victorie.
' Tovarăşi,
Congresul unificării partidului comunist şi partidului social-de­
mocrat din februarie 1948 a avut o mare însemnătate în viaţa poli­
tică a ţării. Lichidarea dezbinării, care a măcinat timp de 30 de
ani forţele proletariatului romîn, unificarea sa politică, ideologică
şi organizatorică au sporit considerabil rolul lui ca hegemon al
revoluţiei, al maselor largi populare, al întregii vieţi sociale şi
de stat.
Acest eveniment a avut, totodată, o însemnătate internaţională
prin faptul că unificarea partidului comunist cu partidul social-de­
mocrat s-a făcut pe temelia ideologică şi organizatorică a marxism-
leninismului, că ea a fost urmarea unei îndelungate şi rodnice cola­
borări între cele două partide în cadrul frontului unic muncitoresc
şi al mişcării sindicale unificate, că însuşi Congresul P.S.D., care
a avut loc în preajma Congresului de unificare, a votat cu o majo­
ritate' covîrşitoare pentru unificare, în ciuda împotrivirii vîrfurilor
social-democrate de dreapta.
Congresul de unificare a partidului s-a întrunit la scurtă vreme
după preluarea întregii puteri politice de către clasa muncitoare
Dar cucerirea puterii este numai începutul revoluţiei socialiste.
Chestiunea este de a o păstra şi consolida, de a o face de neclintit
în primul rînd prin crearea unei baze economice corespunzătoare,
a unei baze socialiste.
După cum vă aminliţf, Congresul din 1948 apreciase că „în dm
meniul politic noi am evoluat mai repede pe drumul democraţiei
populare decît în domeniul economic“.
Care era situaţia economiei în acel moment ?
Deşi se obţinuseră rezultate importante în redresarea industriei,
grav lovită de război, iar nivelul producţiei se apropia în 1948 de
nivelul antebelic (1938), poziţiile economice principale se aflau în
mîinile capitaliştilor din ţară şi ale trusturilor din apus, care acţio­
nau în direcţia sabotării şi dezorganizării producţiei, a evaziunii
capitalurilor din întreprinderi. Statul democrat-popular deţinea în
mod direct doar un sector restrîns, care cuprindea 20% din indus­
tria siderurgică, 30% din industria metalurgică, transporturile pe
calea ferată şi un număr de ferme de stat, a căror greutate speci­
fică în agricultură era foarte mică.
Congresul din 1948 a înarmat partidul nostru în vederea rezol­
vării sarcinilor construirii bazelor economice ale socialismului. Nu­
mai după scurt timp, în iunie 1948, statul democrat-popular^ a na­
ţionalizat industria, băncile, transporturile, transformîndu-le în pro­
prietate socialistă — bun al întregului popor muncitor. Prin
aceasta a fost sfărîmată dominaţia economică a burgheziei, postu­
rile de comandă din economia naţională au trecut în mîinile clasei
muncitoare.
In întreprinderile naţionalizate s-a statornicit proprietatea^ so­
cială asupra mijloacelor de producţie, ca bază a noilor relaţii de
producţie socialiste, înfăptuindu-se concordanţa deplină între rela­
ţiile de producţie şi caracterul forţelor de producţie.
Naţionalizarea a creat condiţiile pentru conducerea planificată a
economiei şi a constituit premiza trecerii la industrializarea socia­
listă a ţării.
încă la Conferinţa Naţională din toamna anului 1945, partidul
nostru, indicînd căile refacerii economiei distruse de război, a trasat, Creşterea necontenită a numărului ţăranilor colectivişti şi înto­
ca linie generală a dezvoltării economice a Romîniei, linia indus­
trializării şi electrificării ţării.
