Page 36 - 1955-12

R! / 7/v *. } ..-y,,'//; V, "// V '”
Pag- 2
Congresul al M-lea al Partidului Muncitoresc Romin
Cuvântarea conducătorului delegaţiei
P. C. Chinez, tovarăşul Ciu De,
s e c r e t a r a l s e c r e ta r ia tu lu i C. C. al P. C. C h in ez rie cu caracter viticol obţine an de an Armate ale R.P.R. — a spus vorbitorul
(Urmare din pag. l-a)
Fie şi mai prosperă şi mal puternică
Republica Populară Romînă în dezvolta­
rea sa spre victoria deplină a socialismu­
lui I (aplauze).
Trăiască prietenia frăţească şi colabo­
rarea strînsă dintre poporul chinez şi
poporul ram în ! (aplauze prelungite).
Trăiască lagărul păcii, democraţiei şi din marele lagăr al socialismului /“;
socialismului în frunte cu Uniunea Sovie- urale, ovaţii).
Şedinţa din dimineaţa zilei
de 25 decembrie
Lucrările celui de-al II-lea Congres al
P.M.R. au continuat în ziua de 25 de­
cembrie.
Şedinţa de dimineaţă s-a deschis la mică. Relevînd faptul că industria chi­
ora 9 sub preşedinţia tov. Chivu Stoica. mică şi-a îndeplinit sarcinile primului
Se continuă discuţiile asupra Raportu­ plan cincinal în 4 ani, vorbitorul a ară­
lui de activitate al C.C. al P.M.R. şi asu­ tat că dezvoltarea acestei importante
pra Raportului Comisiei Centrale de Re­ ramuri industriale nu a fost însă la ni­
vizie.
Ia cuvântul tov. Ştefan Voitec, care
arată că unificarea politică, ideologică şi
organizatorică a clasei muncitoare în ca­
drul Partidului Muncitoresc Român, u-
tniificare înfăptuită pe temelia marxism-
leninismuiui, a constituit un eveniment
hotărâtor în viaţa politică a ţării. „Cu
adîncă mulţumire şi îndreptăţită mîn-
dnie — a spus vorbitorul — putem con­
stata oă sarcinile trasate de Congresul
din februarie 1948 au fost realizate cu
succes şi că datoria', subliniată de tova­
răşul Gh. Gheorghiu-Dej la Congresul
de unificare din 1948 — de a consolida
unitatea organică a rândurilor partidu­
lui nostru şi a o păzi oa ochii din cap
— a fast îndeplinită întocmai.
Vorbitorul se ooupă pe larg de pro­
blemele circulaţiei mărfurilor. El relevă
dezvoltarea continuă în anii cincinalului
a comerţului socialist şi subliniază ne­
cesitatea întăririi luptei împotriva unor
lipsuri ce frânează încă dezvoltarea a-
cestud sector economic. Aceste lipsuri
provin din nestudierea cererilor de con­
sum ale unităţilor comerciale şi ale popu­
laţiei, calitatea nesatisfăcătoare a unor
mărfuri de larg consum, cheltuieli exa­
gerate de circulaţie. Vorbitorul arată im­
portanţa ridicării nivelului de calificare
a cadrelor ce muncesc în comerţ, a luptei
permanente împotriva fraudelor.
Tov. Victoria Ştefan, delegată a or­
ganizaţiei regionale de partid Bacău, a
înfăţişat marile transformări petrecute în
anii cincinalului în situaţia învăţământu­
lui din regiune. Subliniind contribuţia
învăţătorilor la educarea şi instruirea e-
levilor, la lichidarea analfabetismului şd
combaterea misticismului, vorbitoarea a
arătat necesitatea înlăturării unor lip­
suri care mai dăinuie în activitatea ca­
drelor didactice.
Primit cu vii şd îndelungate aplauze,
tov. Léon Mauvais, membru al Biroului
Politic al C.C. al Partidului Comunist
Francez, a adus salutul Partidului Co­
munist Francez.
Tov. academician profesor dr. C. I.
Parhon, preşedintele de onoare el Acade­
miei R.P.R., a. vorbit despre avîntul
ştiinţific în ţara noastră, despre marea
eete de cultură a poporului.
Subliniind însemnătatea hotărâtoare pe
oare o are însuşirea profundă a concep­
ţiei materiaidst-ddaleotice pentru succesul
cercetărilor ştiinţifice, vorbitorul a mul­
ţumit partidului pentru că acordă per­
manent oamenilor de ştiinţă nu numai
condiţii de lucru minunate ci şi îndru­
marea teoretică.
Tov. Mihal Dalea prezintă Raportul
Comisiei de validare. Congresul aprobă
în unanimitate Raportul Comisiei de
validare.
In continuare, Congresul alege o co­
misie pentru examinarea unor apeluri
adresate Congresului, cerând revizuirea
1 unor sancţiuni de partid.
