Page 28 - 1955-12
P. 28
Fag. 8 DRUMUL SOCIALISMULUI Hr. 5 4 2
In preajma celui de al XX-lea Congres Comunicatul comun aS guvernelor Sesiunea Sovietului Suprem
al P. C. U. S. !L P„ D. Coreene şi FI. D. Germane
ai U.R.S.S. se va deschide
A40SC0VA (Agerpres). — TASS Metalurgiştii de la uzina „Serp i men planul anual. Aici aproximativ PHENIAN (Agerpres). — TASS In comunicat se subliniază că cele
tran sm ite: Molot“ din Moscova şi-au depăşit jumătate din combustibil se extrage La 21 decembrie a fost semnat la două guverne consideră necesar să se la 20 decembrie
angajamentele luate în întrecere, la zi. La exploatările oarbonifere ale Phenian comunicatul comun al gu convoace cît mai grabnic o conferinţă
Oamenii muncii din Uniunea So dînd pînă acum peste sarcina anua combinatului se folosesc excavatoare vernului Republicii Populare Demo internaţională pentru rezolvarea pro MOSCOVA (Agerpres). — TASS
vietică se pregătesc pentru cel de al lă 16.500 de tone de oţel şi 11.300 de păşitoare, lopeţi electrice cu şenile crate Coreene şi guvernului Republi blemei coreene în conformitate cu in Ziarele din 22 decembrie au publi
XX-lea congres al Partidului Comu tone de laminate. Lucrătorii de la şi puternice ' locomotive. Productivi cii Democrate Germane. teresele poporului coreean şi intere cat comunicatul în care se anunţă câ
uzina „Krasnîi Okteabrî“ din oraşul tatea muncii a depăşit cu 3,6 la sută In comunicat se spune că în tim sele păcii.
nist ca pentru o sărbătoare a între erou Stalingrad produc de asemenea pe cea prevăzută de plan. In urma re pul vizitei de prietenie pe care dele cea de-a patra sesiune a Sovietului
gului popor. Zilnic sosesc noi ştiri cu metal peste prevederile planului. ducerii preţului de cost al cărbune gaţia guvernamentală a R. D. Ger In comunicat se condamnă politica
privire la victoriile în producţie ob lui, s-au obţinut economii în valoa mane a făcut-o în Coreea, între pre S.U.A. îndreptată spre remilitarizarea Suprem al Uniunii Republicilor So
ţinute în întrecerea în cinstea con Metalurgiştii de la această uzină re de peste 24 milioane de ruble. şedintele Cabinetului de Miniştri al Germaniei occidentale. Cele două gu vietice Socialiste se va deschide la
gresului. şi-iau însuşit la perfecţie metoda re R.P.D. Coreene, Kim Ir Sen, şi pri verne, se spune în comunicat, consi 26 decembrie a.c., la Kremlin, în
gimurilor rapide. Anul acesta oţelarii Lucrătorii, din industria petroliferă mul ministru al R. D. Germane, Otto deră necesar ca în Europa să fie creat sala de şedinţe a Sovietului Suprem
întreprinderile din Moscova şi re din Stalingrad au elaborat 8.000 de a U.R.S.S., lucrează cu însufleţire. Grotewohl, a avut loc un schimb de un sistem de securitate colectivă, să
giunea Moscova, care iau îndeplinit şarje rapide, ceea ce a permis ca la Direcţia .exploatării petrolifere din păreri în cadrul căruia au fost exa al U.R.S.S.