Aceasta constituie condiţia necesară pentru asigurarea bazei ma­
teriale a socialismului. Industria socialistă şi în primul rînd indus­
tria grea este principala pîrghie pentru dezvoltarea puternică a
forţelor de producţie în agricultură şi pentru trecerea jreptată a
micilor gospodării ţărăneşti la marea producţie colectivă, la agri­
cultura modernă, mecanizată Numai prin crearea bazei materiale
») Opere, voi. 23, pag. 60
Pag. 3-s
de producţie a socialismului, prin dezvoltarea marii producţii me­ Comuniştilor le este străină orice muşamalizare a contradicţii­ Să cimentăm şi mai puternic alianţa dintre clasa muncitoare şl
canizate — întemeiată pe tehnica cea mai înaltă — în toate ramu­ lor de clasă, a luptei de clasă. ţărănimea muncitoare — temelia de nezdruncinat a orînduirii de­
rile economiei naţionale poate fi atins acel obiectiv suprem spre mocrat-populare ;
care tinde partidul — făurirea bunei stări a poporului muncitor, asi­ Organizaţiile de partid trebuie să întărească vigilenţa revolu­
gurarea unui înalt nivel de viaţă materială şi culturală oamenilor Să intensificăm educarea oamenilor muncii în spiritul patriotis­
muncii din patria noastră. ţionară a oamenilor muncii, să-i mobilizeze la lupta pentru de­ mului socialist, izvor de fapte măreţe în construcţia socialistă ; să
Linia generală a partidului în construirea bazei economice a so­ mascarea şi zădărnicirea oricăror uneltiri ale duşmanului de clasă, dezvoltăm pe toate căile iniţiativa şi activitatea creatoare a oame­
cialismului şi-a găsit expresia în planurile anuale de stat pe 1949 nilor muncii;
şi 1950, în planul de zece ani de electrificare a ţării şi în primul să trezească la realitate pe cei ce se lasă cuprinşi de iluzii şi auto-
nostru plan cincinal. Să^ intensificăm educarea oamenilor muncii în spiritul comba­
Iiniştire. « tivităţii şi vigilenţei de clasă, în spiritul intransigenţei faţă de
Drept re.zul.tat al realizării acestor planuri, astăzi sectorul socia­ duşmanii poporului;
list reprezintă în industrie aproape 100%, în transporturi peste Agenţii duşmani sfîrşesc, în mod inevitabil, prin a fi descope­
90%, în sistemul bancaro-financiar şi de asigurări 100%, în comer­ Să intensificăm educarea internaţionalistă a oamenilor muncii,
ţul exterior 100%, în comerţul interior peste 80%, iar în agricul­ riţi şi pedepsiţi după faptele lor, datorită vigilenţei organelor de să combatem şi să demascam naţionalismul şi şovinismul de orice
tură se dezvoltă continuu. fel, să unim şi mai strîns pe oamenii muncii romîni şi de alte
stat şi a oamenilor muncii. Cu aceeaşi străşnicie şi fermitate vor
Poporul nostru constată astăzi, cu bucurie şi mîndrie patriotică, naţionalităţi în lupta pentru întărirea patriei, pentru construirea vic­
faptul că am obţinut succese hotărîtoare în construirea bazei eco­ proceda şi pe viitor organele puterii populare faţă de oricine ar torioasă a socialismului.
nomice a socialismu­
cuteza să atenteze la cuceririle revoluţionare ale poporului mun­
lui. Acesta este ro­
dul muncii entuzias­ citor. (Aplauze).
te a clasei muncitoa­
re, a ţărănimii mun­ Organele noastre de stat au Învăţat să-i descopere pe duşmani 2. înfăptuirea primului plan
citoare şi intelectua­ sub orice mască şi
lităţii sub conduce­
vestmînt s-ar ascun­ cincinal
rea Partidului Mun­ de. Cum se spune
citoresc Romîn. (A-
plauze puternice). în popor: „avem ac
de cojocul lor“. (A- Tovarăşi,
nimaţie în sală, a-
piauze puternice). In anii care au trecut de la congresul de unificare, partidul a
Tovarăşi, organizat, a însufleţit şi a condus oamenii muncii pentru înfăptui­
rea liniei sale generale de construire a socialismului în Republica
Partidul nostru a Populară Romînă Sub conducerea partidului, poporul nostru a
desfăşurat o vastă obţinut succese măreţe în opera de construire a bazei economice a
Rolul conducător activitate în dome­ socialismului.
