Page 34 - 1955-12
P. 34
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 54 3
O victorie a politicii de coexistenţă paşnică Comunicatul comun S e m n a re a ymuf a c o rd
şi colaborare internaţională iugosîavo-etiopiasi în fre g yw errtyl in d ie i şî U .IL S .S .
Comentarii în legătură cu rezultatele vizitei conducătorilor sovietici în ţările asiatice BELGRAD (Agerpres). — Agen DELHI (Agerpres). — După cum şinile de forat vor fi folosite pentru
anunţă Biroul indian de informaţii, stabilirea rezervelor de cărbune în
INDIA FRANŢA Extremului Orient... Conducătorii ţia Taniug anunţă că la 24 decem la .23 decembrie a fost semnat la regiunile în care întreprinderile sec
DELHI (Agerpres). — TASS sovietici constată îndeosebi posibili brie s-a dat publicităţii la Massaua, torului de stat intenţionează să or
PARIS (Agerpres). — Anunţînd tăţile de dezvoltare a comerţului care Delhi un acord între guvernul Indiei ganizeze extracţia în cadrul celui de
Comentînd rezultatele vizitei lui N. întoarcerea la Moscova a lui N. A. decurg din aplicarea celor cinci prin comunicatul comun iugoslavo-etiopian şi U.R.S.S. cu privire la vînzarea că al doilea plan cincinal al Indiei.
D. ».Bulganin şi N. S. Hruşciov în Bulganin şi N. S. Hruşciov, ziarele cipii ale coexistenţei”. cu privire la vizita oficială a preşe tre India a 20 de maşini de forat. Ma
Afganistan ziarul indian „National pariziene comentează rezultatele vizi
Herald” scrie într-un articol de fond : tei lor în India, Birmania şi Afga Săptămînalul subliniază că „aceste dintelui R. P. F. Iugoslavia, Tito, ta Predarea darului oferîf de guvernul sovietic
.Declaraţia comună a primului mi nistan. principii sînt acceptabile şi pentru al Etiopia. In comunicat se subliniază primului ministru al indiei
te ţări de pe alte continente şi pot că în cursul tratativelor dintre oa
nistru' al Afganistanului şi a condu Săptămînalul „France Observa- duce la o nouă cotitură în relaţiile menii de stat -ai celor două ţări s-a DELHI (Agerpres). — TASS poporul indian îşi va aminti mult
ctorilor sovietici dovedeşte că, în teur”, comentînd rezultatele vizitei internaţionale”. manifestat identitatea lor de vederi
:iuda războiului rece pe care ţările lui N. A. Bulgpnin şi N. S. Hruşciov, ta aprecierea principalelor probleme înainte de a părăsi India, N. A. timp de vizita făcută ta India de N,
accidentale îl provoacă în Asia de subliniază că vizita conducătorilor so ITALIA internaţionale şi a celor mai eficace
rest, Uniunea Sovietică şi Afganista vietici va avea urmări importante pe mijloace de întărire a păcii generale Bulganin, preşedintele Consiliului de A. Bulganin şi N. S. Hruşciov, deoa
nul sînt ferm hotărîte să rămînă ve plan economic, diplomatic şi politic. ROMA (Agerpres). — Ziarele şi de asigurare a unei prosperităţi
lini buni. Această prietenie este o italiene continuă să comenteze pe generale. Miniştri al U.R.S.S. şi N. S. Hruş rece ea constituie un simbol al prie
¦ază de lumină în condiţiile situa ...In declaraţiile comune semnate larg vizita lui N. A. Bulganin şi N.
