Page 30 - 1955-12

li) ) i I .
Pag. 2-a
RAPORTUL DE ACTIVITATE
al C. C. al P. M. R. la Congresul al 2-iea
(Urmare din pas. I-a)
durile sale au intrat sute de mii de muncitori, ţărani muncitori, in­
telectuali, încercaţi la şcoala vieţii şi luptei revoluţionare.
Noii membri de partid au învăţat de la vechea noastră gardă, for­
mată în condiţiile aspre ale muncii ilegale, dîrzenia în lupta cu
orice fel de greutăţi, intransigenţa faţă de duşmanii poporului, ho-
tărirea de a merge pînă la capăt în înfăptuirea politicii partidului-.-
Pentru membrii partidului nostru, slujirea cu credinţă a poporului
este legea supremă a întregii lor vieţi (aplauze prelungite).
Mobilizind masele, fiind pentru ele un exemplu însufleţitor, acţio-
nînd ca un singur om, comuniştii au condus poporul nostru din
victorie în victorie.
Elaborînd linia sa politică în diferite etape ale revoluţiei, par­
tidul nostru a desfăşurat o uriaşă muncă de lămurire a maselor
asupra politicii sale, a dat oamenilor muncii un ţel clar, a orga­
nizat şi îndreptat forţele poporului spre înfăptuirea orinduirii noi,
socialiste. Fiecare victorie a sporit încrederea maselor în partid şi
le-a strîns tot mai puternic în jurul său. Partidul nostru — condu­
cător încercat şi de nădejde al poporului, recunoscut şi urmat de
popor — s-a dovedit la înălţimea misiunii sale istorice, (aplauze
puternice).
Tovarăşi,
Tăria partidului nostru consta în unitatea rîndurilor sale, în fap­
tul că el este construit pe bazele ideologice, organizatorice, politice
şi tactice ale leninismului.
In decursul întregii istorii a partidului s-a dovedit că orice aba­
tere de la linia partidului poartă în sine pericole pentru însăşi
fiinţa partidului şi că lupta pentru puritatea rîndurilor sale, pentru
unitatea sa de monolit este o îndatorire supremă a tuturor mem­
brilor partidului.
Partidul nostru şi-a demonstrat tăria de neclintit în faţa unor
mari încercări ale unităţii rîndurilor sale şi ale coeziunii sale inte­
rioare, atît în perioada cuceririi şi întăririi puterii populare, cît şi
în perioada trecerii la construirea socialismului.
După cum s-a arătat, în perioada luptei duse de forţele democra­
tice, în frunte cu partidul comunist, pentru instaurarea puterii popu­
lare, iar apoi ptiiiru apărarea şi dezvoltarea cuceririlor democratice
ale poporului, partidele reacţiunii făceau eforturi disperate pentru a
împiedica făurirea şi dezvoitarea alianţei intre clasa muncitoare şi
masele ţărănimii, pentru a stăvili ofensiva forţelor populare şi a
restaura vechea rinduire.
Pentru atingerea acestor scopuri, partidele reacţionare recurgeau
la toate mijloacele. Ele primeau in rîndurile lor pe membrii organi­
zaţiilor fasciste, legionare, organizind bande teroriste care săvîr-
şeau acte de violenţă împotriva forţelor democratice, de felul ce­
lor ce au avut loc la uzinele Malaxa în februarie 1945, in Piaţa Pa­
latului la 8 noiembrie 1945, în cursul alegerilor din 1946 etc. Odată
cu aceasta, reacţiunea îşi strecura agenţii in organizaţiile- şi gru­
pările democratice în scopul subminării lor, infiltra legionari şi
alte elemente faşcisto-reacţionare în P.S.D. în scopul de a întări
aripa dreaptă din acest partid şi a sparge Frontul Unic, şi, în­
deosebi, tindea să infiltreze elemente duşmănoase in partidul co­
munist — forţa conducătoare a frontului democratic.
Tocmai în aceste împrejurări, grupul fracţionist, antipartinic al
deviatorilor de dreapta, condus de A. Pauker, grup din care făceau
parte V. Luca, demascat mai tîrziu ca vechi agent al Siguranţei,
şi Teohari Georgescu, abuzînd de funcţiile pe care le deţineau în
conducerea partidului şi de faptul că nu au fost controlaţi sistema­
tic şi la timp, au călcat în mod grosolan linia şi hotărîrile partidu­
lui, principiile leniniste de primire individuală în partid. Urmînd
propria lor linie lichidatoristă, fracţioniştii au practicat metoda
.„întrecerilor“ pentru primire in partid şi a „înscrierii în partid în
bloc“ a tot felul de elemente duşmănoase, carieriste, necinstite şi
descompuse. Aceste elemente, strecurate în partid, n-au stat cu mîi-
,'nile în sîn. Ele au pus la cale acţiuni anarhice, provocatoare, potriv-
nice liniei şi metodelor partidului, pentru-a crea în rîndurile oame­
nilor muncii confuzii şi nemulţumiri şi a compromite partidul în
faţa maselor. Elemente duşmănoase au pătruns într-un număr de
organe conducătoare de partid şi chiar în Comitetul Central. Era
limpede că duşmanii ţinteau departe, că ei vroiau să zdruncine
dinăuntru partidul nostru.
