Page 29 - 1955-12

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VÂt Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn, forţa condu­
cătoare a poporului, organizatorul victoriilor noastre !

Trăiască eroica noastră clasă muncitoare, aliatul
său de nădejde — ţărănimea muncitoare şi intelectualitatea
legată de popor !

ANUL VII Nr. 543 Luni 26 decembrie 1955 6 PAGINI - 20 BANI

LUCRĂRILE CELUI DE
MUNC
AL PARTIDULUI

LJ -? î Cuvîntarea conducătorului delegaţiei

al C.C. al P.M.R. la P. G. U. S., tovarăşul A. I. Kiricenko,
membru al Prezidiului G. C. al P. C. U. S.
. O i. • t1 , , - - i G« T|

, t . , -l!:? * .*•; j , >> ol Dragi tovarăşi, cunoaşte numele multora dintre cei mai buni tă cum s-a dezvoltat şi s-a întărit Republica
Ca .JL fii ai poporului-romîn, care şirau dat viata Populară Romînă în anii puterii populare.

Raport prim-secprreetzăerntaaltdCe. Cto. vaalrăPş.uMl .GRh.. j ,Sfîrşltul Raportului,"; Inceputuh’în ,,Drumul socialismului" nr.,542 Ingăduiţi-ml ca în numele Partidului Co­ pentru cauza partidului, pentru eliberarea oa­ Volumul producţiei globale a industriei a
munist al Uniunii Sovietice, în numele în­ menilor •murtcii -din . Romînia. crescut de 2,9 ori în comparaţie cu anul

SARCINILE CELUI DE-AL DOILEA CINCINAL ÎN printre, care Teatrul Naţional din Bucureşti, o atenţie deosebită se tregului popor sovietic să vă salut călduros Astăzi, în aceste zile memorabile, cînd are 1938.
va da .dezvoltării culturii în padrul regiunilor şi raioanelor, mărim pe dumneavoastră, delegaţii la Congresul al- loc Congresul al Il-lea al Partidului Munci­ Industria grea şi ramura ei cea mai îm*
II-lea al Partidului Muncitoresc Romîn şi-să toresc Romîn, evocăm cu profund respect
du-se în acest scop sumele alocate'sfaturilor populare pentru, con. transmit Partidului Muncitoresc Romîn şi numele glorioşilor fii ai poporului romîn: portantă, construcţia de maşinf, s-au dezvol*
' struirea şi'terminarea de cămine‘cultu'fai'e, :* teatre, ¦cinematografe harnicului popor romîn frate salutul cordial Ştefan Gheorghiu, Ilie Pintilie, Pavel Tca- tat în Romînia într-un ritm-mai rapid decît
ş i ’sentimentele 'de-sinceră prietenie -mie -po­ cenco, Vasile Roaită şi ale altor luptători de celelalte ramuri ale industriei.
şl muzee. . porului sovietic. (Aplauze furtunoase-prelun­
Im dom.şniul îny.ăţămîn.tuluî ; se vor construi şcoli noi . şi clase, seamă pentru cauza clasei muncitoare. In această perioadă producţia de fontă a
gite; Toţi se ridică în ^picioare). .. !>¦. i crescut, de 4,3 ori, iar producţia de oţel - i
pentru ca pînă la sfîrşitul.cincinalului sa cuprindem cea mai mare '¦ Partidul’Muncitoresc- Romîn — detaşamen­ Subliniem, cu-deosebită satisfacţie Că Par­ de 2,7 ori.
d o m e n iu l CR6ŞTIRII VENITULUI NAŢIONAL parte a şcolarilor la cursurile de 7 ‘‘arii,1 astfel ca la începutul celui tul de avangardă al poporului romîn <—se tidul Comunist din .Romîniă, încă din pri-
de-'al treilea cincinal ’toţi copiii patriei noastre- să -urmeze şcoala prezintă la Congresul său ca un colectiv-u-- I;njşle_ zge.v‘ajfe/;piştei)ţei' -.sale,, s-a ridicat în Romînia, care în trecut importa din strSI«
. Şl Ă NIVELULUI DE TRAI de-.7-ani (vii aplauze). Pentrm.riclicanea nivelului .cultural şi ştiin-: nic şi cimentat,’ strîns Unit'în-jurul Comite­ I: apărarea "?îiţeni .'Republici"'a Sovietelor, "îm- nătate, în proporţie de 95%, maşinile de care
(!fie. al tineretului''nostru ş i .îmbunătăţirea; formării, de cadre noi avea nevoie, acoperă acum cu ajutorul pro«
MATERIAL Şl CULTURAL necesare .dezvoltării economiei şi. culturii,, se 'va perfecţiona Conţi­ tului Central în frunte cu tovarăşul Gh. j potriva "’intervenţiei "străine, luptînd pentru priei sale industrii cea mai mare parte din
nutul îhvăţâmîhtului mediu 'şi- 'superipr:,'' Gheorghiu-Dej, fiu • credincios al poporului *pace şi j.prl|tenie cu' poporul sovietic. nevoile ei de maşini şi utilaj. ;
... •: J-, ,1 '¦> 1' ’U. ¦Uy'.î . , •- 1- , • . . v- .. ¦'
Iţi domeniul ocrotirii sănătăţii oarnemlof-' mu-ncii şi a copiilor -se *romîn. (aplauze furtunoase). ...........- , Continuînd să dezvolte Industria grea,
In 1^960 ?venitul natj.gh.al, va di, cu, circa 50% mai ;mare.-decît în va lărgi reţeaua.'Sant-tară1,'care va .primi 6000.-medici şi 12.000 de încă primul congres al Partidului Comu­ Partidul Muncitoresc Romîn acordă totodată
cadre-tehnice noi. Faţă. de 1955,,.cheltuielile,.-pentru sănătate, odihnă jo serioasă atenţie dezvoltării tuturor ramu­
195ÎT şi- v a ,fr:p’rbd,uş'in“prop.flrţfe'de^circa'‘85%''în sectâriiTsocialist, Congresul Partidului Muncitoresc este un nist, Congresul .‘de. constituire din 1921, şi-a rilor industriei, dezvoltării agriculturii, ceea