tei încordate create de pactul militar la Delhi, Rangoon şi Kabul se pune S. Hruşciov în India, Birmania şi Oamenii de stat ai celor două ţări ciov, membru al Prezidiului Sovietu teniei şi colaborării dintre cele două'
ie la Bagdad; în prezent mai mult ca accentul pe caracterul nefast al ali Afganistan. -au confirmat că acest scop poate fi
sricînd Afganistanul se menţine clar anţelor militare... se subînţelege pac realizat numai pe baza respectării lui Suprem al U.R.S.S., în numele gu mari popoare. J. Nehru a exprimat
fi ferm la politica de neutralitate”. tul de la Bagdad a cărui creare a Ziarul „Avânţi” subliniază că în principiilor independenţei, suveranită
provocat aceeaşi îngrijorare în India, urma vizitei lui N. A. Bulganin şi ţii, integrităţii şi egalităţii tuturor ţă vernului U.R.S.S. au oferit ta dar mulţumiri pentru darul primit şi a
Ziarul scrie în continuare: „Hotărî- Birmania şi Afganistan care se înve-. N. S. Hruşciov în India, Birmania şi rilor şi popoarelor.
¦ea Uniunii Sovietice şi a Afganista cinează cu semnatarul acestui pact Afganistan relaţiile de prietenie ale primului ministru al Republicii India, rugat ca ele să fie transmise lui N-
nului de a-şi lărgi relaţiile politice, — Pakistanul. Uniunii Sovietice cu aceste ţări s-au In comunicat se subliniază de ase Jawaharlal Nehru, un avion sovietic
sconomice şiv culturale constituie un consolidat. U.R.S.S., scrie ziarul, a menea că relaţiile dintre cele două de tip „11-14”. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov. Acest
¦ăspuns la provocarea făcută prin După cum scrie „France Observa- dat acestor ţări posibilitatea de a ţări devin tot mai strînse şi urmează dar, a spus J. Nehru, ne va aminti
nactul de la Bagdad. Cele două ţări teur", acţiunile sovietice în Orientul evita şantajul vechilor lor furnizori calea întăririi continue a unei priete La 24 decembrie pe aeroportul Pa- . întotdeauna de prietenia şi istorica'
iu multe puncte de vedere comune mijlociu „constituie nu o tactică de — Anglia şi Statele Unite. „Politica nii trainice şi îndelungate. S-a reali lam din Delhi a avut loc festivitatea
moment ci o parte a unui proces ge zat un acord deplin şi s-a hotărît să predării avionului, cu care prilej pri vizită a conducătorilor sovietici ta
fi de aceea tratatul sovieto-afgan a neral cu perspective de dezvoltare... sovietică faţă de lumea orientală, se extindă şi mai mult ajutorul reci
'ost prelungit cu entuziasm. Faptul este vorba de prima fază a coexisten scrie în continuare „Avânţi”, înre proc şi să se realizeze o şi mai mare mul ministru Nehru a declarat că India.
:ă acest acord a devenit posibil în- tei care urmează să înlocuiască răz apropiere, prin intermediul formelor
boiul rece după destindere. La cele gistrează succese. Acum, Occidentul... Cuvînfarea radiodifuzată
ire „guvernul Uniunii Sovietice” şi trebuie să ţină tot mai mult seama de de colaborare existente şi prin forme
.guvernul regal al Afganistanului” noi concrete de colaborare. a lui M a u r i c e T h o r e z
şonstituie o nouă mărturie că între cinci principii ale coexistenţei proc faptul că în Asia şi Orientul Apro PARIS (Agerpres). — La 23 de politica de război promovată din or
cembrie, Maurice Thorez, secretarul dinul S.U.A.
llsteme diferite, coexistenţa paşnică lamate de Ciu En-lai şi Nehru pot piat se întăreşte un puternic front Componenfa noului general al Partidului Comunist Fran
adera nu numai ţările Orientului sau neutru”. > cez, a rostit o scurtă cuvîntare radio Thorez a subliniat că în Franţa e-
iste posibilă...” difuzată ta care a scos ta evidenţă si xîstă forţele necesare pentru schim
parlament indonezian tuaţia grea a maselor muncitoare din barea actualei orientări politice.