Analizînd situaţia creată, Comitetul Central al partidului a în­
trerupt în 1947 primirile in partid. In anul 1948, în conformitate cu
hotărîrile Congresului Partidului Muncitoresc Romîn, Comitetul
Central al partidului a organizat verificarea tuturor membrilor de
partid. In urma verificării au fost scoşi din partid 192.000 de oa­
meni, dintre care aproape jumătate elemente duşmănoase, exploata­
toare, necinstite.
Au fost promovaţi în muncă zeci de mii de membri de partid
cinstiţi, care erau ţinuţi pe linie moartă de elementele carieriste şi
duşmane strecurate în diferite organe de conducere.
Verificarea rîndurilor partidului şi activa participare a masei,
membrilor de partid la dezbaterile prilejuite de verificări au avut
un rol uriaş în educarea partinică a membrilor partidului, în creş­
terea vigilenţei lor politice şi a simţului lor de răspundere faţă de
partid. In această acţiune sute de mii de oameni ai muncii ne­
membri de partid au ajutat în mod efectiv partidul la verificarea
membrilor săi. In urma verificării a crescut prestigiul organizaţiilor
de partid în ochii celor mai largi mase ale poporului.
Analizînd rezultatele acţiunii de verificare, plenara C.C. al P.M.R
din iulie 1950 a combătut cu tărie denaturarea grosolană a liniei
partidului în domeniul construcţiei de partid şi a stabilit sarcina
de a aplica neabătut principiile leniniste de primire în rîndurile
partidului.
Cu prilejul discutării în plenară a daunelor grave aduse parti-
dului de linia lichidatoristă în problemele construcţiei de partid,
fracţioniştii au păstrat o tăcere totală faţă de critica făcută. Expli­
caţia atitudinii lor consta în aceea că ei erau interesaţi să se treacă
mai uşor asupra acestei chestiuni, pentru a-şi păstra situaţia în
partid şl posibilitatea de a continua activitatea lor fracţionistă.
jn perioada cînd poporul nostru muncitor a trecut la construirea
socialismului, grupul fracţionist de deviatori s-a ridicat din nou
împotriva liniei generale a partidului. Ei şi-au îndreptat focul
împotriva rolului conducător al partidului în viaţa de stat, au în­
cercat să împiedice controlul partidului asupra sectoarelor de sta;
importante care încăpuseră pe mîna lor, au căutat să provoace şi
să alimenteze confuzii ideologice. Deviatorii au creat obstacole
în calea dezvoltării ramurilor hotărîtoare ale economiei şi a îmbu­
nătăţirii condiţiilor de trai ale oamenilor muncii.
împletind devierea de dreapta cu aventurismul „stîngist", fracţio.
niştii au dus, pe de o parte, o politică de protejare şi stimulare a
chiaburimii, iar pe de altă parte au călcat în picioare principiul
liberului consimţămînt al ţăranilor muncitori în transformarea so­
cialistă a agriculturii, au împins la măsuri provocatoare, lovind
astfel în alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare.
Partidul nostru a considerat şl consideră că unul din cele mai
Importante învăţăminte ale drumului de luptă parcurs de partidul
lui Lenin — Partidul Comunist al Uniunii Sovietice — este acela
că : „nu se poate admite ca în statul-major conducător al clasei
muncitoare să-şi găsească loc scepticii, oportuniştii, capitulanţii,
trădătorii, (aplauze prelungite). A duce o luptă pe viaţă şi pe
moarte împotriva burgheziei, avînd capitulanţi şi trădători în pro­
priul tău stat major, în propria ta fortăreaţă, înseamnă să cazi în
situaţia unor oameni prinşi între două focuri... Pentru a obţine
victoria, trebuie, înainte de toate, ca paitidul clasei muncitoare —
statul ei major conducător, fortăreaţa ei înaintată — să fie cură­
ţit de capitulanţi, dezertori, spărgători de grevă şi trădători“*).
In 1952, partidul, în frunte cu Comitetul său Central, a zdrobit
cu toată hotărîrea acţiunea deviaţionistă, antipartinică şi antistatală
a grupului de fracţionişti, ca fiind primejdioasă pentru opera de
'construire a socialismului, şi i-a înlăturat pe deviatori din condu­
cerea partidului. Comitetul Central a luat măsuri de întărire a ro­
lului conducător al partidului în statul democrat-popular, a luat
măsuri economice, organizatorice şi politico-ideologice In vederea
înlăturării efectelor devierii de dreapta. Hotărîrile Comitetului Cen­
tral cu privire la deviere au fost dezbătute în întregul partid. Zdro
birea devierii a fost o strălucită manifestare a unităţii de neclintit
a parliduiui. (aplauze furtunoase, prelungite). Coeziunea sa inte­
rioară s-a sudat şi mai mult, a crescut combativitatea membrilor
de partid împotriva abaterilor de la linia partidului.
