Page 24 - 1955-12

Pag. 4-a DRUMUL SOCIALISMULUI
RAPORTUL DE ACTIVITATE
al C. C. al P. M. R. la Congresul al Il-lea al partidului
'(URMARE DIN PAGINA 3-a) Ca urmare a succeselor realizate în industria petroliferă, a îmbrăcăminte, produse alimentare, iar în ultima vreme a cres­
dezvoltării şi consolidării acestei ramuri principale de produc­ cut în măsură însemnată producţia de articole metalice de uz
ţie industrială din ţara noastră în perioada activităţii societă­ gospodăresc, electrotehnice, de porţelan, faianţă, de mobilă şi
* INVESTIŢII ţii Sovrompetroi, ca urmare a creşterii cadrelor şi a ridicării altele.
Pentru a obţine creşterea însemnată a ramurilor economiei na­ capacităţii lor de organizare şi conducere a întreprinderilor eco­
nomice, guvernul^ U.R.S.S. în înţelegere cu guvernul R.P.R. au
ţionale, statul dernocrat-popular a făcut investiţii considerabile.
Repartizarea pe ramurile economiei naţionale a investiţiilor efec­ stabilit răscumpărarea de către Republica Populară Romînă a
cotei de participaţie sovietică Ia Sovrompetroi.
tuate în perioada' primului cincinal este exprimată în următorul
tabel: Aceasta este un imens sprijin pe care din nou U.R.S.S. îl
dă ţării noastre în dezvoltarea economiei sa le ; după ce ne-a
Prevăzut ajutat să refacem industria petroliferă şi s-o ridicăm la nivelul de vedere economic şi cultural, a tuturor regiunilor.
în planul cincinal de producţie şi tehnic de astăzi, ne predă cota sa de participa-
Realizat ţie în condiţiile cele mai avantajoase pentru Republica Popu­
1951— 1955 în lară Romînă.
Ra mu r a
% % In numele poporului nostru exprimăm Comitetului Central al
P.C.U.S. şi guvernului sovietic recunoştinţă şi calde mulţumiri acestea se aflau în Moldova, Oltenia. Dobrogea^ şi în nord-vestul
pentru acest act frăţesc, care a fost primit cu o mare bucurie
Total R.P.R. 100,0 100,0 de oamenii muncii din ţara noastră, hotărîţi să asigure şi în viitor
din care 58,0 dezvoltarea continuă a industriei petrolifere. (Aplauze prelungite.)
1. Industria In timp ce în lumea capitalistă dezvoltarea producţiei ţări­
51,4 50,6
din care : 7,4 lor înapoiate economiceşte duce la o tot mai adîncă înrobire a
4,6 economiei naţionale fată de marele capital internaţional, la o
— Industria A. 42,1 10,4
11,2 tot mai mare exploatare a oamenilor muncii din aceste ţări,
— Industria B. 9,3 2,5 Republica Populară Romînă, avînd ajutorul frăţesc al Uniunii
2. Industria construcţiilor 3,8 Sovietice, îşi întăreşte economia naţională, iar bogăţiile naturale
2,0 ale ţării sînt valorificate în întregime în folosul oamenilor
3. Agricultură şi Silvicultură 10,0 muncii.
4. Transporturi şi Telecomunicaţii 16,2 Călăuzindu-se după indicaţia marelui Lenin cu privire la ro­
5. Circulaţia mărfurilor 2,2
6. Locuinţe 3.2
lul electrificării, plenara din 26 octombrie 1950 a Comitetului plan cincinal.
Analiza îndeplinirii investiţiilor în primul cincinal arată că în­ Central al P.M.R, a dezbătut şi aprobat planul de electrificare
treaga industrie (inclusiv industria de construcţii) a realizat 62,6% întocmjt pentru o perioadă de 10 ani.
din totalul investiţiilor fată de 53,4% cît fusese prevăzut în plan;
După 5 ani_ de aplicare a planului, putem raporta cu bucurie
în cadrul industriei grupa- A. a folosit 50,6% fată de 42,1% congresului că obiectivele principale din această perioadă au
prevăzute’, industria construcţiilor 4,6% fată de 2% prevăzute.
fost realizate. (Aplauze). In aceşti cinci ani au intrat în funcţiune
Valoarea utilajelor, cu care a fost înzestrată economia naţio­ un număr de 20 de centrale electrice noi, puterea disponibilă a fost
nală în cursul primului cincinal, reprezintă peste 25 miliarde lei, dublată, realizîndu-se şi pasul înainte al electrificării faţă de cele- ’
din care industria constructoare de maşini a asigurat peste 60%. lalte ramuri ale industriei, stabilit de plenară.
O serioasă rămînere în urmă în realizarea investiţiilor stabilite Centralele electrice construite permit o rapidă dezvoltare prin
în planul cincinal se manifestă în industria bunurilor de consum. adăugirea de noi grupuri electrogene, ceea ce va duce în al doilea
Aceasta se datoreşte faptului că în primii ani ai planului cinci­ cincinal la o sporire şi mai rapidă a puterii şi a producţiei de
nal nu s-a acordat atenţia cuvenită dezvoltării industriei uşoare energie, cu eforturi de investiţii relativ mai mici.