oraşele şi satele din Franţa şi a ară
glorioasa aniversare a planului leninist de electrificare a U.R.S.S. BOGOR (Agerpres). — TASS tat că grupările politice guvernamen Aceste forţe trebuie să se unească
transm ite: După cum anunţă ziarul tale atentează la libertăţile democra împotriva reacţiunii, aşa cum s-a ta-
Cu prilejul celei de-a 35-a aniver In prezent în Uniunea Sovietică se au fost construite în diferite regiuni „Sulu-Indonesia”, Comisia centrală e- tice.
sări a Congresului al VlII-lea al So produce într-o singură zi atîta ener ale Uniunii Sovietice peste 300 cen Iectorală a dat publicităţii compo tîmplat acum 20 de ani, a spus Tho
vietelor din întreaga Rusie, care a gie electrică cît s-a produs în tot anul trale electrice de capacitate mare şi nenţa noului parlament indonezian, Aceste atentate, a spus el, se mani rez. Noi am propus socialiştilor şi ra
«amlnat şi aprobat planul GOELRO, 1920. medie, printre care şi 90 de hidro ales la 29 septembrie. Partidul naţio festă prin introducerea sistemului e- dicalilor unitate de acţiune şi dacă
tlaboraf din iniţiativa lui V. I. Lemn, centrale. nal a ocupat primul loc în aceste ale lectoral al alianţelor între partide, am fi încheiat cu ei un bloc electoral
slarul „Pravda” a publicat convorbi In cursul celui de-al 5-lea cincinal, geri. In noul parlament el a obţinut ta folosul partidelor reacţionare, prin am fi întrunit majoritatea voturilor
rea unul corespondent al agenţiei în Siberia, Ucraina, în Extremul O- Energetica sovietică va căpăta o 65 de mandate, partidul „Maşumi" consolidarea poziţiei Consiliului Re în 40 de departamente. Din păoate
TASS cu V. S. Ermakov, primul loc rient şi în Gruzia, în Ural şi în Cau- deosebită dezvoltare în cursul celui — 59 de mandate, partidul „Nahdatul însă, conducătorii acestor partide au
ţiitor al ministrului Centralelor Elec- cazul de nord, în bazinele carbonifere de al 6-lea cincinal, cînd se va cons Ulama“ — 54 de mandate, partidul publicii şi prin transformarea lui in respins alianţa cu comuniştii şi s-au
îrlce al U.R.S.S. din Kuzbas şi Donbas, precum şi în trui, în Siberia, cascada de hidrocen comunist — 49 mandate, Uniunea aliat cu partidele de dreapta.
alte regiuni au intrat în funcţiune trale de pe Angara. Printre ele se musulmană din Indonezia (N.S.I.I.) tr-un sprijin al reacţiunii.
Planul GOELRO — a arătat V. S. zeci de centrale Electrice, utilate după numără şi hidrocentrala de la Bratsk, — 10 mandate, „Parkindo“ — 9 man In încheiere. Maurice Thorez a che
îrmakov — prevedea construirea, în ultimul cuvînt al tehnicii, cum sînt care va fi cea mai mare din lume. Ea date, catolicii — 5 mandate, partidul Metodele folosite de reacţiune, a
turnătorii 10—15 ani, a unul număr va produce aproximativ atîta ener socialist — 3 mandate. Restul de 6 mat pe alegători să voteze pentru'
le 30 centrale electrice cu o capaci- cele de la Ust-Kamenogorsk, Ţim- gie electrică cît hidrocentralele de la mandate sînt împărţite între partide spus în continuare Thorez, decurg din partidul comunist care se pronunţă
:ate totală de 1,5 milioane kilovaţi. Kuibîşev şi Stalingrad la un loc. mai mici. In total, în noul parlament pentru unitatea forţelor democratice.