Indicaţia dată de Congresul de unificare al P.M.R. în rezoluţia
sa, că „unitatea partidului trebuie păstrată şi întărită, neadmiţîn-
du-se în rîndurile lui nici un fel de fracţiuni sau grupuleţe", a fost
adusă la îndeplinire de Comitetul Central, (aplauze vii).
*) Cursul Scurt de Istoria a Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii
Sovietice. încheiere. Ediţia a Ui-a 1955, E S.P.L.P., pag. 524.
DRUMUL SOCIALISMULUI
Putem spune cu adîncă satisfacţie că astăzi, în momentul Con­
gresului partidului, unitatea rîndurilor sale. coeziunea sa în jurul
Comitetului Central este mai puternică decît orieînd. (aplauze pu­
ternice).
Din cele de mai sus sîntem datori să tragem următoarele învă­
ţăminte pentru activitatea viitoare a partidului nostru :
cea mai mică abatere de la principiile leniniste de construcţie
a partidului aduce grave daune partidului;
existenţa fracţiunilor în partid este incompatibilă cu principiile
organizatorice- şi ideologice ale partidului şi nu poate fi tolerată;
controlul asupra activităţii organelor şi organizaţiilor de partid,
asupra activităţii membrilor de partid, indiferent de funcţia pe care
o au, este o lege a activităţii partidului;
atîta vreme cît în ţara noastră există clase duşmane, atîta vreme
cît există imperialism, duşmanul va încerca să-şi strecoare agenţii
în partid pentru a-i submina capacitatea de luptă; de aceea parti­
dul trebuie să ţină permanent trează vigilenţa politică, pentru a
împiedica'pătrunderea în rîndurile sale a elementelor duşmane,
(aplauze puternice).
Experienţa partidului nostru demonstrează justeţea profundă a
tezei leniniste că partidul, curăţindu-se de elementele oportuniste,
lichidatoriste, fracţioniste, îşi întăreşte rîndurile, întăreşte unitatea
sa de acţiune, de voinţă, de gîndire. (aplauze vii).
Tovarăşi, » In acelaşi timp, organizaţiile de partid trebuie să ia atitudine
Hotărînd reînceperea primirii în partid. Comitetul Central a luat
măsuri pentru respectarea cu stricteţe a principiului primirii strict
individuale, pentru întărirea partidului cu cele mai înaintate, sănă­
toase şl combative elemente din rîndurile oamenilor muncii şi,
înainte de toate, din rîndurile clasei muncitoare.
In organizaţiile care au primit noi membri şi candidaţi de par­
tid se simte o puternică înviorare a muncii de partid.
Imensa majoritate a noilor membri şi candidaţi de partid primiţi
în anii 1952—1955 sînt muncitori şi tehnicieni fruntaşi în produc­
ţie, inovatori şl raţionalizatori, ţărani colectivişti şi întovărăşiţi, in-
telectuali de valoare, crescuţi de partid, participanţi activi în opera
de construire a socialismului.
Partidul numără astăzi 595.398 membri şl candidaţi de partid,
dintre ca're 56.583 candidaţi. Ei sînt uniţi în 29.393 organizaţii de
bază din întreprinderi industriale, agricultură, instituţii, cartierele
din oraşe. Aproximativ 62% din membrii şi candidaţii de partid
lucrează nemijlocit în industrie şi agricultură. I
In birourile organizaţiilor de bază sînt aleşi peste 76.000 membri.
Partidul nostru are astăzi 19 organizaţii regionale, 190 organizaţii
raionale şi 159 organizaţii orăşeneşti în oraşele de subordonare re­
gională şi raională. In comitetele de conducere ale acestor orga­
nizaţii sînt alese aproximativ 11 mii cadre de partid.
În perioada de care se ocupă raportul, a crescut nivelul mun­ importanţă centrală de care trebuie să ne ocupăm in viitor cu utate în munca organizatorică trebuie mutat în activitatea con­
cii politice şi organizatorice a partidului, au fost 'îmbunătăţite for­ toată seriozitatea. Sînt membri de partid, unii chiar în funcţiuni cretă de organizare a îndeplinirii hotărîrilor partidului şi guver­
mele organizatorice şi metodele de muncă în raport cu noile sarcini. de răspundere, care îşi închipuie că disciplina dé partid nu este nului, acolo unde se decide însăşî soarta lor — în raioane, oraşe,
Au fost înlătur e unele verigi intermediare în structura partidu­
lui şi au fost întărite comitetele raionale şi orăşeneşti, nemijlocit
legate de unităţile de producţie; structura aparatului de partid a
fost modificată in raport cu nevoile asigurării conducerii şi contro­
lului de partid asupra ramurilor de activitate economică şi de s ta t nului este una din cele mai elementare şi în acelaşi timp cea bune acolo unde pulsează viaţa,. în mijlocul masei membrilor de
S-a obţinut o îmbunătăţire simţitoare a muncii organizaţiilor de
bază ale partidului. In centrul preocupărilor lor ,stau problemele
producţiei industriale şi agricole, îndeplinirea îndatoririlor ce le
revin din hotărîrile partidului .şl guvernului; către aceste sarcini
sînt îndreptate eforturile lor îri munca politică şi organizatorică.