şi alimentare. In ultimii ani au fost sporite considerabil fondurile
Dacă regimului burghezo-moşieresc i-au trebuit 14 ani
de investiţii alocate industriei bunurilor de consum, au crescut rea­ (1925—1938) pentru a instala 329.500 1<W., adică în medie 23.536
lizările în acest domeniu ; totuşi, datorită risipirii pe un număr kW. pe an, regimul nostru dernocrat-popular a realizat numai în
prea mare de obiecte şi deficientelor organizatorice ale _ministe- cursul primului cincinal o putere instalată de 540.000 kW., adică
relor, precum şi ale organizaţiilor de proiectare şi construcţii, fon­ 108.000 kW. pe an.
durile alocate n-au fost întrebuinţate în întregime.
Au fost construite de 7 ori mai multe linii de 110 kV decît
Pe baza directivelor plenarei C.C. al P.M.R. din august 1953, aveam în total în 1950. 60% din puterea instalată în centrale
agricultura a depăşit proporţia investiţiilor prevăzute în planul electrice a fost interconectată. Ca urmare a electrificării, gradul
cincinal: 10,4% fată de 10%.
de mecanizare a producţiei şi de înzestrare energetică a muncii
In sectorul de stat al agriculturii s-au realizat numeroase con­ a crescut. Dacă în 1948 consumul de energie electrică pe cap de
strucţii noi, staţiuni de maşini şi tractoare, centre mecanice, adă­ muncitor industrial era de 1.480 kWh, in 1955 acest consum se
posturi pentru utilaje şi pentru animale, depozite de produse agri­ ridică Ia 3.600 kWh.
cole şi lucrări de îmbunătăţiri funciare. Gospodăriile agricole colec­ Este de menţionat că producţia şi consumul de energie elec­
tive au înfăptuit de asemenea investiţii productive însemnate din trică sînt cu 8% sub nivelul prevăzut, dar puterea de care dis­
fonduri proprii şi din credite acordate de stat.
punem astăzi în centrale este suficientă pentru a produce cantitatea
Repartizarea investiţiilor realizate, pe ramurile industriei, se de 4,7^miliarde kWh, cît era prevăzut pe 1955.
prezintă astfel:
Lucrările de electrificare a tării asigură alimentarea cu ener­
gie a unor regiuni care iniţial nu erau prevăzute în plan, ca
Realizat Oltenia, Baia-Mare şi altele. Astfel, scopul principal al planului
1951-1955 de electrificare, 'crearea posibilităţilor pentru dezvoltarea forţelor
% de producţie în diferitele regiuni ale tării, a fost depăşit.
Realizarea planului pe primii cinci ani a depăşit prevederile şi porumb, stabilită la consfătuirea organizată de C.C. al P.M.R.
şi în domeniul termoficării industriale, unul din mijloacele cele
Total industrie 100,0
mai importante pentru valorificarea economică a combustibililor.
1 Industria petrolului şi gazelor 28,3 Astfel, s-a construit o mare centrală de termoficare la Borzeşti,
neprevăzută în planul de electrificare, care va alimenta combi­
2 Energia electrică 13,1
natele petrolifere şi chimice nu numai cu energie electrică, dar
3 Industria extractivă a minereurilor feroase şi industria şi cu aburi şi apă, necesare proceselor tehnologice.
siderurgică 10,0 In 1960 vom produce cca. 8 miliarde kWh energie, faţă de
7 miliarde prevăzute în planul de electrificare. Depăşirea pro­
4 Industria construcţiilor de maşini şi a prelucrării ducţiei se va face cu cheltuieli de investiţii simţitor mai reduse,
metalelor 8,6 datorită îmbunătăţirilor aduse în mers de către muncitorii, teh­
nicienii şi oamenii de ştiinta, care şi-au pus priceperea şi en­
fi. Industria chimică, celuloză-hîrlie 7,7 tuziasmul lor patriotic tn slujba realizării acestui măreţ program
6. Industria cărbunelui 7,3 al partidului nostru.
7. Industria extractivă a minereurilor nefăroasc şi indus­
In aceste zile, în cinstea congresului nostru, harnicii noştri tune-
tria metalurgleT'neferoase şinemetalifere 6,0 lişti, însufleţiţi de elan patriotic, au străpuns tunelul de la Bicaz.
8. Industria alimentară 5,1 Sîntem astăzi în situaţia de a putea ataca şi executa într-un
9 Industria materialelor deconstrucţii 5,2 ritm rapid importante şi grele lucrări de construcţii de hidro
10. Industria forestieră şi industria de prelucrare a lem­ şi termocentrale electrice, de staţiuni de transformare, de linii de
transport.
nului 3,9
11. Industria textilă, confecţii şi pielărie 2,5
12. Alte ramuri 2,3
In cinci ramuri principale ale industriei şi anume : industria pe­ In anii puterii populare, datorită grijii*partidului şi guvernului,
au luat fiinţă şi s-au dezvoltat puternice organizaţii de studii şi
troliferă, energia electrică, siderurgia şi industria construcţiilor de proiectări, construcţii şi montaje energetice, cu numeroase cadre
tinere.