şi greutatea specifi­
că tot mai mare a niul construcţiei de In perioada premergătoare naţionalizării principalelor mijloace
sectorului socialist
in economie fac ca stat, manifestînd o de producţie, industria din Romînia era într-o stare de ruină şi
legea economică fun­ grijă permanentă dezorganizare datorită politicii de retragere a capitalurilor din
damentală a socia­ pentru ca statul de­ producţie şi de sabotaj a capitaliştilor.
lismului să exercite După naţionalizare, în perioada planurilor anuale 1949—1950.
o influenţă cres- mocrat-popular să-şi
:îndă asupra ansam­ îndeplinească cu suc­ clasa muncitoare a dus o luptă încordată pentru reorganizarea
blului economiei na­ ces rolul şi funcţiile industriei, pentru atingerea şi depăşirea nivelului producţiei de
ţionale, care se dez­ sale. dinainte de război. Planurile anuale au prevăzut un ritm înalt
voltă îr: interesul Condiţiile istorice de creştere a industriei, în special a industriei grele — începerea
satisfacerii tot mai
în care s-a născut şi dezvoltarea transformării socialiste a agriculturii, lărgirea
largi a nevoilor ma­
teriale şi culturale democraţia populară schimbului de mărfuri între sat şi oraş, avîntul ştiinţei şi culturii
ale poporului mun­ au permis ca statul noi, ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii.
citor.
nostru să-şi desfă­ In ciuda greutăţilor de tot felul, oamenii muncii au urmat cu
şoare puternic, încă entuziasm si încredere partidul lor, înfăptuind sarcinile importanta
în prima sa fază de ale primelor planuri anuale şl depăşind la sfîrşitul anului 1949
dezvoltare, odată cu nivelul producţiei industriale dinainte de război.
Alături de forma­ funcţia represivă şi In octombrie şi decembrie 1950, plenarele Comitetului Central
ţiunea socialistă co­
există în etapa actu­ de apărare, funcţia al Partidului Muncitoresc Romîn au luat două hotărîri de excep­
ală formaţiunea micii economico - organi­ ţională însemnătate, aprobînd planul de zece ani de electrificare
producţii de mărfuri zatorică şi cultural- şi planul cincinal de dezvoltare a economiei naţionale 1951—1955,
şi formaţiunea parti­ educativă şi să devi­ care au format de fapt programul economic al partidului în această
culară capitalistă. nă astfel instrumen­ perioadă.
Politica partidului
nostru este o politică tul principal al con­ Au trecut cinci ani de la aceste date importante din istoria
de continuă lărgire strucţiei socialiste. partidului nostru, cinci ani în care am avut de luptat cu mari
şi dezvoltare a for­ greutăţi, determinate atît de condiţii obiective (lipsa unor materii
maţiunii socialiste, Pentru îndeplini­ prime şi materiale, slaba aprovizionare alimentară), cît şi subiee-
de atragere treptată rea acestor funcţii
a micii producţii de
mărfuri pe calea au fost create orga­ tive — experienţa redusă pe care o aveau cadrele noastre în
socialismului, de o- nele şi aparatul de privinţa construcţiei şi gospodăriei economice.
stat necesare pentru
fensivă neîntreruptă apărarea cuceririlor A trebuit în acelaşi timp să construim, să învăţăm şi să apărăm
a socialismului asu­ tot ceea ce clădeam împotriva furiei oarbe a duşmanului de clasă.
pra capitalismului, revoluţionare şi a le­ Duşmanii foloseau mijloace directe de sabotaj sau de distrugere şi,
de îngrădire şi eli­ galităţii noi, populare în acelaşi timp, căutau să strecoare pe diferite căi veninul neîncre­
minare a elementelor derii şi al îndoielii în _ posibilitatea realizării marilor sarcini
capitaliste, de pregă­ — securitatea, mili­ holărîte de partid, la înfăptuirea cărora munceau cu entuziasm
tire a condiţiilor ţia, justiţia popu­ oamenii muncii.