[ncă în 1935, după ce au intrat în llanskaia, Verhne-Svirsk, Minghe- sînt aleşi 260 de deputaţi. „Sulu-In-
tracţiune primele vlăstare ale cons- In ceea ce priveşte producţia de e- donesia" arată că preşedintele Sukar- Nelinişte în cercurile politice din Franţa
irucţiei energetice sovietice — centra ciaur etc. Au început să funcţioneze nergie electrică. Uniunea Sovietică -no, după convocarea parlamentului în legătură cu reînarmarea Germaniei occidentale
le le electrice de la Kaşir, Şatursk, deţine azi primul loc în Europa şi lo nou ales, va însărcina pe unul din
Volhov şi de pe Nipru — planul hidrocentralele de pe Kama, cea de la cul al doilea în lume. Toate acestea liderii partidului naţional să'formeze PARIS (Agerpres). — Hotărîrile Ioare a fost de natură pur psiholo
GOELRO a fost depăşit de 3 ori, constituie o întruchipare vie a porun noul guvern. adoptate în cadrul recentei sesiuni gică, ele servind în campaniile de
iar U.R.S.S. a trecut de la locul al Kahovka, Gorki, Dubosarî, de pe N.A.T O. în vederea intensificării re- propagandă ta favoarea reînarmării
15-lea la locul al 3-lea în ceea ce cilor marelui Lenin, care a spus încă Un mesaj al Papei Pius înarmării Germaniei, precum şi cam
priveşte producţia mondială de ener Narva şi altele, precum şi marile ter pania susţinută dusă de presa ame- germane în ţările oare au suferit de
în 1920: „Comunismul înseamnă Pu în problema interzicerii armei rioană oare cere accelerarea procesu pe urma militarismului german“.
gie electrică. mocentrale de la Mironovo, Sla- lui de creare a unor forţe armate vest-
terea Sovietică plus electrificarea În germane cît mai puternice, provoacă îngrijorarea cercurilor politice fran
vlansk etc. In 1954 a intrat în func nelinişte în cercurile politice fran ceze este cu atîf mai mare cu cît în
tregii ţări”. ceze. cercurile militare si politice de Ia
ţiune în U.R.S.S. prima centrală ato- Bonn se afişează de pe acum o ati
Protestul Ministerului de Externe tudine de dispreţ făţiş faţă de „nepu
moelectrică din lume. francez împotriva noilor planuri mili tinţa militară a Franţei", după cum
tare elaborate de Ministerul Apărării s-a exprimat recent fostul general na
In total, în anii Puterii Sovieticei de la Bonn care deDăşesc limitele zist von Manteufel.
prevăzute de acordurile de la Paris,
Ambasadorul Iranului în U.R.S.S. şi-a prezentat atomice şi cu hidrogen nu a fost luat în seamă de Consiliul Exprimînd acelaşi dispreţ ca şi ge
Pactului Atlantic. Consiliul a răs neralul nazist, ziarul guvernamental
scrisorile de acreditare ROMA (Agerpres)'. — TASS trans puns că obiectivul N.A.T.O. fiind vest-german, „Generalanzeiger“ a nu-
mite : crearea unor forţe armate cît mal blioat recent un articol intitulat „Din
puternice, această organizaţie nu se punct de vedere militar Franţa este
MOSCOVA '(Agerpres). — TASS neabătut politică de pace şi colabo nu poate să nu ţină seama de fapte In mesajul său de crăciun, Papa poate opune noilor planuri militare o putere nulă“.