Structura organizaţiilor de bază din întreprinderi a lost îmbună­
tăţită în legătură strînsă cu procesul de producţie. Organizaţiile
de partid din unităţile productive exercită dreptul de control asu­
pra administraţiei.
Succese însemnate au fost obţinute de partid în domeniul edu­
caţiei marxist-leniniste a cadrelor şi membrilor partidului şi în
munca politico-educativă în rîndurile oamenilor muncii. Peste 500
mii de membri şi candidaţi de partid şi activişti fără de partid stu­
diază anul acesta învăţătura marxist-leninistâ şl problemele de
bază ale politicii partidului în diferite cursuri ale învăţămîntului
de partid, în afara orelor de muncă. In ultimii 7 ani, peste 48 mu
de cadre de partid au absolvit cursuri de partid de 3 luni, aproape
12 mii — şcoli medii, peste 2.400 — şcoli şi cursuri superioare de
partid, circa 31 mii — şcoli şi universităţi serale de marxism-leninism.
Membrii de partid, oamenii muncii au la inderaînă operele clasi­
cilor marxism-leninismului, editate în tiraje de masă._ A crescut
rolul mobilizator şi organizator al presei de partid, legătura ei cu
problemele actuale ale muncii practice de construire a socialismului. exemplu de disciplină, conştiinţă cetăţenească, conduită morală. Central.
Munca politico educativă a partidului a dus la creşterea nivelu­ - întărind disciplina interioară, organizaţiile de partid trebuie să
lui ideologic şi a orizontului politic şi cultural al marii majorităţi
a membrilor de partid. Datorită muncii partidului, a crescut nive­
lul politic al maselor.
Plenara din august 1953 a Comitetului Central a pus sarcina de
a se crea, în jurul organelor de partid, un activ de partid alcătuit
din 80—100.000 dintre cei mai înaintaţi membri de partid din toate
sectoarele de activitate, care să constituie^ un puternic sprijin în
munca de înfăptuire a hotărîrilor partidului şi guvernului.
In urma muncii desfăşurate, această sarcină a fost îndeplinită^
Educînd cu grijă activul de partid, consultîndu-se cu activul, atră-
gîndu-l în munca de fiecare .zi pentru organizarea şi controlul în;
deplinirii hotărîrilor, organele de partid îşi vor putea cuprinde mai
bine sarcinile lor multiple.
In ultimii ani, munca de selecţionare, de creştere şi repartizare
a cadrelor s-a îmbunătăţit. S-a dat o mai mare atenţie promovării
cadrelor, al căror devotament faţă de partid a fost verificat în
practică. Zeci de mii de cadre de partid care au căpătat experienţă
în muncă şi şi-au dezvoltat cunoştinţele politico-ideologice au fost
repartizate în munci de răspundere pe linie de partid, de stat, eco­
nomică. S-au obţinut rezultate pozitive în asigurarea stabilităţii în
funcţii a cadrelor.
In urma aplicării tot mai consecvente a normelor leniniste ale
vieţii de partid s-a dezvoltat democraţia internă de partid. Se ţin
regulat, la termenele stabilite, adunările şi conferinţele de dare de
seamă şi de alegere a organelor de conducere, prin vot secret, în
toate organizaţiile de partid. Se ţin de obicei regulat plenarele co­
mitetelor de partid şi adunările activului de partid. Adunările, con­
ferinţele, plenarele au contribuit în mare măsură la dezvoltarea
muncii colective a organelor de partid, la activizarea masei mem­
brilor de partid, la creşterea combativităţii organizaţiilor de partid
faţă^de lipsuri. S-a dezvoltat autocritica şi îndeosebi critica de
jos în organizaţiile partidului.
Datorită îmbunătăţirii generale a activităţii sale politice şi or­
ganizatorice, partidul a asigurat conducerea cu succes a tuturor
sectoarelor de activitate economică, de stat. a organizaţiilor- de
masă, în lupta pentru traducerea în viaţă a liniei politice a parti­
dului
Congresul din 1948 a dat partidului un nou statut. De atunci
condiţiile social-economice ale ţării s-au schimbat radical. Rolul
conducător al partidului în statul democrat-popular a crescut. P ar­
tidul şi-a îmbogăţit experienţa. In faţa partidului stau astăzi noi
sarcini mari în construcţia socialismului. Multe din prevederile
statutului nu mai corespund. De aceea a apărut necesitatea unor
modificări în statutul partidului. Proiectul statutului modificat, care
se prezintă Congresului spie examinare şi aprobare, cuprinde mo­
dificările corespunzătoare.