pentru lichidarea de­ lară, procuratura —
Această perioadă a însemnat pentru partidul nostru şi pentru
plină a capitalismu­ ca şi instituţiile şi a-
paratul economic şi
lui, pentru smulgerea
cultural, necesare o^_ toţi oamenii muncii o călire tn focul luptei de clasă împotriva a
perei de construcţie. numeroşi duşmani experimentaţi şi perfizi; dar aceste greutăţi de
Partidul şi guver­ creştere şi piedicile puse în calea construirii socialismului au fost
înfrînte, datorită elanului şi abnegaţiei oamenilor muncii.
nul depun o muncă
permanentă în vede­
rea perfecţionării ac­ O contribuţie importantă au adus inginerii, tehnicienii, intelec­
rădăcinilor exploată­ tivităţii aparatului de tualitatea progresistă; cei mai mulţi dintre ei au înţeles însemnă­
stat, simplificării şi tatea patriotică a operei de reconstrucţie socialistă a economiei şi
rii. ieftinirii lui. Organi­ s-au alăturat maselor muncitoare în această măreaţă operă.
zaţiile noastre de
In elaborarea a-
cestei politici, parti­ partid au sarcina de In cursul anului 1955 o serie de ramuri importante din indus­
dul se bazează pe a combate în rîndu­ trie şi-au îndeplinit înainte de termen sarcinile din planul cincinal
studierea atentă a modulul cum acţionează legile econo­ rile aparatului de stat manifestările de birocratism şi indolentă cu privire la volumul producţiei globale pe perioada 1951—1955:
faţă de sarcinile încredinţate, să educe pe lucrătorii aparatului de industria extractivă petroliferă, a minereurilor feroase şi nefe­
mice în diferite sectoare. Partidul combate atît tendinţa de a stat în spiritul celei mai stricte respectări a legalităţii populare
ignora legile economice obiective, cît şi tendinţa de a le fetişiza, şi a atenţiei permanente pentru cerinţele oamenilor muncii.
de a se închina în faţa lor. Partidul porneşte în politica sa nu de Armata populară, făurită de partidul şi guvernul nostru, este roase, industria construcţiilor de maşini, metalurgiei prelucrătoare,
la scheme abstracte, ci de la condiţiile concrete, de la ^cunoaşterea straja de nădejde a păcii şi liniştii poporului, a independentei na­ construcţiilor navale, chimică, electrotehnică, industria gazului
ţionale şi a intereselor de stat. Partidul şi guvernul se preocupă metan, lemnului, atelierele C.F.R., industria lînii, conservelor de
cerinţelor practice, a realităţii vii. . îndeaproape de perfecţionarea necontenită a pregătirii militare şi legume şi de fructe, poligrafică, sticlei şi ceramicei, materialelor
In politica sa, partidul se călăuzeşte neabătut după principiul
fundamental leninist al alianţei muncitoreşti-ţărăneşti, al asigu­ politice a armatei noastre, de înzestrarea ei cu tot ceea ce îi este refractare.
rării rolului conducător al clasei muncitoare în această alianţă. necesar.
Alianţa muncîtorească-ţărănească este baza de neclintit a puterii Sfaturile populare — organele locale de tip nou ale puterii — Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn poate să ra­
constituie cea mai însemnată realizare în domeniul construcţiei porteze astăzi congresului că datorită muncii însufleţite a clasei
statului democrat-popular, chezăşia'rezolvării cu succes a sarcinii
de stat. muncitoare, a inginerilor şi tehnicienilor, desfăşurării largi a în­
reconstrucţiei socialiste a agriculturii, a creării unei economii socia­
liste unitare la oraşe şi sate. (Aplauze). ţ Superioritatea orînduirii noastre de stat, asupra orînduirii de trecerii socialiste, la 10 noiembrie a fost înfăptuită sarcina planului
Tovarăşi, stat capitalisto-moşiereşti, se află în faptul că ea organizează cincinal cu privire la volumul producţiei globale industriale pe pe­
participarea maselor celor mai largi la viaţa politică a tării, sti­ rioada 1951—1955. (Aplauze puternice, prelungite).