maşini şi industria chimică s-au concentrat cca. G7%, adică 2/3
din totalul investiţiilor din industrie, ceea ce arată direcţia prin­ Industria electrotehnică, creată şi dezvoltată de regimul nostru,
cipală a investirii fondurilor. Caracteristic pentru atenţia pe care şi-a îndeplinit planul de producţie globală pe perioada
partidul şi guvernul au acordat-o descoperirii şi dezvoltării bazei 1951 —1955 încă în luna mai 1955. Ea a devenit o puternică ra­
mură a industriei grele cu fabrici profilate, iar productivitatea
de materii prime minerale din R.P.R. este faptul că cca. 34% muncii a crescut cu 122% fată de 1950, atingînd cea mai înaltă
creştere dintre toate ramurile industriei noastre. Industria elec­
din totalul investiţiilor industriale s-au realizat in industria ex­ trotehnică acoperă azi necesităţile economiei naţionale de echi­
tractivă. pament, utilaj şi materiale electrotehnice, rămînînd a fi impor­
tate numai acelea a căror fabricaţie în ţară nu se justifică din
In perioada 1948—1955 s-au construit peste 100 noi fabrici, uzine punct de vedere economic.
şi alte întreprinderi însemnate, precum şi numeroase întreprinderi
de interes local . în acelaşi timp s-au reconstruit, dezvoltat şi do­ Trebuie să subliniem că pe lîngă succesele obţinute, în ra­
mura energetică şi electrotehnică mai persistă şi lipsuri serioase,
tat cu utilaj modern alte 200 de întreprinderi. privind : nivelul tehnic al exploatării sistemelor energetice, du­
Baza materială a culturii s-a lărgit considerabil, creîndu-se două rata şi calitatea reparaţiilor, consumul specific de combustibil,
pierderile în reţele şi altele. Calitatea, aspectul şi preţul de cost
ramuri n o i: industria cinematografică (centrul de producţie cine­ al unor produse electrotehnice nu corespund cerinţelor şi posibi­
matografică Bucureşti, grupul de producţie Floreasca, precum şi lităţilor întreprinderilor. Mai persistă în multe. întreprinderi pro­
alte 3 unităţi de producţie cinematografică) statiunea experimen­ cese tehnologice rudimentare şi o slabă organizare a producţiei,
care împiedică o creştere şi mai rapidă a productivităţii muncii
tală de televiziune şi s-au dezvoltat simţitor ramurile existente: şi a calităţii produselor.
Casa Radiofoniei şi 3 studiouri de radio regionale. Combinatul
Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin“ şi altele. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii, ieşiţi în număr mare din
şcolile profesionale, din cele medii şi din institutele de învăţă-
In perioada care s-a scurs au fost alocate investiţii importante mînt superior, create de regi-mul nostru, precum şi cei care au
Invătat şi s-au specializat în institutele şi uzinele din Uniunea So­
pentru cercetări tehnico-ştiinţifice, creîndu-se 55 institute de cerce­ vietică, au toate posibilităţile să asigure succese şi mai însemnate
tări şi proiectări ale Academiei R P R. şi ale ministerelor, în care tn realizarea planului de electrificare.
lucrează 13.000 de cercetători şi proiectanţi. Pe drept cuvînt, cauza electrificării a devenit cauza scumpă a
poporului nostru, iar succesele ei reprezintă unul din marile me­
rite ale Partidului Muncitoresc Romîn, iniţiatorul şi organizato­
rul electrificării ţării. (Aplauze).
In perioada 1948—1955 s-a dezvoltat rapid şi industria con­
structoare de maşini.
Au fost construite şi dezvoltate întreprinderi specializate în
producţia utilajului petrolifer, minier, -au maşinilor agricole, trac­
toarelor, vagoanelor şi locomotivelor, autocamioanelor, cazanelor
cu aburi, motoarelor cu combustiune internă, utilajului de con­
DEZVOLTAREA INDUSTRIE!, AGRICULTURII,
COMERŢULUI Şl TRANSPORTURILOR strucţii şi altele.
Producţia globală a industriei constructoare de maşini a cres­
cut în 1955 de 4 ori fată de 1949. In 1955 se produ'c de 4,7 ori
mai multe motoare cu combustiune internă, de 2,4 ori mai mult
In toate ramurile industriei socialiste s-au realizat progrese în­ utilaj minier, de peste 2 ori mai mult utilaj petrolifer şi de aproape
2 ori mai multe maşini agricole decît în 1950.
semnate. Pentru a ilustra creşterea rapidă a producţiei vom men­
Dacă în timpul capitaliştilor întregul utilaj petrolifer era im­
ţiona numai cîteva ramuri : industria petroliferă, industria con­ portat, azi industria noastră acoperă nu numai toate nevoile ţării,
dar produce şi cantităţi din ce în ce mai importante de utilaj
strucţiilor de maşini şi energia electrică. pentru export.
Să ne amintim de situaţia pe care o avea industria petroliferă Incindustria constructoare de maşini au fost puse în fabricaţie,
în perioada 1948—1955, un număr de cîteva sute de tipuri de
în ultimii ani ai regimului capitalisto-moşieresc. maşini şi aparate noi.