In toate organizaţiile de partid proiectul de statut modificat a
fost larg dezbătut. Membrii de partid au participat activ la dez­
bateri şi au făcut numeroase observaţii şi propuneri. Aceste dez­
bateri au dovedit creşterea conştiinţei politice şi a simţului de răs­
pundere al membrilor de partid. Adoptarea proiectului de statut mo­
dificat, cu îmbunătăţirile pe care le va aduce Congresul, şi apli­
carea consecventă în viaţa de partid a statutului — legea de bază
a partidului — va duce la ridicarea continuă a nivelului muncii
de partid, la întărirea generală a partidului.
Tovarăşi,
Care sînt principalele probleme asupra cărora trebuie să ne
îndreptăm atenţia în viitor pentru a înlătura lipsurile existente
şi a îmbunătăţi munca de partid?
a) Dezvoltarea democraţiei interne
de partid, întărirea disciplinei de partid
Dacă, aşa cum s-a arătat, în aplicarea principiilor democraţiei
interne de partid s-au obţinut rezultate incontestabile, care exer­
cită o influenţă pozitivă asupra întregii vieţi de partid, mai
avem, din păcate, destule neajunsuri în această privinţă.
In activitatea multor organe de partid se manifestă tendinţa
de cocoloşire a lipsurilor, de înăbuşire a criticii îndreptate
spre dezvăluirea şi înlăturarea neajunsurilor, se manifestă ati­
tudinea formală faţă de critică şi autocritică.
De pildă, în biroul Comitetului regional Stalin, timp îndelun­
gat se cocoloşeau reciproc lipsurile, semnalările şi criticile de neajunsuri care frînează munca noastră, împiedică mobilizarea tu-
jos erau ascunse în sertare; cei ce criticau erau persecutaţi sau ' turor forţelor de care dispune partidul pentru realizarea tuturor
neluaţi în seamă. Cîteva elemente descompuse, pătrunse în co­ hotărîrilor pînă la capăt, la timp şi fără abateri.
mitetul regional, folosindu-se de această stare de lucruri, au . Este vorba în primul rînd de metodele birocratice, de atitudinile
dăunat grav muncii de partid. Analizînd această situaţie. Comi­ formale faţă de hotărîrile partidului, de metodele şablon în apli­
tetul Central a scos din funcţie pe primul secretar şi pe alţi ac­ carea lor.
tivişti. Elementele descompuse au fost excluse din partid pentru
faptele lor nedemne. Organizaţia de partid regională a ajes o plinirii hotărîrilor la simpla lor multiplicare şi transmitere către
nouă conducere.
Unii activişti au o atitudine cu totul formală faţă de critică
şi autocritică — lege a dezvoltării şi îmbunătăţirii continue a
întregii activităţi a partidului. .•Sînt' multe cazuri cînd aceştia,
în diferite adunări şi conferinţe de partid, invită participanţii la
„critică“, apoi îşi fac „autocritică“ de rigoare, fără vreo-' încer­
care de a analiza lipsurile şi cauzele lor, fără a arăta calea lichi­
dării acestor lipsuri. O asemenea înţelegere a criticii şi autocri­
ticii. nu poate duce decît la înmulţirea lipsurilor. .
Organele şi organizaţiile de partid trebuie să lichideze, tendin­
ţele de împiedicare a criticii şi atitudinea formală faţa de critică,
aceasta fiind dăunătoare intereselor partidului. Ele trebuie, să în­
curajeze critica constructivă, să ţină seama de ea, să sancţioneze
cu asprime pe acei care înăbuşe critica venită din partea mem­
brilor de partid şi a oamenilor muncii fără de partid.
Dreptul de critică, în interesul îmbunătăţirii muncii de partid,
este un drept fundamental al fiecărui membru al partidului.
împotriva elementelor duşmănoase care denaturează critica, folo­
sind-o în scopuri demagogice, calomnioase, pentru a submina
disciplina socialistă a muncii; a compromite cadrele bune şi de­
votate partidului, a slăbi încrederea oamenilor muncii în justeţea
cauzei partidului şi avîntul lor în opera de construire a socia­
lismului.
Trebuie depuse eforturi continue pentru a face din fiecare mem­
bru de partid un luptător activ pentru linia partidului; să sti­
mulăm iniţiativa masei membrilor de partid, să creştem răspun­
derea lor colectivă pentru înfăptuirea politicii partidului. Activi­
zarea masei membrilor de partid, atragerea lor la o participare ac­
tivă în dezbaterea problemelor principale ale politicii partidului
şi statului, Ia elaborarea măsurilor şi la aplicarea in viaţă a liniei
politice şi a hotărîrilor partidului constituie esenţa democraţiei
interne de partid.