înainte de termen planul anual, in aceleaşi agregate să şe dea mai mult Novogroznesensk, care a luat fiinţă minate problemele dezvoltării conti fie înlăturate grupările militare, sâ
tensifică ritmul producţiei şi dau pro metal decît, anul trecut. anul acesta, extrage deja o cantitate nue a relaţiilor de prietenie dintre fie lichidată dominaţia monopoliştilor Reuniunea reprezentanţilor
duse peste prognamul pe anul 1955. mai mare de combustibil decît unele cele două state, problemele asigură şi junkerilor în Germania occidentală, minorităţilor naţionale
Uzina de rulmenţi nr. 1 aduce o ma O mare victorie în producţie au vechi regiuni de extracţie de la Groz- rii colective a păcii, apărării popoare- deschizîndu-se astfel calea reunificării din Ungaria
re contribuţie la dezvoltarea indus repurtat minerii din Ucraina. La 20 nîi. La 19 decembrie ţiţeiul extras de relor coreean şi german împotriva paşnice a Germaniei pe baze demo
triei sovietice. Ea livrează rulmenţi decembrie, întreprinderile industriei la noul zăcămînt petrolifer a fost tri blocurilor militare agresive, proble cratice. BUDAPESTA (Agerpres). — MTI.
de prima calitate metalurgiştilor, oarbonifere din Ucraina au îndepli mis la Groznîi pentru a fi prelucrat. mele reunificării Coreei şi reunificării La 19 decembrie la Teatrul Armatei
minerilor, constructorilor de maşini, nit sarcina de extracţie a combusti Pentru transportarea acestuia a fost Germaniei, dorite cu ardoare de po Nu există, se spune în comunicat, Populare din Budapesta a avut loc o
feroviarilor şi muncitorilor din trans bilului prevăzută de planul cincinal. construită o mare conductă petroli poarele celor două ţări, precum şi o forţă care să poată împiedica vreme reuniune a reprezentanţilor minorită
porturile urbane. Produsele acestei In ansamblu, Ministerul Industriei feră oare străbate pustiul Barhannîi alte probleme internaţionale care a- îndelungată reunificarea Coreei şi ţilor naţionale din Ungaria.
uzine sînt bine cunoscute. întreprin cărbunelui al R.S.S. . Ucrainiene a şi trece peste rîul Terek. fectează interesele celor două state. reunificarea Germaniei ca state iubi La reuniune au luat parte Mâtyâs
derea a participat la expoziţiile orga sporit oantitatea de cărbune extras cu Comunicalul condamnă menţinerea toare de pace, democratice şi suve Râkosi, prim-secretar al C.C. al P ar
nizate în China, R. D. Germană, Po 63,8 la sută în comparaţie cu 1950, Colectivul trustului „Tatburneft“, scindării atît a Coreei cît şi a Ger rane. In comunicat se exprimă hotă- tidului celor ce muncesc din Ungaria,
lonia, Iugoslavia, Indonezia, Islanda, iar Donbiasul ucrainean a sporit cel mai mare din R.A.S.S. Tătară, a maniei, precum şi încercările cercu rîrea nestrămutată a celor două gu Andrâs Hegediis, preşedintele Consi
Suedia, Austria şi India. Anul acesta producţia de cărbune ’cu 53,8 la sută. forat la începutul acestui an cu liului de Miniştri, Şândor Ronai, pre
colectivul uzinei a pus în producţie 114.600 de metri mai mult decît în rilor dominante ale S.U.A. de a trans verne de ia apăra dreptul popoarelor şedintele Adunării de Stat, miniştri,
50 de noi tipuri de rulmenţi şi a fa- Departe de Ucraina, în Siberia de perioada corespunzătoare din anul reprezentanţi ai vieţii politice, orga
brioat peste prevederile planului est, minerii de la combinatul „Vost- trecut. forma Coreea de Sud şi Germania oc lor la autodeterminare naţională, de nizaţiilor obşteşti şi culturale. Au par
1.100.000 de rulmenţi. sibugol“ au îndeplinit înainte de ter ticipat de asemenea conducători ai
cidentală în baze de agresiune. După a preîntîmpina orice încercare de a- Asociaţiei culturale a romînilor din
Franţa în preajma alegerilor parlamentare cum se arată în comunicat, atît uni .Ungaria, Uniunii democrate a slavi
mestec în treburile lor interne şi de lor din Ungaria, Uniunii democrate a
Declaraţia tovarăşului Jacques Duclos cu privire la poziţia P. C. Francez în campania electorală ficarea Coreei cît şi a Germaniei este slovacilor din Ungaria, Asociaţiei cul
a-şi întemeia relaţiile cu toate ţările turale a muncitorilor germani din Un
PARIS (Agerpres). — In seara rul acordurilor de la Paris, pentru Ocupîndu-se de politica conducerii în primul rînd o chestiune a popoare garia, Asociaţiei culturale a bulga
zilei de 21 decembrie Jacques Duclos, care sînt răspunzători în egală mă partidului socialist, Duclos a spus că pe baza respectului reciproc al suve rilor din Ungaria, precum şi reprezen
secretar al C.C. al Partidului Comu sură Mendes-France şi Edgar Faure. victoria forţelor de stînga ar fi fost lor coreean şi german şi trebuie în tanţi diplomatici acreditaţi la Buda
nist Francez, a organizat o conferinţă Războiul din Indochina a fost legat asigurată dacă s-ar fi stabilit unita ranităţii, neamestecului în treburile pesta.