Ca urmare a exploatării prădalnice făcute de către trusturile pe­ Trebuie subliniat însă că în întreprinderile noastre se fabrică
numeroase tipuri de maşini care nu corespund tehnicii cele mai
trolifere americane, engleze, franceze, olandeze, nivelul producţiei înaintate, iar construcţia lor necesită prea mult metal; ele de­
termină o productivitate scăzută şi o calitate inferioară a pro­
petrolului — după un vîrf atins in 1934-1936 — a scăzut, ajungînd duselor din întreprinderile cărora le sînt destinate.
ia 3.520.000 tone în anul 1944. Atenţia proiectanţilor, inginerilor constructori de maşini şi teh­
nologi trebuie să fie îndreptată. în primul rînd, spre examina­
Capitaliştii străini şi romîni şi presa aservită lor cîntau proho­ rea critică a tipurilor de maşini şi utilaje pe care le fabrică, spre
compararea acestora cu tipurile cele mai perfecţionate pe scară
dul industriei petrolifere din Romînia. mondială, în scopul însuşirii şi introducerii cu hotărîre a tehnicii
cele mal noi.
In perioada 1945-1947, trusturile capitaliste petrolifere au lansat
Numeroasele maşini şi utilaje perfecţionate ale industriei noa­
teoria „declinului fatal" al producţiei petrolifere şi a „spectrului stre constructoare de maşini, precum şi numărul însemnat de ca­
dre pricepute, crescute în anii primului cincinal, reprezintă o
epuizării rezervelor de petrol" în Romînia. In acelaşi timp ei ex­ serioasă capacitate de producţie care trebuie să fie folosită mai
complect în anii următori pentru înzestrarea şi ridicarea nive­
ploatau in mod barbar zăcămintele, degazeificînd straturile şi mic- lului tehnic al ramurilor economiei naţionale.
ş.orînd din ce în ce mai mult explorările, cu scopul de a sabota, Rezultate importante au obţinut în primul cincinal şi celelalte
ramuri ale industriei grele : chimia, metalurgia neferoasă, side­
în noile condiţii de după eliberare, dezvoltarea industriei petroli­ rurgia, industria materialelor de construcţii, lemnului, celulozei,
care de asemenea au realizat ritmuri înalte de creştere.
fere în ţara noastră.
In anii cincinalului s-au dezvoltai în mod simţitor producţia
In aceste împrejurări s-a alcătuit societatea mixtă sovieto-ro-
mînă pentru dezvoltarea explorării, producţiei şi prelucrării ţiţe­
iului din ţara noastră. „Sovrompetroi".
Uniunea Sovietică a dat un imens ajutor, prin contribuţia sa la
această societate, la refacerea şi dezvoltarea industriei petrolifere.
Sondele au fost repuse în funcţiune, rafinăriile au fost reparate şi
modernizate, s-au construit noi schele, noi rafinării, noi conducte
petrolifere, concomitent cu efectuarea unor lucrări importante pen­
tru descoperirea de noi terenuri petrolifere în Muntenia, Moldova.
Oltenia, Transilvania ,
Deosebit de important este faptul că terminăm cincinalul cu
rezerve geologice de ţiţei mult mai mari decît cele cunoscute în
1950. Deci odată cu dezvoltarea considerabilă a producţiei, rezer­
vele au crescut neîncetat.
Au fost introduse procedee tehnologice noi, atît în extracţia, cît
şi în prelucrarea ţiţeiului cu ajutorul utilajelor şi instalaţiilor
moderne. «
Datorită sprijinului permanent şi calificai al Inginerilor şi teh­
nicienilor sovietici, muncii entuziaste şi perseverente a muncito­
rilor, inginerilor, tehnicienilor romîni din petrol, industria noastră
petroliferă a putut obţine în numai citi va ani mari succese. Planul
cincinal a fost depăşit la producţie. în 1955, realizlndu-se 10.575.000
tone ţiţei, cu aproape 600.000 tone peste prevederile planului cinci­
nal şi cu aproape 2 milioane mai mult decît cea mai înaltă pro­
ducţie anuală obţinută sub regimul burghezo-moşieresc; întreaga
producţie de ţiţei se prelucrează în ţară. (Aplauze).
Cadrele noastre din industria petroliferă şi-au ridicat mult ni­
velul cunoştinţelor, pe baza studierii lucrărilor tehnice sovietice şi
pe baza schimbului de experienţă cu specialiştii sovietici în petrol
Ritmul mediu anual de creştere a producţiei petrolifere s-a du­ bunurilor de consum, producţia industriei uşoare şi alimentare.
blat faţă de ritmul maxim de creştere a producţiei de petrol în Pentru asigurarea cerinţelor oamenilor muncii, au fost produse lui fluvial. In traficul maritim se resimte lipsa unor, vase mari,
cantităţi din ce în ce mai mari de produse textile, încălţăminte, care să asigure exportul mărfurilor noastre într-o proporţie cu
Romînia capitalisto moşierească.
Cu toate acestea, nivelul producţiei Industriei uşoare şi ali­
mentare este încă insuficient faţă de cerinţele crescînde ale popu­
laţiei.