In scopul dezvoltării democraţiei interne de partid, trebuie ca
în toate organele de partid să se aplice în mod consecvent prin­
cipiul conducerii colective, principiul suprem al conducerii de par­
tid. Trebuie să înţelegem conducerea colectivă nu numai în sen­
sul elaborării colective a hotărîrilor şi directivelor, ci şi în sensul
repartizării sarcinilor şi răspunderii individuale în organizarea
şi controlul îndeplinirii hotărîrilor.
întărirea continuă a disciplinei de partid este o sarcină de
obligatorie pentru ei, că-şi pot permite să nesocotească şi chiar să
încalce statutul partidului, hotărîrile partidului, legile statului,
să încalce morala de partid fără a fi traşi la răspundere.
îndeplinirea necondiţionată a hotărîrilor partidului şi guver­ sar hîrtiile şi şedinţele, trimiţindu-se forţele noastre cele mai
mai importantă îndatorire statutară a oricărui membru de partid.
Partidul nostru nu poate permite nimănui să calce disciplina de
partid şi de stat, pentru că acolo- unde ea este nesocotită şi încăl­
cată se provoacă fisuri pe care duşmanul le foloseşte împotriva
intereselor partidului şi a puterii populare. Experienţa îndelun­
gată a partidului nostru a dovedit că cine încalcă disciplina de
partid ajută de fapt pe duşman împotriva partidului.
Lenin şi Stalin au arătat că este imposibil ca proletariatul
să-şi menţină şi să-şi consolideze puterea sa în stat, în vederea
victoriei complete a socialismului, fără un partid puternic prin
coeziunea şi disciplina sa de fier. Nici în ţara noastră puterea concrete fiecărui membru'de partid, să-l controleze şi să-l îndrume
populară nu s-ar fi putut menţine şi consolida şi oamenii muncii
n-ar fi obţinut succese în construirea socialismului, dacă imensa
majoritate a membrilor partidului nostru n-ar fi acţionat la che­ sarcinile. ,
marea conducerii sale ca un singur om, dacă partidul nostru n ar
fi avut o disciplină de fier.
In faţa organizaţiilor de partid stă sarcina de a intensifica
munca de educare a membrilor şi candidaţilor de partid în spiritul , rea de măsuri pe loc pentru îndreptarea lucrurilor.
disciplinei de partid şi de stat, de a sancţiona statutar pe cei ce
încalcă disciplina. Fiecare membru de'partid este dator să fie un dnilor îl are aparatul de partid, începînd cu secţiile Comitetului
desfăşoare o largă muncă educativă în rîndul maselor, în spiritul
respectării disciplinei de stat, a legilor ţării. '>
b) Continua întărire a rîndurilor partidului;
îmbunătăţirea compoziţiei sale sociale
Tovarăşi,
Plenara Comitetului Central din iulie 1950, analizînd compoziţia
socială a partidului, a constatat că ea este nesatisfăcătoare şi a
stabilit sarcina de a se asigura o majoritate muncitorească în par­
tid. In urma măsurilor organizatorice luate, procentul muncitorilor
în partid a crescut de la 37,02% în 1951, la 42,61% în momentul
de faţă. Din totalul candidaţilor de partid primiţi din 1952 pînă
azi, numai 47,93% sînt mpneitori, ceea ce este departe de a cores­
punde sarcinilor de îmbunătăţire a compoziţiei sociale a partidu­
lui. Această situaţie se datoreşte în primul rînd faptului că organi­
zaţiile de partid din întreprinderi nu desfăşoară o sistematică
muncă politică şi organizatorică pentru atragerea în partid a mun­
citorilor, deşi partidul exercită o uriaşă influenţă şi atracţie asu­
pra celor mai conştienţi şi mai hotărîţi muncitori nemembri de par­
tid. Zeci de mii dintre cei mai înaintaţi muncitori cate doresc fier­
binte să se înroleze în rîndurile comuniştilor au înmînat cereri de
primire.în partid. De luni de zile aceste cereri zac nerezolvate pen­
tru că multe organizaţii de partid din întreprinderi manifestă o ati­
tudine sectară în munca de primire în partid, se încurcă în forme
birocratice, preocupîndu-se mai mult de strîngerea de referinţe
despre tot soiul de rude, decît de' cunoaşterea a însuşi aceluia ce
solicită primirea în rîndurile partidului. Unele comitete regionale,
raionale şi orăşeneşti, în loc să-şi îndrepte toată atenţia spre
munca de primire în partid în întreprinderile industriale, lasă. lu­
crurile să meargă de la sine, din caie cauză compoziţia socială a
celor primiţi în rîndurile candidaţilor de partid continuă să rămînă
nesatisfăcătoare. (s
Trebuie să asigurăm în partidul nostru creşterea numărului de
muncitori — în special din industria mare — care lucrează direct
la maşină, în aşa fel incit elementul muncitoresc să devină pre­
ponderent in partidul nostru, partid de avangardă al clasei mun­
citoare.
Să primim în partid pe cei ce sînt demni de înaltul titlu de mem­
bru al partidului şi să păzim ca lumina ochilor puritatea rîndurilor
partidului.