al econoniiei.; ca armare a Creşterii' rapide' a -'industriei -ţi *transfor­ eveniment important; tiu numabîn viaţa‘.'par­ exprimat Tn rezoluţiile, sale 'solidaritatea cu ce constituie o condiţie extrem de importantă
‘pentru ridicarea neîncetată a nivelului de
mării-isţkialiste <'a--agţiîm lt^ *• tidului, -ci şi în viata tuturor- oamenilor. ..proletariatul."rus — care dobîndise o victo­ trai al -oamenilor muncii.

D,in.:vetiit^l iraţionali aproximativa trei sferturi..-se,.va, destina pe -muncii'- din- Romînia. . . . . . . -ţ rie, de..importanţă'istorică mondială — ;şi în

întreaga, perioadă 1:956^19§0 pentru fondul de consum, mai -alesr Partidul - Comunist Romîn,. iar apoi.; Parti-' numele' clasei :muncitoare din . Romînia s-a

pendru conşumul'oamânilor’muncii'de la oraşe'.şi'sate, iar un sfert dul Muncitoresc Romîn, a parcurs,.un,-drum ridicatVcu „hotărîre "fn "apărarea tinerii repu-
lung şi glorios în . lupta pentru eliberarea, ¦,bilei, .împotriva înCer'că'filo'r cercurilor guver- In anul acesta s-a recoltat in Romînia o
pentfb%n.SŞÎ ffeJăbtirfiui^rfe ‘'‘(?i^eş'terea fdnddrilor 'ti'xe.r’produetive.şi şi pensii vor fi cu 40—50% mai-'mari ‘în 1960.
In domeniul educaţiei fizice şi. al sportuluit;se vor crea' noi baze naţională şi socială a-oamenilor -mupeii-.din; nanţe., de>>a *¦tîrî-1Rorhînia într-un război cantitate de cereale cu 3 milioane de tone
nepr6dtfcfeye,i. a- ¦fonbb’rilor-<:i}xuiahfe din -economia -?naţională şi . „ . mai; mare decît în anul antebelic 1938. A-

.creşterea; nezervelopi s t a t u l u i ) . .-,¦. . • ¦ sportive, în'’-special1în ¦:r'e'giuni''şi'Taloane.i • •-. - Romînia, pentru libertatea şi fericirea poporu­ anti-soyiefic.v'V ceasta dovedeşte că agricultura din Romînia
se ridică la un nivel mai înalt.
Salariul mediu si veniturile băneşti ale muncitorilor, tehnicieni Se vor îmbunătăţi serviciile comunale şi de deservire, a popu- lui său, pentru construirea socialismului în *• In-perioăda celui,deial. doilea război mon-