rare între state şi sprijină eforturile ca încheierea pactului de la Bagdad Pius al Xll-lea se ocupă în mod deo vest-germane. Acest răspuns a ară
La 23 decembrie K. E. Voroşilov, celorlalte state în acest sens. Nu în şi participarea Iranului la acest bloc Subliniind că „nevoia de expansiu
preşedintele Prezidiului Sovietului cape îndoială că toţi cei ce sînt pen militar. Poziţia noastră în legătură sebit ^de problema interzicerii armei tat pînă şi celor mai naivi, după ne a forţelor atlantice va furniza în
Suprem al U.R.S.S., l-a primit la tru pace şi prietenie între popoare cu aceasta vă este bine cunoscută”. atomice^ şi cu hidrogen. Ţintnd ta totdeauna cadrelor superioare ale ar
Kremlin pe A. G. Ansari, ambasador nu pot să nu participe la aceste efor cum constată ziarul „Combat“, că
extraordinar şi plenipotenţiar al Ira turi comune. K. E. Voroşilov a arătat că salută mod evident seama de starea de spi matei germane fusfifioarea pentru noi
nului în U.R.S.S., care i-a lnmînat declaraţia ambasadorului în legătu rit a catolicilor de rînd, Pius al XII- „limitele fixate pentru reînarmarea propuneri de depăşire a acordurilor
K. E. Voroşilov a subliniat că re ră cu apropiata sosire în Uniunea de la Paris“, ziarul „Le Monde“ tra
scrisorile de acreditare. centa încEeiere a acordului dintre Sovietică a alteţei sale Şahinşahului lea subliniază marea însemnătate a germană de puterile occidentale nu ge concluzia că „ta Faţa acestei si
In cuvîntarea rostită cu acest pri Uniunea Sovietică şi Iran cu privire acestei probleme pentru întărirea pă tuaţii cuvtntul Franţei nu va mai a-
la reglementarea problemelor de Iranului şi apreciază cum se cu cii şi se pronunţă tn favoarea adop au nici o valoare; singura lor va- vea nici o greutate“.
lej, A. G. Ansari a arătat că guver frontieră şi financiare, precum ş! o vine asigurările exprimate în legă
nul iranian vă năzui şi de acum îna serie de alte măsuri înfăptuite din tură cu aceasta. tării propunerilor de a se renunţa la
inte spre întărirea relaţiilor de prie iniţiativa Uniunii Sovietice constituie
tenie' şi bună vecinătate între Iran şi o mărturie vie a dorinţei Uniunii So- experimentarea armei nucleare, de a
' .Uniunea Sovietică şi şi-a exprimat se interzice folosirea ei şi de a se
convingerea că aceste intenţii vor vetfce de ă contribui Ia dezvoltarea stabili „un control asupra armamen
'duce la cele mal bune rezultate. „Oamenii sovietici, a spus K. E. telor". Avertizînd împotriva încercă
relaţiilor de Hună vecinătate cu Ira Voroşilov, speră că vizita în U.R.S.S. rilor de a se rupe prima din aceste
In cuvîntarea să de răspuns, K. E. a delegaţiei parlamentare iraniene propuneri de celelalte, Pius al Xll-lea
Voroşilov a arătat că Uniunea Sovie nul. „Fireşte, a spus în continuare va' contribui Ia dezvoltarea relaţiilor adaugă : „Noi afirmăm fără şovăială
tică, care desfăşoară o muncă cons dintre statele noastre”.
tructivă, promovează consecvent şi K. E. Voroşilov, Uniunea Sovietică că aplicarea tuturor acestor trei mă C reşterea şom ajului în S.ILA,,
După înmînarea scrisorilor de ă- suri este o datorie de conştiinţă a
creditare, K. E. Voroşilov a avut 6 popoarelor şi conducătorilor lor“.-
întrevedere cu A. G. Ansari. 1 NEW YORK (Agerpres). — Zia să-şi mute întreprinderile tn statele
rul „New York Times“ se ocupă în-
tr-un articol de problema regiunilor din Sud, unde mîna de lucru este
lovite de criză din Statele Unite, pro
îm potriva participării Greciei la blocuri agresive! Inrăufăfirea relaţiilor dintre blemă fiare a devenit cronică în mul mai ieftină, lăsînd pe drumuri mii
te state din S.U.A'.
Grecia ;i Turcia de muncitori.