Primul plan cincinal a contribuit într-o măsură însemnată îa
distribuirea raţională a forţelor productive pe teritoriul Republi­
cii Populare Romîne, în scopul dezvoltării armonioase, din punct
Ne amintim cu toţii de înfăţişarea monotonă, lipsită de viaţă,
a numeroaselor orăşele din ţara noastră, „locuri în care nu se
întîmpla nimic“, zugrăvite cu atîta măiestrie de Mihail^ Sadovea-
nu. Sub regimul burghezo-moşieresc. numeroase orăşele din
ţării, unde industria era într-o stare rudimentară.
Potrivit directivelor partidului nostru. în perioada 1948-1955 s-a
dat o atenţie deosebită dezvoltării industriei în acele regiuni pe
care burghezia le lăsase în părăsire şi ruină.
Creşterea nivelului producţiei industriale în aceşti ani în Mol­
dova, Oltenia şi Dobrogea este superioară creşterii medii a nive­
lului producţiei industriale pe întreaga tară.
In cursul primului plan cincinal, în aceste regiuni au fost îndrep­
tate investiţii importante, proporţional mai masive, decît în alte
regiuni. Unele din lucrările capitale începute în aceste regiuni în
cursul primului plan cincinal vor fi terminate, punîndu-se în func­
ţie obiectele industriale respective în cursul celui de-al doilea
In Oltenia, Moldova, Dobrogea. Regiunea Autonomă Maghiară
şi în nord-vestul ţării, au fost construite 9 centrale electrice, 52
fabrici şi uzine ale industriei grele, dintre care 24 de importanţă
republicană, 19 mine, 33 întreprinderi ale industriei uşoare şi ali­
mentare. Sînt în curs de construcţie mari obiecte industriale ca
hidrocentrala „V. I. Lenin“ Bicaz, termocentrala de la Borzeşti,
laminorul de la Roman şi altele. De asemenea s-au construit
105 S.M.T.-uri şi 10 centre mecanice, au^ fost înfiinţate 15 insti­
tute de învăţămînt superior şi de cercetări, au fost construite şi
dezvoltate 860 şcoli elementare şi medii. Astfel de construcţii au
determinat creşterea numerică a clasei muncitoare, precum şi avîn-
tul economic şi cultural în aceste regiuni. Ţinînd seama de bogă­
ţiile naturale şi de hărnicia oamenilor muncii, putem- să ne expri­
măm convingerea că nu vor trece mulţi ani pînă cînd starea de
înapoiere economică a acestor regiuni va fi o amintire a vremu­
rilor de exploatare şi asuprire apuse pentru totdeauna. (Aplauze).
In primul cincinal, partidul şi guvernul au dat o atenţie deo­
sebită dotării agriculturii cu mijloace mecanizate. In acest scop
au fost organizate 16 întreprinderi industriale specializate în con­
strucţia tractoarelor şi a maşinilor agricole. Au fost puse în fabri­
caţie peste 30 tipuri de maşini agricole; unele maşini speciale,
îndeosebi combaine şi maşini de recoltat, au fost importate din
Uniunea Sovietică. Industria noastră este astăzi în măsură să asi­
gure în mare parte maşinile agricole de largă utilizare necesare
agriculturii noastre.
Suprafaţa arabilă a fost mărită de Ia 9.400.000 ha la 9 700.000
ha., prin desţelenirea unor păşuni slab productive şi prin lucrări
de îmbunătăţiri funciare. S-au repus în funcţiune parţial şi s-au
extins lucrările de irigaţii în regiunile Bucureşti, Constanţa.
Galaţi, Timişoara, Arad, Oradea şi altele.
Ca urmare a măsurilor luate pentru dezvoltarea agriculturii,
producţia prevăzută la cereale în cincinal pentru anul 1955 a fost
depăşită încă din anul 1954. Sarcina de 10 milioane tone griu
în februarie a.c., a fost depăşită în 1955 cu cca. 1 milion tone
cereale.
In domeniul zootehniei, sarcinile de creştere a şeptelului, sta-^
bilite în planul cincinal, au fost în general realizate şi depăşite’
la porcine şi bovine.
In ultimii 2 ani s-a îmbunătăţit activitatea gospodăriilor agri­
cole de s ta t; totuşi, mai persistă lipsuri în profilarea, mecaniza­
rea şi rentabilitatea lor.
In perioada 1951-1955 s-au împădurit 405.000 ha. depăşindu-se
sarcinile planului cincinal; în regiunile., de interes hidro-ener-
getic s-au plantat 54.000 ha. fată de 36.000, cît era prevăzut
în plan.
Cu toate rezultatele pozitive obţinute de^ oamenii muncii tn
agricultură, există o serioasă rămînere în urmă a dezvoltării agri­
culturii fată de sarcinile politico-economice stabilite, în planul cin­ antrenate cadrele cele mai experimentate în domeniul organizării.
cinal, problemă care va fi pe larg analizată în cadrul acestui
raport.
In ultimii 7 ani s-a dezvoltat considerabil comerţul socialist.
Comerţul cu ridicata a trecut în întregime în mîinile statului, iar
în comerţul cu amănuntul ponderea sectorului socialist a crescut
de la cca. 30—35% în anul 1948 la peste 80% în 1955.