Romînia; >¦ . . . 'dial, . Partidul Cşrnjjnist - a .mobilizat masele

¦Continuînd- şi -dezvoltînd glorioasele tnar lărgi ale.Vpdporului, la luptă împotriva fas­ Sporirea producţiei de cereale a ţării se
ditii revoluţionare ale. eroicului Partidr Co-f cismului-^ şi;v pe'htru v idŞirea Romfniei din datoreşte în primul rînd atenţiei serioase pe
In cel de-al 2-lea plan -cincinal-'' trebuie ..să: .înfăptuim-, o creştere munist.-incluzînd .în rîndurile- lui.-forţşle: cele război, i care: C.C..al Partidului Muncitoresc Romîn ?i
xnnnpltdi;.ljp^,ştehn.icjenij.pr/şi; funcţionarilor urinţază; să crească' pînă .ş; :
în'i.1960 cu,;clrca .30,%. faţă de 195,5. Veniturilve rea¦le ale ţărănimii focalitativă -:a... întregjî^r.activ.it^hhfecondmiceiiiFidicţnd .productivitatea mai bune,- mai înaintate aletsocial-democra-
•ţiei din Romînia, Partidul Muncitoresc Romîn, ’ Partidul Comunist din Romînia a fost su- guvernul romîn o acordă porumbului — cul­
muncitoare, vbr creşte, atît ca urmare, a Jspbri'riiţproductiel şti.pro-, »mupeii,.qbţiuînd ;o .rpdpcere,;şimtjţoare .a. cheltuielilor. de .producţie înarmat cu teoria ştiinţificăi! a .mairţdsni.-Jes'ni'.. •fleţiil şi organizatqrut Istoricei insurecţii de tură care dă recolte deosebit de bogate. In
nlsmului şi-a-cîştigat prin luptai sa pllnăi-,de. prezent suprafaţa cultivată cu porumb re­
' ductilităţii mUrfcii-tn' agricultură,1'cit; şi htin economii Ie*ce Ie 'va şl circulaţie, Trebuie să^mănm- rehtabilitâfea întreprinderilor de^stat, abnegaţie dusăi pentru.,interesele;,qatnenilpr.i, ‘la'ti&fAtig'ust ?1944,;'care, a -.-*dus. la lichidarea. prezintă- jumătate din întreaga suprafaţă cui
muncii, încrederea şi sprijinul deplin- al ^în­ ' regimului' fascist "al’ lui Antbnescu. ‘Alături tivată cu cereale sau 34% din întreaga su
realizaAde, pe Urma- reducerii' preţurilor->cuţamănnntuli industriale, de transpdrt ş i agricole;- prCcufn 'şi "a /Unităţilor coope- tregului popor romîn ; el este avangarda de prafată. arabilă.
de -armata- sovieti'că.'popbrul 'romîn' a luptat
Rartidulişi-guvernul-vor-.acorda, o grijă, deosebită pentru conţi- 1 ratiste, pentru "a folosi- din plin ’resursele economiei- noastre şi a luptă şi xonducă-tQ^uh.; recunoscut dalV-eJaşei,, Mărirea producţiei de porumb sporeşte re
cut-arqţ^în mîfiă'1pentru ‘eliberarea sa na­ colta globală de cereale destinate consumului
iiua dezvolţare şi înflorire.a .culturii, pentru..dezvoltarea învăţămîn- realiza o «viată/toti mai;, îmbelşugată !-.a^pRorplpi., noştru_ muncitor, ţională şi socială,' (aplauze).. Tn afară de aceasta, mărirea producţiei de
porumb este o condiţie extrem de importan
tului»'ocrotiriisănătăţii şi odihnei oamenilor muncii de-la oraşe şi Sfatem convinşi,că în arul,cp .vor,urma, patria noastră.,Republica tă pentru dezvoltarea creşterii animalelor
pentru, sporirea productivităţii lor, deci ş
Sate. 'Cheltuielile1sociai-culturale:alertatului "vor'asigura *satisface­ Populară Romîna, va’fidpt mai'putdrnich. Şi Tftflo'ritoaie" iar poporub muncitoare şi 'al; tuturor oamenilor -muncii' ’Sub1conducerea Rar.tidului Comunist, oa- pentru îmbunătăţirea aprovizionării popu
nostru'munCitor'va luptă cu şi'măi1multă hotăfîre; cu-şl mai mult. laţiei cu carne, unt, lapte şi alte produse a
rea din c e $ i c i mai, deplină a cerinţelor culturale, ae ftnvăţăinînt; entuziasmaşi patriotism;«,pentruÎîndeplini)-ea-:ceruL.!.deral doilea plan din ţară. . , « . i,'* m.enii;muncii din,;,Romînţa s-au. eliberat pen- nimale.
sanitare şi !a altor xerinţe ale, poporului, nostru, cincinal • (aplauze.;puternice,; pretungiite).',, j,
Partidul -Comunist din Romînia a . fost ’trus fbtddailna d e, sub ;jugul. capitaliştilor şi Se ştie că înflorirea -şi avîntul real al agri
-, In domenii}! culturii, pe,lîngă realizarea unor obiective centrale, creat în -focul bătăliilor dej clasă,vdebfpşurşţe,
moşierilor-’ străini' şi romîni şi''au instaurat
P a r tIU .i d u l w m Sil în Romînia în anii’ 1918—1921, ca um partid
de tip‘nou, care a-apărat-îri'mod consecvent în tară regimul1-democrat-popular, în care
interesele clasei .muncitoare, şi ale; ţrţturor întreaga‘/putere- aparţine oamenilor- muncii
în ffunte cu clasa muncitoare, (aplauze).

oamenilor muncii’din Romînia. (aplauze). v rX J ?