de presă în cadrul căreia a precizat de asemenea de activitatea din ulti tea partidelor comunist şi socialist în făptuită pe cale paşnică şi pe baze La reuniune a luat cuvîntul Ernô
poziţia partidului comunist în actua mii patru ani a Adunării Naţionale. alegeri. Socialiştii au refuzat însă să interne, egalităţii în drepturi şi avan Mihâlyfi, secretarul general al Fron
la campanie electorală. Duclos a sub se alieze cu comuniştii şi această ho- democratice. Pentru aceasta este ne tului Popular Patriotic, care a vorbit
Vorbind despre lupta partidului co tajului reciproc. despre ajutorul acordat de partid şi
liniat că în această campanie comu munist pentru pace, Duclos a relevat tărîre a lor a fost primită cu satisfac cesar să se înlăture neîncrederea re guvern minorităţilor naţionale în rea
dorinţa comuniştilor de a schimba nu Cele două guverne constată cu sa lizarea drepturilor lor prevăzute în
niştii se străduiesc să obţină renun numai politica, ci şi oamenii care o ţie de reacţiune. ciprocă şi încordarea atît în relaţiile Constituţie, despre dezvoltarea cultu
promovează, deoarece noii politici tre tisfacţie că relaţiile de prietenie dintre rală a oamenilor muncii din rîndurile
ţarea la politica dusă de Adunarea buie să-i corespundă o nouă majori Duclos a cerut alegătorilor să vo dintre Coreea de Nord şi cea de Sud, diferitelor minorităţi naţionale.
R.P.D. Coreeană şi R.D. Germană se A urmat apoi un mare spectacol, la
Naţională cu începere din 1951. teze pentru candidaţii partidului co cît şi între Germania răsăriteană şi
lărgesc şi se întăresc neîncetat. Cele care şi-au dat concursul colectivele
Pe plan internaţional, a spus Duc munist, pentru ca în parlament să cea apuseană şi să se înceapă trata artistice de amatori ale minorităţilor
două guverne au consimţit ca în sco
los, această politică s-a caracterizat existe un grup cît mai numeros de tive în scopul apropierii treptate şi
pul adîncirii continue a acestor relaţii
reunificării celor două ţări. să ia toate măsurile necesare atît în
domeniul economiei şi culturii, cît şi
în alte domenii.
En Ü. R. 8. §. a sosit o delegaţie
parlamentară iraniană
prin crearea „Uniunii europene a căr tate, deoarece pentru promovarea po deputaţi comunişti care să împiedice MOSCOVA (Agerpres). — TASS tele Sovietului Suprem al R.S.S. Azer naţionale.