Volumul desfacerilor de mărfuri a crescut an de an. ajungînd
în anul 1955 Ia aproximativ 28 miliarde lei, de 2 ori mai mult
decît realizările din 1950 şi de cca. 3 ori mai mult decît cele
din 1949. ^
Vă aduceţi aminie, tovarăşi, de anii în care aprovizionarea
populaţiei întîmpina mari greutăţi din cauza lipsei de mărfuri,
ceea ce a determinat menţinerea timp îndelungat a cartelelor
şi raţiilor ca măsură de apărare a clasei muncitoare împotriva
speculanţilor. Acest sistem de aprovizionare devenise în ultimii
ani o frînă în dezvoltarea economiei naţionale, în creşterea pro­
ductivităţii muncii, în aplicarea principiului socialist de repartiţie
după cantitatea şi calitatea muncii.
Pe baza succeselor obţinute de oamenii muncii din industrie,
agricultură, transporturi, comerţ, a devenit posibilă realizarea în
1954 a unei sarcini deosebit de importante — desfiinţarea siste­
mului de aprovizionare pe bază de cartele.
Ansamblul măsurilor luate de partid şi guvern pentru înfăptu­
irea desfiinţării cartelelor a contribuit la înviorarea pieţei ţără­
neşti, la o mai bună aprovizionare a oraşelor de către producă­
torii agricoli, la ieftinirea pe piaţă a unui număr important de
produse agro-alimentare.
Astăzi, la un an de la desfiinţarea cartelelor şi trecerea la
comerţul desfăşurat şi după înfăptuirea a două reduceri de pre­
ţuri, în cursul ultimelor 8 luni, la unele articole industriale şi
alimentare, constatăm că această sarcină a fost îndeplinită cu
succes, în folosul oamenilor muncii din tara noastră. (Aplauze).
Magazinele şi pieţele din oraşele şi satele tării noastre sînt
bine aprovizionate cu mărfuri industriale şi produse agro-alimen­
tare care corespund tot mai mult cerinţelor şi gusturilor populaţiei.
Aplicarea măsurilor hotărîte de partid au dus Ia consolidarea
monedei naţionale, la o circulaţie bănească îmbunătăţită, la o
creştere a încrederii în leu.
întărirea leului este în acelaşi timp un rezultat aM aptului că
bugetele anuale de stat s-au încheiat cu excedente, că am folosit
creditele ca mijloc de stimulare a producţiei, că balanţa de veni­
turi şi cheltuieli băneşti ale populaţiei este echilibrată.
In ce priveşte comerţul exterior, volumul schimburilor cu stră­
inătatea a crescut în 1955 de aproape 2 ori fată de anul 1950
Relaţiile de schimb cu U.R.S.S. şi tarile de democraţie populară
s-au dezvoltat considerabil şi reprezintă peste 70% din totalul
schimburilor noastre. In ultimii api a crescut comerţul nostru cu
ţările capitaliste, al cărui volum este în 1955 de 2,5 ori mai
mare decît în 1950. întreţinem astăzi relaţii de comerţ exterior
cu 62 ţări.
Creşterea producţiei industriale şi agrare, precum şi a circu­
laţiei mărfurilor a fost însoţită de dezvoltarea tuturor ramurilor
de transport Traficul feroviar general a crescut de 2.2 ori faţă
de 1949. transportul cu autovehiculele de 4,7 ori. cel aerian de
peste 3 ori.
La C.F.R., media zilnică a vagoanelor încărcate a crescut cu
75%. iar rulajul vagoanelor de marfă a fost redus In 1955 ia
4,3 zile. Pentru a ilustra importanta acestei îmbunătăţiri a indi­
celui este suficient să subliniem că In condiţiile actuale redu­
cerea rulajului cu o zecime de zi face posibilă încărcarea supli­
mentară a cca. 260 vagoane zilnic, fără sporirea parcului de
material rulant.
Investiţiile au fost îndreptate, în perioada 1948-1955. spre refa­
cerea şi dezvoltarea căilor ferate; s-au construit linii noi, ca:
Bumbeşti-Livezeni, "Telciu-Vişău, Piatra Neamt-Bicaz, Bucureşti-
Făurei-Tecuci, Tismana-Tîrgu Jiu, Ozana-Cracău şi altele. O
lucrare importantă înfăptuită în colaborare cu Uniunea Sovietică.
Republica Populară Bulgaria. Republica Cehoslovacă. Republica
Populară Ungară şi Republica Populară Polonă este construirea
noului pod peste Dunăre, care leagă Republica Populară Romînă
cu Republica Populară Bulgaria '
Din 1948 şi pînă în prezent, reţeaua de drumuri naţionale s-a
îmbunătăţit prin modernizarea a peste 1.200 km. drumuri şi con­
strucţii de poduri în lungime totală de 15.500 m. Totuşi, din
totalul reţelei de drumuri naţionale şi regionale, la sfîrşitul anului
1955 numai 15% sînt drumuri moderne.
Insuficienţa parcului nostru de autovehicule va fi treptat reme­
diată prin producţia de autocamioane în ţară, începută din anul
1954.
Există încă mari posibilităţi nefolosite în domeniul transportu­
mult sporită faţă de cea" actuală, precum şl lipsa unei mecanizări
mai avansate a porturilor.
Poştele şi telecomunicaţiile au fost de asemenea dezvoltate
considerabil.