Schimbările în structura economică a ţării au avut drept rezul­ mulează iniţiativa şi energia uriaşă a poporului, nesecatul izvor
de talente şi aptitudini pe care capitalismul le striveşte şi le Volumul producţiei industriale în 1955 este de 2,9 ori mai mare
tat schimbări corespunzătoare în structura societăţii, în raportul
înăbuşe. decît în anul 1938 şi de 3,4 ori mai mare decît în 1948. Au fost
de forţe dintre clase, în natura claselor sociale.
In statele capitaliste, constituţiile proclamă o sumă de drep­
S-a schimbat radical situaţia clasei muncitoare. In timp ce sub turi şi libertăţi. Este însă deajuns ca masele muncitoare să în­ create noi ramuri industriale care nu existau în Romînia veche;
cerce să se folosească de ele pentru ca să aibă de înfruntat cea producţia de utilaj petrolifer, de utilaj minier, de utilaj energetic,
capitalism clasa muncitoare era o clasă lipsită de mijloace de pro­ mai cruntă represiune poliţienească. Vorbeşte de la sine faptul de tractoare şi maşini agricole, producţia de camioane, sectoare
ducţie, o clasă exploatată, asuprită şi lipsită de drepturi — azi,
clasa muncitoare este stăpînă pe principalele mijloace de producţie că în statele occidentale, care se fălesc atît de mult cu faimosul noi ale industriei chimice, extracţia de minereu de uraniu şi altele.
şi munceşte pentru sine însăşi, pentru binele tuturor oamenilor lor sistem electoral, numărul participanţilor la vot scade
continuu în perioada postbelică, din cauza diferitelor oprelişti şi
muncii; ea este clasa conducătoare în stat. In frunte cu avan­ metode de falsificare a voinţei cetăţenilor, care au dus la pier­ Pe baza proporţiilor fundamentale stabilite de C.C. al P.M.R..
în anii puterii populare structura industriei s-a schimbat radical,
garda ei marxist-Ieninistă, folosind ca instrument puternic statul
pe care l-a creat, clasa muncitoare călăuzeşte cu pricepere şi fer­ derea încrederii maselor în acest sistem. In acest timp, numărul producţia industriei mijloacelor de producţie a crescut de cca. 3,9
mitate masele de ţărani muncitori şi intelectualitatea pe drumul participanţilor la vot în ţara noastră a crescut, faţă de perioada ori faţă de 1948, iar producţia obiectelor de consum de 2,9 ori.
luminos al socialismului. regimului burghezo-moşieresc, de aproximativ 3 ori.
Democraţia populară asigură poporului eliberarea de exploatare,
Schimbări esenţiale în relaţiile de clasă s-au petrecut la sate. Cu Putem spune astăzi că industria socialistă în Romînia este o teme­
de crize economice, de şomaj şi sărăcie, de teama zilei de mîine lie puternică a dezvoltării şi mecanizării întregii economii, ea în­
totul altă înfăţişare decît în trecut are astăzi tabloul satului nos­
tru, din care a dispărut moşierul cu vechilii săi şi unde gospo­ — iar aceste libertăţi, pe care nici o democraţie burgheză nu le registrează an de an noi succese în privinţa ridicării nivelului teh­
dăresc ţăranii muncitori, stăpîni pe pămîntu! ce-1 muncesc. _ poate da, constituie temelia solidă a tuturor celorlalte libertăţi şi nic şi a calităţii producţiei.
drepturi.