Sovietul Suprem al U.R.S.S. a in
bunelui şi oţelului“, şi prin reînarma- liticii forţelor de stînga este nevoie activitatea reacţiunii şi care să-şi im vitat în septembrie a.c. o delegaţie baidjan e. Recepţia oferită c2e ataşatul
a Senatului şi Medjlisului din Iran In cuvîntarea sa de răspuns, Saed, militar a! ambasadei
rea Germaniei revanşarde cu ajuto de o majoritate de stînga. pună voinţa noii Adunări Naţionale. să viziteze Uniunea Sovietică. R. P. F. iugoslavia
La 21 decembrie a.c. la Baku a so şeful delegaţiei parlamentare iranie la Bucureşti
Apelul Comitetului mişcării pentru pace adresat alegătorilor sit o delegaţie a Medjlisului şi Se ne, a declarai între altele :
natului din Iran. Delegaţia este con
PARIS (Agerpres). — înăbuşirea luptei de eliberare naţio Europa şi realizarea unor acorduri, dusă de Mohammed Saed, preşedin „Delegaţia parlamentară iraniană
tele Comisiei pentru Afacerile Externe este fericită că astăzi a păşit pe te
In vederea apropiatelor alegeri par nală a popoarelor din această parte fie şi limitate, asupra dezarmării“. a Senatului iranian. ritoriul prietenei sale — Uniunea So Joi după-iamîază, cu prilejul aniver
In numele Sovietului Suprem al vietică. Noi sîntem exponenţii celor
lamentare, Comitetul mişcării pentru a lumii. In încheiere, apelul arată că fran R.S.S. Azerbaidjane oaspeţii au fost mai sincere sentimente de prietenie sării Armatei populare a R.P.F. Iugo
salutaţi de A. S. Baramov, preşedin- pe oare le nutreşte poporul iranian
pace din Franţa a adresat alegători In apel se subliniază îndeosebi cezii trebuie să aleagă pe acei can faţă de marea noastră vecină. Sîntem slavia, ataşatul militar al ambasadei
convinşi că bunele noastre intenţii vor
lor un apel şi cheamă să aleagă can pericolul pe oare îl prezintă renaşte didaţi oare se pronunţă pentru orga da cele mai bune rezultate". R.P.F. Iugoslavia la Bucureşti, loco
didaţi ce se pronunţă (pentru o poli rea militarismului german pentru nizarea securităţii europene şi împo tenent colonel Milan Minic, a oferit
tică de pace şi înţelegere între po Franţa. „Franţa a suferit prea mult triva reînarmării Germaniei occiden o recepţie la ambasadă.
poare. de pe urma militarismului german tale, pentru realizarea imediată a u- La recepţie au participai tovarăşii:
In apel se arată că majoritatea pentru a accepta renaşterea lui — nui acord internaţional privind de N. Cioroiu şi Şt. Cleja, locţiitori ai
parlamentară din Adunarea Naţio se spune în apel. Reunificarea Ger zarmarea, pentru interzicerea şi con ministrului Afacerilor Externe, gene
nală aleasă în 1951 a adoptat hotă- maniei în oadrul acordurilor de la trolul interzicerii armelor atomice şi Declaraţiile primului ministru ral locotenent I. Tutoveanu, locţiitor
al Afganistanului
rîri contrare intereselor Franţei şi Paris ar avea drept consecinţă o in termonucleare, pentru recunoaşterea al ministrului Forţelor Armate ale
păcii în general. Ea a aprobat reînar- tensificare a cursei înarmărilor, la R.P. Chineze de către Franţa, pen R.P.R., M. Macavei, preşedinte de
marea Germaniei occidentale, conti oare ar participa de acum înainte în tru aplicarea acordurilor încheiate la onoare al Institutului Romîn pentru
că un s t a t : Germania“.
nuarea războiului din Indochina, oa „O politică franceză independentă Geneva în 1954 prevăzînd ţinerea de KABUL (Agerpres). — TASS „Problema Paştunistanului, a ară Relaţiile Culturale cu străinătatea, M.
alegeri în Indochina în vederea uni Posiui de radio Kabul anunţă că tat Muhammed Daud, nu a constituit
re s-a terminat în mod dezastruos — se spune în continuare în apel ficării acestei ţări, pentru încetarea primul ministru al Afganistanului, baza tratativelor cu conducătorii so Novac, locţiitor al ministrului Comer
politicii colonialiste a Franţei în -A- Muhammed Daud a declarat, în ca vietici. Dar nu este de mirare, dacă în
pentru Franţa, trimiterea tinerilor — trebuie să-şi fixeze deci ca prime drul unei conferinţe de presă, că în cursul tratativelor am atins problema ţului Exterior, generalii locotenenţi
timpul vizitei conducătorilor sovietici Paşlunistanului, deoarece această pro
francezi în Africa de Nord pentru scopuri organizarea securităţii în frica de Nord. în Afganistan au fost puse bazele în blemă am discutat-o cu toţi prietenii M. Haupt şi C. Smirnov, contraamira
tăririi legăturilor de prietenie, care noştri care au vizitat Afganistanul.