In domeniul radioficării s-au realizat 11 staţii noi de radio­
difuziune, s-au instalat o jumătate, de milion de difuzoare de radio-
ficare la oraşe şi sate, iar producţia de aparate de radio a ajuns
astăzi la 90.000 aparate pe an.
Adesta este tabloul luminos şi măreţ al realizărilor noastre
în industrie, agricultură, comerţ, transporturi, în cursul primului
cincinal, rodul efortului .uriaş al oamenilor muncii în frunte cu
clasa muncitoare. (Aplauze prelungite).
ir
Tovarăşi,
Partidul nostru a arătat întotdeauna deschis, în fata întregului
popor, nu numai realizările, dar şi lipsurile. Dezvăluirea neajun­
surilor constituie un factor însemnat în mobilizarea celor ce
muncesc în vederea obţinerii unor succese tot mai mari in munca
şi lupta pentru înflorirea economiei şi culturii.
Lipsurile din activitatea economică au fost analizate de Comi­
tetul Central al partidului nostru şi multe dintre ele au fost
lichidate în m ers; altele, care mai persistă, trebuie să facă obiec­
tul unei analize serioase pentru a fi lichidate.
Ce lipsuri principale frînează desfăşurarea şi mal rapidă a con­
strucţiei noastre economice?
Deşi în cîteva ramuri cum ar fi: industria construcţiilor de ma­
şini, a petrolului s-au obţinut creşteri însemnate ale productivităţii
muncii, depăşindu-se sarcinile planului cincinal, pe ansamblul in­
dustriei productivitatea muncii a crescut numai cu 47,7o/n în Ioc de
75%, cît prevedea planul.
Industria carboniferă a primit în cursul cincinalului investiţii
de aproape 3 miliarde lei şi a fost înzestrată cu un volum impor­
tant de maşini şi mecanisme. Cu toate acestea productivitatea
muncii a scăzut în această ramură la 92% faţă de anul 1950.
Cauza acestei stări de lucruri intolerabilă stă în lipsa de preo­
cupare din partea Ministerului Industriei Cărbunelui şi a direc­
ţiilor de mine pentru folosirea din plin a utilajelor şi mecanismelor
de care dispun minele, pentru introducerea mecanizării complexe
a lucrărilor de abataj, încărcare şi transport în subteran. Nu se iau
măsuri organizatorice pentru generalizarea experienţei fruntaşilor
mineri. Metodele avansate de muncă (abatajele frontale şi graficul
ciclic) nu sînt aplicate decît în mică măsură.
Organizaţiile de partid, sindicale şi de tineret nu mobilizează pe
muncitori la luptă pentru sporirea productivităţii muncii, corespun­
zător cu utilarea tehnică a minelor.
Muncitorii mineri, tehnicienii, inginerii, organizaţiile de partid
din industria carboniferă nu pot şi nu trebuie să se împace cu
această situaţie, căreia trebuie să i se pună capăt cu toată hotărîrea.
In industria siderurgică, alimentara, textilă etc. productivitatea
muncii de asemenea n-a crescut decît în mică măsură şi a rămas
sub prevederile cincinalului.
Principalele cauze ale rămînerii în urmă a productivităţii
muncii /;sînt slaba preocupare pentru introducerea tehnicii noi. a
metodelor înaintate de muncă şi a normelor cu motivare tehnică,
lipsuri în domeniul organizării muncii, folosirea nesatisfăcătoare
a utilajelor şî mecanismelor, slaba mecanizare a proceselor grele
şi cu volum mare de muncă, pierderi din timpul de muncă.
Numai în cursul anului 1954, pierderile de timp productiv în
industria republicană ajung aproape la 9.000.000 de zile-om, din
care 5,7 milioane datorită absenţelor nemotivate şi 2,3 milioane
absenţelor aprobate de conducerea întreprinderilor. Eliminarea
acestor pierderi ar fi permis creşterea suplimentară a productivităţii
muncii cu cca. 5°/o.
Productivitatea muncii n-a constituit o preocupare permanentă
nici a ministerelor, a conducătorilor din întreprinderi, a sindica­
telor şi nici a organizaţiilor de partid.
Avem an număr, mare de fruntaşi în toate ramurile industriei.
Nu există astăzi întreprindere fără fruntaşi. Ei reprezintă o rhîn*
drie a poporului nostru; unii dintre ei lucrează în contul anilor
celui de-al 2-lea plan cincinal.
Oare nu este în interesul oamenilor JŢţţincii ca odată cu popu­
larizarea fruntaşilor să fie mobilizaţi cei mai luminaţi muncitori,
tehnicieni şi ingineri din întreprinderi pentru stabilirea măsurilor
organizatorice concrete în vederea generalizării metodelor avan­
sate de mancă?
Fără îndoială că Introducerea cu curaj a metodelor înaintate
de muncă şi de organizare, potrivit cu mărimea întreprinderii şi
specificul producţiei, va aduce mari avantafe atît statului cît şi
colectivelor acestor întreprinderi. In această muncă trebuie să fie
—. înzestrate cu serioase cunoştinţe practice şi tehnico-economice
O creştere cu namai I % a productivităţii muncii în industria
socialistă ar da o producţie suplimentară în valoare de aproape
450.000.000 lei pe an.