Potrivit cifrelor vădit micşorate ci
Şedinţa Comitetului grec pentru pace şl destinderea internaţională ANKARA (Agerpres). — După tate în articol, se evaluează că la fie In regiunile miniere, criza oare a
cum reiese din informaţiile presei, care 100 de muncitori americani 3-4
relaţiile dintre Grecia şi Turcia s-au sînt şomeri. Există însă fa ţară circa lovit industria extractivă a cărbune
înrăutăţit din nou în mod simţitor. 120 de regiuni unde proporţia este de
ATENA '(Agerpres)’. — Recent S Zaccas, preşedintele Comitetului grec potriva participării Greciei Ia blo Agenţia Anatolia anunţă că la 21 de 6 sau mai mult la sută, în unele state lui a dus ia închiderea a numeroase
Svut Ioc la Atena o şedinţă a Comi pentru pace şi destinderea internaţio curi şi alianţe agresive. cembrie guvernul fure a întreprins proporţia ajungînd la 15%’. Cea mal
tetului grec pentru pace şi destinde nală. El a înfierat politica externă' a demersuri pe lîngă guvernul Greciei mare parte a acestor regiuni se află mine. Localităţi întregi, oare depin
rea internaţională. Sala teatrului guvernului grec care sprijină parti Participanţii la şedinţă au adoptat şi i-a declarat că în cazul cînd auto în statele Mississipi, Ma'ssach'ussetfs
„Kontrikon”, unde s-a ţinut şedinţa, 5 moţiune în care cer retragerea Gre rităţile judecătoreşti greceşti vor con şi Pennsylvania. deau numai de industria minieră,
eră plină pînă Ia refuz. Au participat ciparea Greciei Ia N.A.T.O. şi a ară ciei din N.A.T.O., dreptul la autode tinua presiunile asupra membrilor
'activişti pe tărîmul ştiinţei şi culturii, tat că această politică este dăună terminare pentru poporul cipriot, ab Gonsulatujuî turc din Salonic, gu Este vorba ta special de regiuni s-au transformat în aşa-numite „ora
5ămenî politici, foşti’ miniştri şl de ţinerea Greciei de Ia participarea Ia vernul turc va fi nevoit să ia măsu miniere şi cu industrie textilă. Criza
putaţi, profesori, muncitori, militari, toare intereselor Greciei. blocuri militare şi o politică de prie rile corespunzătoare. Ziarele din An şe fantomă“, fiind părăsite de mun
membri ai clerului, gospodine. La P. Argyropoulo’s, fost ministru de tenie cu toate ţările care sînt gata kara' publică articole scrise pe un fon din industria textilă, oare a lovit mai
şedinţă a luat cuvînful printre alţii să respecte independenţa naţională veEemenf, îndreptate împotrivă Gre citori care au plecat în alte locuri
Externe, a declarat că pacea nu poa şl Integritatea teritorială a Greciei. ciei. ales centrele Industriale din Noua
te fi asigurată decît prin tratative ta căutare de lucru. In această si
internaţionale. El s-a pronunţat îm ta Ziarul „Zafer” publică uri comuni Anglie, a făcut pe mulţi industriaşi
cat al Biroului de presă ăl Ministeru tuaţie se află localităţile Scranton,-
lui Afacerilor Externe al Turciei, în
care se arătă ci, ta declaraţia sa din Wilkes-Barre, Hazleton şi numeroase'
17 decembrie a. c., primul ministru al
Greciei, Gărămanli’s, ă condiţionat alte localităţi mai mid din Pennsyl
participarea' Greciei la lucrările Con
siliului permanent al Uniunii balca vania.