vor fi chezăşia intensificării relaţiilor lul Mihai Nîcolae, generalii-maiori
economice dintre cele două ţări. In încheiere, primul ministru Daud
Partidele politice de dreapta încearcă să împiedice crearea unui front popular In legătură cu poziţia adoptată de a sp u s : „Afganistanul nu doreşte să Alexandru Vasiliu şi Vasile Cutoiu,
guvernul afgan în problema Paşîunis- adere la blocuri militare. Pentru rea
tanului, primul ministru a declarat: ofiţeri superiori, reprezentanţi ai pre
Afganistanul doreşte ca populaţiei lizarea ţelurilor reconstrucţiei ţării,
PARIS (Agerpres). — frontului popular şi a sprijinit întru rului laic al învăţămîntului, ziarele acestei ţări să i se acorde posibilita sei romîne şi străine.
In ciuda manevrelor prin care par totul pe Peiret şi Peltier. Conferinţa relatează că în numeroase localităţi tea de a alege forma orînduirii de slat Afganistanul doreşte pace şi linişte
tidele politice de dreapta din Franţa a adoptat o rezoluţie în care cheamă membri ai organizaţiilor socialiste şi Au participat şefi ue misiuni diplo
încearcă să împiedice crearea unui pe toţi alegătorii să voteze pentru ai altor partide s-iau pronunţat împo care-i convine. şi de aceea consideră neutralitatea
fror^ popular în alegerile parlamen !lista unică a candidaţilor frontului triva alianţelor cu grupurile politice matice, ataşaţii militari acreditaţi la
tare, în întreaga Franţă se intensifi popular. care se opun laicizării învăţămîntu drept cea mai bună cale pentru pro
că mişcarea pentru unitate a tuturor lui şi au cerut organizarea unui front Bucureşti şi alţi membri ai corpului
forţelor democratice. Ziarele progresiste publică de ase unic al tuturor forţelor laice. „L'Hu gresul ţării".
Ştirile publicate de ziare arată că menea ştiri despre lupta hotărîtă a manité" a publicat apelul adresat de diplomatic.
în numeroase localităţi din diferite de cetăţenilor de rînd, oameni ai muncii, organizaţia din departamentul Indre
partamente au fost prezentate liste intelectuali, profesori, membri ai or a Asociaţiei Naţionale a institutori Din partea iugoslavă au participat
comune ale comuniştilor, socialiş ganizaţiilor de femei şi de tineret, lor francezi, oare se pronunţă pentru
tilor şi membrilor diferitelor grupuri pentru realizarea unităţii de acţiune unitatea de acţiune a comuniştilor şi membrii ambasadei în frunte cu am
republicane. In departamentele Vos- a forţelor democratice. socialiştilor şi a tuturor republicani
ges şi Creuse au fost prezentate liste lor, în lupta pentru apărarea carac basadorul M. Vujanovici. ?
comune ale partidului comunist, ale Corespondenţii ziarului „L'Huma terului laic al învăţămîntului.