Apărînd şi curăţind necontenit partidul de elemente ndeorespun-
zătoare, trebuie în acelaşi timp să lichidăm tratarea -uşuratică a
excluderilor din partid.
In cursul preschimbării documentelor de partid au fost multe
cazuri de excluderi nestatutare, fără motive temeinice Astfel, în-
tr-o serie de organizaţii din regiunea Bucureşti au fost scoşi din
partid la un moment dat aproape o treime din totalul membrilor
de partid. Comitetul Central a luat măsuri pentru îndreptarea lu­
crurilor, mii de membri buni ai partidului fiind restabiliţi în drep
turile membrilor de partid.
Trebuie să ajutăm organizaţiile de partid ca în aplicarea sanc­
ţiunilor prevăzute de statut să analizeze fiecare caz în parte cu
cea mai mare grijă partinică, cu simţ de răspundere faţă de par­
tid, respectînd cu stricteţe prevederile statutului.
c) Organizarea şi controlul
îndeplinirii hotărîrilor
Partidul nostru desfăşoară o uriaşă muncă organizatorică peh-
tru îndeplinirea hotărîrilor sale. Fără aceasta n-ar fi fost posibile
realizările obţinute. Nu putem însă trece cu vederea o serie de
é
Sînţ activişti de partid care reduc munca de organizare a înde­
. orgaheleţ.s.ubordonate, considerînd că restul se va face de la sine.
Pînă la urmă, trezindu-se cu'hotărîrile neîndeplinite, ei dau din
umeri nedumeriţi şi se străduiesc să găsească justificarea în aşa
zisele !greutăţi obiective“.
. In unele regiuni şi raioane hotărîrile > partidului se „prelu­
crează“ în acelaşi fel în întreprindere ca ^i în sat, in instituţie
ca şi pe şantier. Este de la sipe.înţeles ca în asemenea condiţii
cele mai bune hotărîri rărriîri înecate îri'V'orbărie goală.
Controlul îndeplinirii sarcinilor este redus adeseori la simpla
inform are asupra lipsurilor, la un\fel de fotografiere a lor şi
de trimitere a informărilor către organele superioare. De multe
ori informarea face un drum lung, fiind citită de diferiţi acti­
v işti-din organele de partid respective şi de că)re aparatul aces­
tora, se mai adaugă sau se scoate cîte un cuvint sau o virgulă,
fără să se ia măsuri operative de îndreptare a lucrurilor.
In unele organizaţii de partid, nu toţi membrii de partid aduc
o contribuţie concretă la realizarea sarcinilor partidului, lată, de
pildă, organizaţia de bază de la uzina „Tudor Vladimirescu" din
Bucureşti, care raportează că 75% din membrii de partid au re­
partizate şi îndeplinesc sarcini de partid. Dar ce fac ceilalţi mem­
bri ai acestei organizaţii de bază ? Sînt membri onorifici ? De fapt
ei doresc să îndeplinească sarcini de partid, dar ori nu li se
dau astfel de sarcini, ori la repartizarea sarcinilor nu li se dă
ajutor practic în îndeplinirea acestora.
Toate aceste deficienţe se datoresc, în primul rind,' birocratizării
unor cadre de partid care s-au rupt de viaţa concretă, care nu
aud clocotul ei şi nu văd direcţia dezvoltării ei. Birocratismul
acoperă cu mucegaiul său tot ce este viu, încearcă să bage viaţa
în tipare, împiedică răspîndirea a ceea ce este nou şi înaintat,
stăvilind mersul nostru înainte. Birocratismul trebuie considerat
ca un mare rău pentru partid şi trebuie combătut şi lichidat nu
prin lozinci, ci printr-o stăruitoare muncă politică şi organizato­
rică în vederea înlăturării metodelor birocratice. Acei membri de
partid care au început să se birocratizeze trebuie ajutaţi să se în­
drepte — dacă se poate — iar dacă ajutorul e fără efect, trebuie
înlăturaţi fără şovăială de la munca de conducere, pentru a nu
molipsi şi pe alţii.
Rezultatele practice obţinute în întărirea partidului, în îndepli­
nirea sarcinilor în industrie, agricultură, transporturi, construcţii,
cultură, sînt criteriul principal de apreciere a activităţii org a-.
nizaţiilor de partid. De acest lucru trebuie să fie conştient fiecare
activist şi fiecare membru al partidului. De aceea, centrul de gre­
întreprinderi industriale, gospodării colective, S.M.T.-uri, gospo­
dării de stat, în sate, în instituţii. Trebuie reduse la minimul nece­
partid şi a celor fără de partid, pentru a studia viaţa concretă
şi a acţiona în strînsă legătură cu problemele pe care le ridică
ea. Forţele principale trebuie repartizate acolo unde există o
rămînere în urmă, pentru a face ca toate sectoarele activităţii
noastre să înainteze; trebuie acordat ajutor practic fiecărei orga­
nizaţii de partid pentru ca să aplice hotărîrile partidului, potri­
vit cu domeniul în care-şi desfăşoară activitatea.