vărăşiţi reprezintă procesul de naştere şi dezvoltare a unei ţără- Regimul democrat-popular, la făurirea căruia au participat ac­ Creşterea producţiei la principalele produse industriale în cursul
tiv alături de poporul romîn minorităţile naţionale, a pus capăt primului cincinal, precum şi faţă de anul 1938, este arătată de
nimi noi. care se orientează tot mai puternic spre tehnica modernă,
spre munca în comun, spre proprietatea colectivă. ruşinoasei politici de asuprire naţională a populaţiei maghiare, următoarele datei
Lucrătorii de la S.M.T. şi gospodăriile agricole de stat repre­ germane, sîrbe, etc. din timpul dominaţiei burghezo-moşiereşti şi
zintă un nou detaşament al clasei muncitoare la sate, sprijin fră­ a lichidat prigoana rasială. In anii puterii populare, în lupta şi %%
ţesc al ţărănimii muncitoare. _ munca comună în construirea socialismului, s-a cimentat prietenia 1955 6
frăţească de nezdruncinat între oamenii muncii romîni şi cei apar- IO—O-j^*a-*t—0R5•
Schimbări înnoitoare au avut Ioc şi în sînul intelectualităţii. ţinînd minorităţilor naţionale. Avîntul economiei noastre na­ Denumirea produsului U. M. 1938 1950 jQf?Eu tată de_
a
Trecerea marii majorităţi a intelectualilor de partea plasei mun­ 1938
citoare şi a socialismului, formarea în curs a unei^ noi intelectua­ ţionale a stat la baza unei înfloriri fără precedent a culturii — «
naţională în formă şi socialistă în conţinut — a poporului romîn 1. Energia electrică
lităţi, provenită din rîndurile muncitorimii şi ale ţărănimii munci­ şi a tuturor minorităţilor naţionale. 2. Cărbune brut mil. kWh 1130 2113 4300 381 204
3. Ţiţei extras mil tone 2826 3890 G200 219 159
toare, au dus-la închegarea unei trainice şi strînse legături între Această importantă realizare se datoreşte faptului că partidul 4. Gaz metan mii tone 6591 5017 10575 160 210
nostru se călăuzeşte în problema naţională după principiile marx- 5. Minereu de fler mii. m. c. 300 1950 3900 1300 200
intelectualitate şi poporul muncitor. ism-leninismului, după nobila ideologie a internaţionalismului 9. Minereu de mangan mii tone 139 392 600 432 153
proletar. 7. Fontă mii tone 650 410
De cine sînt reprezentate tortele sociale vechi ? 8. Otel mit tone 60 93 390 432 180
In ţara noastră egalitatea deplină a minorităţilor naţionale 9. Laminate finite mii tone 133 320 575 269 138
Clasa moşierilor, precum se ştie, a fost lichidată ca urmare a în toate domeniiie a devenit politică de stat, care este oglindită 10. Plumb mii tona 284 555 765 178 123
şi consfinţită în Constituţia Republicii Populare Romîne. 11. Producţia de maşini tone 318 459 567 203 120
înfăptuirii reformei agrare democratice. _ 12. Producjia electrotehnică mit. lei 6155 858-1 11100 832 262
Crearea Regiunii Autonome Maghiare a sudat şi mai puternic 13. Acid sulfuric mii. lei 13850 43950 115275 750 360
Clasa burgheziei industriale şi financiare, marea burghezie co­ frăţia __ oamenilor muncii romîni şi maghiari, care muncesc îm­ 14. Carbonat de sodiu tone 2930 6207 22340 210 178
preună pentru înflorirea patriei comune, Republica Populară Ro- 15. Producţia chimică tone 43900 51631 92000 229 148
mercială au fost de asemenea lichidate. mînă. 10. Ciment mii. lei 35000 51158 80000 510 301
17. Producţia textilă mii tone 9318 16650 60530 392 195
Au rămas clasa chiaburilor, cea mai numeroasă clasă capitalistă, Datoria noastră este să nu slăbim atenţia faţă de manifestările 18. Producţia de Incăltâ• mii. lei 510 1028 2000 282 172
negative care există pe acest tărîm şi care sînt legate de existenţa minte 21818 40716 70000 158
comercianţii particulari din anumite sectoare ale circulaţiei mărfu­ purtătorilor naţionalismului şi şovinismului — clasele exploatatoare 19. Uleiuri comestibile 134
337
rilor şl proprietarii de întreprinderi mici nenaţionalizate. şi rămăşiţele lor — de influenţa ideologică a acestora. Să nu uităm 20. Preparate şl conserve 155
o clipă învăţătura marxist-Ieninistă că, după cucerirea puterii de de carne
lată, în linii mari, tabloul societăţii noastre actuale.