partidului socialist şi ale candidaţi nité“ publică relatări din diferite în (Agerpres)
lor partidului radical socialist. Con treprinderi industriale din ţară, re- Ziarele anunţă de asemenea că stu
ducerea centrală a partidului socia producînd declaraţiile a numeroşi denţii şi elevii din oraşul Nancy au ------- ---------------------------------------------- - O nouă victorie în producţie
list a exclus din partid pe cei doi muncitori şi funcţionari care se pro adresat o moţiune tuturor republica a constructorilor polonezi
socialişti-Peiret şi Peltier — oare fi nunţă pentru ruperea alianţelor în nilor. cerîndu-le să ducă o luptă co Greva muncitorilor de la minele de sidî
cheiate de partidul socialist cu gru mună pentru o politică conformă cu VARŞOVIA (Agerpres). — TASS
gurează pe lista comună din depar purile de dreapta reacţionare şi în interesele ţării. In departamentul din Sicilia Constructorii combinafului metalur
favoarea unui front comun al tutu Rhône, membrii consiliului muncicipal
tamentul -Vosges. Totuşi, conferinţa ror forţelor democratice. Astfel de din localitatea Saint-Fons s-au pro ROMA (Agerpres). — TASS trans lor de sulf din Sicilia, pretextînd că gic „V. I. Lenin" de la Nowa-Huta
declaraţii au făcut muncitorii de la nunţat de asemenea pentru un front nu-şi pot desface producţia (în depo au repurtat o nouă victorie în produc
extraordinară a federaţiei partidului întreprinderile Javel, de la diferite popular care să apere caracterul laic mite : zitele din Sicilia s-au acumulat apro ţie. La 21 decembrie, la combinat a
fabrici din regiunea pariziană etc. al învăţămîntului. La 22 decembrie 10.000 de munci ximativ 200.000 de tone de sulf ne- i fost dată în exploatare cea de a pa
socialist din acest departament a a- vîndut), nu plătesc muncitorilor sala tra baterie de cocs. In felul acesta s-a
In lupta pentru apărarea caracte tori de la minele de sulf din Sicii ia terminat construcţia primei părţi a
probat lista unică a candidaţilor au declarat grevă cerînd plata sala rii cîte 2—3, şi uneori cîte 8 luni.
riilor. Numeroşi proprietari ai mine- uzinei cocso-chimice.
Mari demonstraţii populare în iordania ----- o —
Un articol a! fov. Gh. Apostol
Âdevărafii cs&idueălon al Germaniei occidenîaSe CAIRO (Agerpres). — TASS trans din Amman al ziarului „Al-Gum- în revista „Timpuri Noi"
sînfî marile $©eîe!ăfs monopoliste mite : huria", funcţionarii publici au decla
rat grevă generală. Aceştia sînt spri MOSCOVA (Agerpres). — In ulti
PARIS (Agerpres). — Din timp în timp, scrie în continu Wild ; preşedintele societăţii Marga- Presa egipteană relatează că situa jiniţi de jurişti. Magazinele sînt în mul număr, (52), al revistei „Timpuri
Corespondentul din Bonn al ziaru are corespondentul, parcul cancelariei rine Union din Hamburg, Blessing ; ţia din iordania continuă să rămîna chise. Ziarul „Al-Gumhuria" scrie ca Noi“ se publică arlicolul „Forţa orîn
lui „Paris Presse LTnlransigeant" federale se umple de automobile preşedintele societăţii agricole, Voer- excepţional de încordată. In ciuda re poporul iordanian s-a ridicat „pentru duirii noastre“ de Gheorghe Apostol,
publică o notă în care subliniază că luxoase din care coboară oameni im mann şi preşedintele Societăţii ge presiunilor violente ale autorităţilor, apărarea patriei sale de primejdia preşedintele Consiliului Central al
adevăraţii conducători ai Germaniei portanţi care trebuie să dişcute cu nerale de electricitate (AEG) din în oraşe continuă să aibă loc mari de forţelor imperialiste care încearcă să Sindicatelor din R.P.R. Articolul con
occidentale sînt marile societăţi mo şeful guvernului probleme serioase. Berlin, Spennrath. Aceştia sînt „noii monstraţii. atragă ţara în pactul de la Bagdad". ţine o analiză amănunţită a succese
nopoliste. Reprezentanţii acestor so Aceşti oameni sînt în număr de zece, stăpîni" de la Bonn, despre care un
cietăţi, subliniază ziarul, trag sfo şi an u m e: bancherul R-obert Pferd- cunoscut economist german a afir După cum relatează corespondentul
rile politicii interne şi externe şi dic m enges; preşedinţii băncii „Bank mat că trag sforile politice ale ţării".