nice, de compensarea' totală a pier
derilor pricinuite grecilor în timpul Măsurile Tuăîe de guvern pentru li
pogromurilor care au avut loc ta Tur
„ S p u n e m „Nu“ r ă z b o i u l u i ! “ elă înjillele de 6 şi 7 septembrie, de chidarea acestor „pungi cronice de
asigurarea securităţii vieţii si bunuri
lor grecilor care trăiesc în Turcia, de şomaj“, cum le numeşte „New York
pedepsire! celor care poartă vină'
pentru evenimentele din 6 şî 7 sep Times“, nu au dus la remedierea si
tembrie etc. tuaţiei. '
Interviul pastorului norvegian Ragnar Forbekk
OSLO '(Agerpres)1. — Ziarul „Fri- Referin’du-se la Premiul Internaţio de reacţia pe oare a provocat-o a- Condamnarea unor spioni englezi în R. P, Polonă
Heten“ a publicat la 23 decembrie in nal. Stalin pentru Pace oare i s-ia ceasîă ştire în rîndurile prietenilor
terviul acordat unui corespondent al decernat, Forbekk a spus : „Sînt mîn- mei creştini şi prietenilor din parti VARŞOVIA (Agerpres). — P.A.P. (triatele şefului organizaţiei de spte-
său de pastorul norvegian Ragnar dru 'de acest premiu şi mă simt obli dul social-democrat...- transmite:
Forbekk, laureat al Premiului Inter gat să continui lupta pentru cauza naj) şi Mariana Falatowicz.-
Nimenl nu Se îndoieşte de faptul In aprilie 1955. organele securităţii
naţional Stalin „Pentru întărirea pă păcii şi înţelegerii între popoare. Am că în ţara' noastră forţele păcii cresc publice a Republicii Populare Polone In actul de ăcuz-afe se subliniază
cii între popoare”. „După părerea întîmpinat multe piedici în activita au -arestat Ia Gdynia pe S. Dziduşzko,
mea, a declarat Forbekk, lucrul cel tea mea pentru cauza păcii, totuşi cu repeziciune. Rezistenţa opusă pac conducătorul reţelei engleze de spio că timp de aproape doi ani aceştia ăn
mai h’otărîtor pentru salvarea păcii ar sînt profund convins că această oale tului Atlantic devine de asemenea tot naj din Polonia. Acesta- strîrigea In
fi ca oamenii simpli din toate ţările pe cate am mefs este cea justă“.- mai activă. Poporul înţelege tot mai formaţii cu caracter de spionaj pe transmis unei centrale de spionaj din
care le trasmitea unei centrale din
Sa se ridice la luptă împotriva cursei STOCKHOLM '(Agerpres).- - - TASS bine că un curent de opinie activ şj Londră. Londra o serie de secrete de stat şî
înarmărilor şi a războiului şi să de In interviul acordat unui corespon conştient în favoarea păcii poate să
Tribunalul militar ăl garnizoanei militare. Tribunalul â stabilit caracte
clare guvernelor lor: Vrem să trăim dent al ziarului suedez „Ny Dag“, scbimb'e politioâ cercurilor guvernan Varşovia a judecat procesul partici
în pace şi prietenie cu toate celelalte Ragnar Fo'rbekk a declarat: Sfat bu te şi Să obţină destinderea încordării, panţilor lă această organizaţie de rul criminal al activităţii tuturor in
colaborarea Internaţională şi S pace spionai : .1. Koprowski, E. Dziduşzko,
popoare. Spunem „Nu 1” războiului 1” curos nu' numai 'de distincţie, ci fî trainici.- culpaţilor Sare ău lucrat pentru ser
viciul de spionai englez; '1
Tribunalul ă condamnat pe J. Kâ-
prowski la 12 ani închisoare, pe M.-
Falaîowicz la 10 ănî închisoare, lai
pe E. Dziduşzko lă 8 arii fnch'isoareS
Bedacţia şi Adm. ziarului sifcr, 6 Mărise, ar. 9 Telefon: 188-189.' Taxa plătită în numerar eoni. aprobării Direcţiunii Generale P.T.TJt. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1919 Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat DEVA
%