•

. Activînd în condiţii ..de adîncă ilega'liiafe, ’ Tovarăşi I - -- - - culturii se pot obţine numai pe baza unirii
poporul în lupta pentru transformarea socialistă a societăţii. Parti­ în condiţii’de cruntă teroare,-Partidul Comu­
Tovarăşi, dul-nostru studiază cu perseverenţă această 'experienţă uriaşă şi o nist din Romînia"'a fost/iniţiatorul, şi con­ "... I.n cel 11,ani care au trecut de la elibera­ în cooperative de producţie a gospodăriilor
aplică in mod creator în-împrejurările istorice concrete ale ţării ţărăneşti. Şi în acest important domeniu, în
Victoriile de însemnătate istorică obţinute în construirea socialis- ducătorul: luptei oamenilor muncii împotriva rea ţării1, /Partidul MuncitoVesc Roinin a în­ Romînia s-au înregistrat succese. Convin-
. .mului. slnt operă eroicei noastre clase muncitoare, a aliatei sale noastre. regimului burghezo-moşieresc, a . organizat dreptat eforturile oamenilor muncii spre refa- gîndu-se_ din proprie experienţă de avanta­

de nădejde, ţărănimea muncitoare, a intelectualităţii credincioase In cei aproape 35 de ani de existenţă, partidul nostru a acumu­ greve politice şi demonstraţii, a condus lup­ 'cerea şi- dezvoltarea^ continuă a economiei jele cultivării în comun a pămîntului, ţără­
lat o bogată experienţă în lupta grea dusă împotriva exploatării nimea muncitoare din Romînia trece trep­
poporului; a maselor de milioane-ale poporului* conduse .de partid 1 burghezo-moşiereşti, împotriva dictaturii fasciste, în condiţiile ile­ ta ţărănimii muncitoare pentru pămînt. naţionale;".spre întărirea sub toate aspectele tat pe făgaşul dezvoltării socialiste.
galităţii şi 'ale terorii sîngeroase, pentru făurirea alianţei clasei
S-a confirmat dn mod strălucit teza leninistă după care'forţa par­ muncitoare cu ţărănimea, pentru făurirea şi consolidarea statului Greva generală din 1920 a muncitorilor din a statului democrat-popular,' spre construi­ In anii puterii populare, odată cu dezvol
democrat-popular (aplauze vii). Romînia şi în deosebi lupta eroică din 1933 rea bazelor socialismului în Romînia.
tidului constă în legătura lui indisolubilă cu poporul, forţa poporu- a feroviarilor şi petroliştilor au înscris pa­ tarea economiei ţării s-a ridicat extrem dc
Partidul nostru s-a întărit cu forţe noi, călite în focul ciocnirilor gini glorioase în istoria luptei partidului. Poporul1 Romîiiiei :se -mîndreşte pe bună mult nivelul cultural al populaţiei.
-lui- cpns'tă în ?unirea lui strînsă fn jurul partidului (aplauze furtu­ de'ciasă, îri bătăliile pentru consolidarea puterii populare. In rîn- dreptate cu. succesele obţinute sub conduce­
Importante succese au obţinut în Romînia
noase,'prelungite). .' rea Partidului Muncitoresc Romîn în opera ştiinţa, literatura şi arta.

' Justeţea, politicii partidului îşi are izvorul în faptul că această Comuniştii din Romînia au luptat cu abne­ de construire a socialismului şi de consoli­ Intelectualii ieşiţi din rîndurile. poporului
politică se-întemeiază pe"învăţătura atotbiruitoare a lui Marx- gaţie pentru libertatea şi fericirea poporului dare a independenţei statului său.
Engels-Lenin-Stălin. In întreaga sa activitate, partidul nostru se lor. Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-

inspiră* din istorica experienţă a P.C.U.S., primul partid revoluţio­ (Continuare in pag.. 2-a) Istoria mişcării muncitoreşti din Romînia Dej înfăţişează un tablou luminos, care ara­

nar de tip nou, care a condus în mod victorios clasa-muncitoareşi (Continuare in pag. 4-a)