Se ştie că normarea tehnică a muncii are o mare importanţă
pentru creşterea productivităţii muncii. I. V. Stalin a subliniat
că normele tehnice constituie o mare forţă regulatoare şi organi­
zatoare a producţiei, că fără norme tehnice nu este posibilă pla­
nificarea economiei. Normarea tehnică a muncii încă nu este
organizată în mod satisfăcător.
Răspunderea revine conducerii întreprinderilor, comitetelor sin­
dicale şi organizaţiilor de partid, dar mai ales direcţiilor generale,
ministerelor şi C.S.P. care nu iau măsuri pentru a pune normarea
tehnică pe baze ştiinţifice în vederea întăririi efectului stimulativ
al normelor, creşterii productivităţii şi reducerii preţului de cost.
De cele mai multe ori se folosesc norme statistice, stabilite pe
bază de aprecieri. Adeseori’ normarea se reduce la „aranjarea“
normelor în aşa fel îneît să se obţină neapărat un anumit cîştig
mediu, independent de procentul, de creştere a productivităţii
muncii. In acest fel se înregistrează depăşiri de norme cu totul
anormale, fără ca productivitatea reală a muncii să crească în
măsura corespunzătoare. De pildă. în sectorul industrial al Căilor
Ferate productivitatea muncii era în trimestrul II’ 1955 cu 9.6%
mai redusă decît în trimestrul IV 1954, în timp ce indicele mediu
de îndeplinire a normelor era de 193% In trimestrul III 1955
productivitatea muncii era cu 5.2% mai redusă decît în ultimul
trimestru al anuluF 1954, iar indicele mediu de îndeplinire a nor­
melor era de 188%. In industria alimentară, în trimestrul IU 1955
productivitatea muncii a scăzut faţă de trimestrul II 1955 cu 7.2%.
iar indicele mediu de îndeplinire a normelor a crescut de la
133% la 139%.
Asemenea situaţii, din păcate nu sînt izolate. Ele constituie o
gravă încălcare a principiului socialist de salarizare, precum şi a
indicatoarelor planului de stat.
Normele tehnice trebuie stabilite în mod ştiinţific, corespun­
zător cu nivelul actual de utilare tehnică a întreprinderilor noa­
stre şi al experienţei în producţie acumulate de masa muncitorilor,
norme care evoluează pe măsura progresului tehnic al întreprinde­
rilor. Astfel de norme vor stimula iniţiativa şi eforturile munci­
torilor pentru sporirea masei produselor pe baza creşterii producti­
vităţii muncii — singura cale de ridicare a nivelului de trai.
Introducerea normelor tehnice, sporirea productivităţii muncii,
precum şi îmbunătăţirea muncii aparatului administrativ trebuie
să ducă la economii de forţe de muncă spre a putea acoperi nece­
sităţile ramurilor care duc o lipsă acută de braţe de lucru Numai
realizarea creşterii productivităţii muncii prevăzute în 1955 ar fi
eliberat cca 130 mii de muncitori pentru aceste nevoi.
Productivitatea muncii poate şi trebuie să facă salturi îrisemnate.
prin generalizarea metodelor avansate de muncă, prin folosirea
deplină a utilajului, prin întrebuinţarea complectă a timpului de
lucru, prin înlocuirea în procesul tehnologic a ceea ce este învechit
şi introducerea cu hotărîre a tehnicii noi.
In vederea creşterii rapide a productivităţii muncii, accentuării
caracterului stimulativ al normelor şi al sistemului de salarizare,
va fi necesar să se înfiinţeze un organ de specialitate — Comitetul
pentru probleme de muncă şi salarii — pe lîngă Consiliul de
Miniştri.
Industria noastră dispune de rezerve uriaşe pentru redu­
cerea preţului de cost. In cursul primului cincinal, preţul de
cost a fost redus în induslria electrotehnică cu 29%. în industria
de prelucrare a ţiţeiului cu 21% şi a gazului metan cu 35%, în
industria construcţiilor de maşini cu 18%, în industria chimică
organică cu 16%. în induslria sării cu 22%, în industria produ­
selor farmaceutice cu 12%, în industria produselor zaharoase ou
N%. Din păcate însă, într-o serie de ramuri, cum ar fi: industria
cărbunelui, a lemnului, celulozei şi hîrtiei, a zahărului, a cărnii,
a bumbacului şi altele, preţul de cost nu numai că nu a fost redus
în cursul primului cincinal, dar chiar a crescut.
Nerealizarea sarcinii de reducere cu 23% a preţului de cost
pe întreaga industrie a lipsit economia naţională în cursul cinci­
nalului de imporfante economii.
Reducerea numai cu 1% a preţului de cost în Industria repu­
blicană reprezintă, în 1955. aproape 320.000.000 lei. Pe ramuri, prin
reducerea cu 1% a preţului de cost s-ar putea obţine în
jndustria electroenergetica peste 20.000.000 kWh. energie electrică,
în industria carboniferă aproape 100.000 tone cărbune. în industria
siderurgică 21.000 tone fontă, sau aproape 21.000 tone oţel Sipmpns
Martin, în industria forestieră aproape 110 000 m3 buşteni de
(CONTINUARE IN PAGINA 5-a)
I