tează .guvernului şi parlamentului de Deutscher Lănder", Vocke, Bernhard lor dobîndite de Republica Populară
la Bonn. şi Abs ; preşedintele Camerei de co Corespondentul subliniază în conti
„însuşi preşedintele parlamentului, merţ din Hamburg, Schafer; preşe Romînă în dezvoltarea industriei, ri
arată ziarul, dr. Gerstenmayer, a dintele Uniunii industriaşilor ger nuare că „aproximativ 100 de depu
protestat împotriva amestecului re mani, Fritz Berg ; preşedintele fede dicarea bunei stări a maselor popu
prezentanţilor marelui capital în tre raţiei artizanatului care grupează taţi sînt conduşi de şase reprezen
burile politice ale ţării. cîteva mii de întreprinderi, Joseph lare şi a politicii externe a Republicii
tanţi ai industriei grele, bancare sau
Populare Romîne.
alimentare. Marea industrie are 93 de
-----O------
reprezentanţi în Bundestag".
GENEVA. La 22 decembrie a avut fredo Stroessner. După cum s-a a- Un ansamblu
Succesul înregistrai de două filme romîneşti prezentate la New York loc o nouă şedinţă a ambasadorilor nunţat, în acest complot sînt impli artistic american a sosit
R. P. Chineze şi S.U.A. Ambasadorii cate mai multe unităţi ale armatei şi
NEW YORK (Agerpres). — In sala prezentaţii,'* ziarul „Daily Worker" raţi din satele romîneşti de astăzi...“. au căzui de acord ca, ţinîndu-se sea poliţiei. la Hoscova
Stanley din New York au fost pre elogiază noile producţii ale cinemato In ce priveşte cel de-al doilea do mă de apropiatele sărbători ale Cră
zentate receni două filme documen grafiei romîneşti. „Ciocîrlia", scrie ciunului şi Anului Nou, următoarea TOKIO. După cum anunţă postu MOSCOVA (Ageipres). — TASS
tare romîneşti care s-au bucurat de ziarul, este o realizare de scamă, un cumentar, autorul articolului sublinia şedinţă să aibă loc la 12 ianuarie rile de radio japoneze, potrivit dalelor transm ite: Ministerul Culturii al
un deosebii succes: „Ciocîrlia" şi film neobişriuil de frumos, străbătut ză că el „redă în mod impresionant 1956. oficiale japoneze, spre sfîrşitul pri .U.R.S.S. a invitat în Uniunea Sovie
„Republica Populară Romînă". de o poezie de rară calitate, tocma1 schimbările covîrşitoare şi rapide ca mului semestru al anului 1955, nu tică un ansamblu al operei americane
pentru că zugrăveşte oamenii adevă re au avut loc în anii de după elibe VIENA. Intr-un comunicat oficial mărul şomerilor tolali din Japonia a .Everyman Opera“, alcătuită din 91
Intr-o cronică consacrată acestei re rare înlr-o ţară altădată semicolo a! Consiliului de Miniştri al Austriei fost de 1.200.000 de persoane. de persoane. La 20 decembrie au so
nială". se anunţă că Austria a hotărît să sit la Moscova regizorul Robert Bre-
stabilească relaţii diplomatice cu R.P. LONDRA. La 21 decembrie s-ia tn, dirijorul Alexander Smolens, Ana-
Albania. tole Heller, directorul ansamblului
anunţat că Anglia şi Irakul au sem şi alţii. De la Moscova, aceştia vor
ASUNCION. In Paraguay a fosi pleca la Leningrad unde ansamblul
descoperit un complot împotriva regi nat un acord, potrivit căruia Irakul va prezenta 13 reprezentaţii cu dra
mului dictatorial al generalului Al ma lirică „Porgy arid Bess“ de Geor-
va primi in viitorii doi ani arma ge Gershwin.
ment englez.
Redacţia şi Adm. ziarului str. 6 Martie, nr. 9 Telefon: 188-189. Taxa plătită în numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Intr&pr. Poligrafică de Stat DEVA