Organizaţiile de bază trebuie ajutate să încredinţeze sarcini
în muncă, să pună in discuţie. în adunările lor şi să tragă la
răspundere pe acei membri de partid care nu-şi îndeplinesc
*
Este necesar să asigurăm controlul îndeplinirii hotărîrilor la
timp, îndată după adoptarea lo r; controlul trebuie să însemne
dezvăluirea neajunsurilor, a sectoarelor rămase în urmă şi lua
'Un, rol important îri organizarea şi controlul îndeplinirii sar
Adeseori secţiile C.C. nu sezisează la>timp fenomenele noi, nu
analizează în mod aprofundat problemele centrale'din sectoarele'
lor de activitate, manifestă'-tendinţa de' ă dlfce jnu'nca în mod biro­
cratic. Sarcina apăratului Com itetului Central nu este numai de
a informa la timp în mod documentat conducerea partidului asu­
pra variatelor aspecte ale muncii de partid şi. de stat, ci şi de a
ajuta pe teren organele locale ale partidului să-şi îmbunătăţească
munca, să-şi .perfecţioneze metodele, de activitate. ’ Coritrolul efec­
tuat de aparatul de partid asupra ‘îndeplinirii^ hotărîrilor Comi­
tetului Centrai trebuie &ă se îmbine cu o munca politico-organiza-
torică vie, plină de iniţiativă, pentru a asigura aplicarea acestor
hotărîri în viaţă.
Sarcina aparatului de partid este de a răspîndi neobosit tot ce
este preţios în experienţa organizaţiilor“ de partid îri domeniul
vieţii interne de partid, al muncii de masă, al conducerii activităţii
economice.
Fiecare organizaţie de partid, cadrele de partid şi partidul nos­
tru în întregul său, au acumuiat o mare experienţă, care se îmbo­
găţeşte necontenit cu tot ce aduce viaţa nou şi înaintat.
Sînt .!tovarăşi şi, din. păcate,- nu puţini.la număr, care nu văd
sau nu vor să vacă rezultatele bune obţinute de organizaţiile noas­
tre de partid dintr un sector sau altul şi, de aceea, în loc să stu­
dieze şi să răspindească experienţai bună, se vaită că „organiza­
ţiile de partid nu '4tiu să inuncea'sbă“, „n-au experienţă“. Trebuie
să studiem cu toată atenţia experienţa organizaţiilor de partid, a
membrilor de partid, a oamenilor muncii fără de partid, să gene­
ralizăm experienţa bună, să o extindem în toate organizaţiile de
partid' corespunzător cu condiţiile concrete de muncă; să com­
batem rutina, şi să stimulăm îndrăzneala creatoare a activiştilor
şi membrilor de partid ; să tăcem din experienţa înaintată un bun
al întregului partid, un mijloc de bază pentru îmbunătăţirea gene­
rală a activităţii noastre.
Deosebit de instructivă a fost în acest sens campania agricolă
din toamna anului 1954, care a îmbogăţit experienţa întregului
nostru partid. Cadrele de bază ale partidului, cea mai mare parte
a membrilor Comitetului Central, începînd cu membrii Biroului
Politic, au fost repartizaţi în întreaga ţară şi au muncit nemijlocit
în regiuni, raioane, comune şi sate. In această acţiune, Comitetul
Central al partidului a studiat pe teren atit experienţa pozitivă cil
şi lipsurile muncii de partid şi de stat şi a dat ajutor organeloi
de partid, economice, de stat şi organizaţiilor de masă, luind mă­
suri pentru înlăturarea lipsurilor şi îmbunătăţirea muncii. Au fosi
rezolvate pe loc, cu sprijinul oamenilor muncii, numeroase pro­
bleme locale cu caracter economic, cultural, obştesc. A fost desfă­
şurată p largă muncă politică de lămurire a liniei partidului şi,
îndeosebi, a politicii partidului la sale şi au fost atraşi în munca
activă în jurul organizaţiilor de paitid de la sate sute de mii
dintre cei mai înaintaţi ţărani muncitori.
După cum se ştie, sarcinile stabilite de Comitetul Central şi
Consiliul de Miniştri cu privire la însămînţări şi arături de
toamnă, colectări şi achiziţii de produse agricole, au fost îndepli
nite şi chiar depăşite, (aplauze). Rezultatele acestei munci s-au
resimţit în recolta bogată de cereale din anul acesta.
Inj^ţămintele care trebuie trase din acţiunea organizată de par
tid în toamna 1954 sînt urm ătoarele:
pentru aducerea la îndeplinire a hotărîrilor partidului şi guver
nului rolul decisiv îl are munca organizatorică concretă desfăşu
rată pe teren ;
organele de partid trebuie' să-şi repartizeze Just forţele astfel
îneît eforturile principale să fie concentrate spre îndeplinirea sai
cinilor celor mai importante şi urgente; în acelaşi timp, nu tre-
(Continuare in pas. 3-a)