21. Zahăr
El ne dă o imagine a bazei sociale largi, pe care l e ^sprijină
regimul democrat-popular — forţa unită a muncitorimii, ţărănimii
muncitoare şi intelectualităţii, forţa care reprezintă majoritatea mii per ——a 11212 17700 —
tone 17800 35864 48000 270
covîrşitoare a poporului.
Totodată, acest tablou reflectă faptul că în ţara noastră n-au tone 8155 11583 39000 461
tone 95100 87200 135000 142
fost lichidate, încă, clasa chiaburilor şi unele rămăşiţe ale celor­
lalte clase exploatatoare. către proletariat, naţionalismul slujeşte încercarea claselor răstur­
Iar atîta timp cît clasele exploatatoare n-au fost complect lichi­ nate de a restaura capitalismul. Acesta este sensul eforturilor ele­
mentelor exploatatoare de a otrăvi prin lozinci şovine conştiinţa
date, lupta de clasă este lege a dezvoltării societăţii noastre. Acest tablou arată pe de o parte creşterea însemnată a produc--
Din picate, unii oameni dau uitării această realitate a vieţii; conaţionalilor lor şi de a-i atrage pe cei mai puţin încercaţi în e ţiei industriale în Republica Populară Romînă la sfîrşitul primului
ameţiţi de succese economice, de realizări şi depăşiri de plan, jurul cauzei lor pierdute, acesta este sensul „separatismului cul­ cincinal, faţă de nivelul atins în Romînia burghezo-moşierească
ei pierd simţul politic şi încetează să mai observe formele con­ tural" şi al altor formule naţionaliste.
crete, ascunse sau făţişe, pe care le îmbracă lupta de clasă în în anul 1938, iar pe de altă parte evidenţiază creşterea mai rapidă
etapa actuală, trăgînd concluzia oportunistă că duşmanul s-ar fi Cultura socialistă a minorităţilor naţionale se dezvoltă în legă a producţiei mijloacelor de producţie, temelie a reproducţiei
îmblînzlt. ar fi devenit rezonabil şi s-ar fi împăcat cu soarta. tură indisolubilă cu cultura socialistă a poporului romîn, avînd socialiste lărgite.
Asemenea gură-cască nu văd că sub nasul lor duşmanul încearcă la bază aceiaşi factori generali economici şi politici care acţio­ Faţă de prevederile planului cincinal există însă unele rămîneri
să se strecoare în unele verigi ale aparatului de stat, să provoace nează în ţara no-astră in etapa actuală
stricăciuni, să pună la cale furturi şi delapidări din avutul obştesc în urmă la oţel, laminate, cărbuni, cocs, ciment, celuloză, în grupa
şi alte crime îndreptate împotriva regimului democrat-popular. Tovarăşi, A, şi la unele ţesături, la încălţăminte, zahăr, produse lactate,
peşte, în grupa B.
Trebuie să ţinem minte că succesele noastre nu slăbesc, cl stîr-
nesc rezistenţa disperată a duşmanului, că forţele vrăjmaşe din întărirea orindulrii democrat-populare este o sarcină principală Pe ansamblu industria noastră s-a dezvoltat într-un ritm acce­
interior — hrănite cu iluzii de ocrotitorii lor de peste graniţă — a partidului nostru. lerat, ritm caracteristic ţărilor ce construiesc socialismul şi în care
continuă să tînjească după vechile privilegii şi rînduieli, că impe­ Să muncim fără odihnă pentru consolidarea statului democrat noile relaţii de producţie socialiste au devenit motorul dezvoltării
rialismul agresiv organizează baze militare în jurul tuturor ţărilor popular, pentru sporirea legăturilor cale cu masele, pentru imbu rapide a forţelor de producţie.
lagărului socialist şi trimite la noi tot felul de agenţi paraşutaţi nătăţirea şi perfecţionarea activităţii sfaturilor populare şi a în
spioni, diversionişti şi sabotori. tregului nostru aparat de stat; (CONTINUARE IN PAGINA 4-a)