Prim it cu vii aplauze, ia cuvântul tov.
Miron Constantinescu.
Vorbitorul a subliniat marea însemnă­
tate a caracterizărilor cuprinse în Ra-
ţv portul de activitate al C.C. asupra dez­
voltării politice şi economice a ţării
noastre.- In prima parte a ouvîntării sale,
vorbitorul a arătat însemnătatea deose­
bită şi perspectivele dezvoltării indus­
triei chimice, petrolifere şi energetice, în adresat Congresului, din partea Partidu­
cursul celui de-al II-lea plan cincinal.
Apoi tovarăşul Miron Constantinescu s-a
ocupat pe larg de unele probleme ale
revoluţiei culturale din ţara noastră.
In continuare, tovarăşul Miron Ccn-
stantinescu s-a ocupat de problemele
creaţiei literare şi artistice, de probleme­ reşti, a vorbit despre marile drepturi şi
le arhitecturii, ale culturii de masă şi
ale muncii ştiinţifice.
Arta adevărată — a 6pus vorbitorul
— oglindeşte ceea ce este tipic în via­
ţă, înfăţişează realitatea în mişcare, în
dezvoltarea sa revoluţionară, direcţia
dezvoltării societăţii. Activitatea ştiinţi­
fică, culturală şi artistică trebuie să fie
pătrunsă de un înalt spirit de partid.
Pentru măreţele ţeluri ale socialis­
mului. la înfăptuirea cărora ne cheamă
partidul — a spus în încheiere tov.
Miron Constantinescu — merită ca fie­
care muncitor, ţăran muncitor şi inte­
lectual, fiecare patriot să-şi dăruiască
toată puterea sa de muncă, tot ce are
mai bun.
Tovarăşul Mihai Florescu. ministrul In­
dustriei Chimice, s-a oprit în cuvântul
‘ •7 'V 7. ; y ' ¦/ ¦* : ¦ ¦' ^ ,f •
DRUMUL SOCIALISMULUI Mr’ 544
Tov. Nicolae Suditu, delegat al orga­ principalele realizări alo partidului în preocupare permanentă pentru crearea sindicale şi conducerilor întreprinderilor de
nizaţiei regionale de partid Bîrlad, a acest domeniu este formarea în masă a condiţiilor de extindere a acestei metode a lua măsuri pentru lărgirea sferei de
numai la 50% din abatajele minei Lu­ activitate şi de răspundere a maistrului,
vorbit despre activitatea gospodăriei agri­ noilor cadre de ofiţeri din rândurile cla­ pani, s-ar fi obţinut o creştere a produc­ pentru aplicarea regulamentelor de pre­
cole de stat Ceteşti din regiunea Rîrlad. sei muncitoare, ţărănimii muncitoare şi ţiei anuale cu 103.600 tone cărbune, iar miere a maistrului, menite să răsplăteas­
preţul de cost s-or fi redus, obţinîndu-se că şi să stimuleze eforturile maiştrilor
Vorbitorul a arătat că această gospodă­ intelectualităţii legate de popor. „Forţele o economie de 4.680.000 lei. în producţie pentru ridicarea pregătirii
lor tehnice şi de cultură generală.
Cum se pot împăca conducerea Minis­
— sânt asigurate ou cele mai modeme terului Industriei Cărbunelui şi Comite­ Ţara noastră —a spus în continuare vor­
tică (aplauze prelungite; ovaţii; „U.R.S.S./“, recolte tot mai mari de struguri, vin de mijloace de luptă, ţinînd pas continuu tul Central al Sindicatului muncitorilor bitorul — are mii de ingineri, cadre ta­
„U.R.S.S.“). calitate şi la un preţ de cost scăzut, da­ cu dezvoltarea tehnicii. Soldaţii, ofiţerii din această ramură ou o asemenea situa­ lentate, cu o înaltă pregătire profesională
torită bunei organizări a muncii şi a- şi generalii forţelor noastre armate, pă­ ţie ? şi ştiinţifică. Organizaţiile de partid şi
Trăiască Partidul Muncitoresc Rcmîn plicării metodelor agrotehnice înaintate. trunşi de dragoste pentru patria noastră sindicale sânt datoare să îmbunătăţească
— detaşament puternic al mişcării co­ socialista şi de devotament pentru o- Folosirea deplină a utilajului şi a spa­ munca în rândul acestor cadre.
muniste internaţionale (aplauze prelun­ Intîmpinat cu vii aplauze, ia cuvântul rânduirea noastră demacrat-popuioră, sînt ţiilor de producţie existente constituie o
gite ; ovaţii; „Mao Ţze-dun l" : „Ura!; tovarăşul Emil Bodnăraş. Vorbitorul gata cu hotărâre şi pricepere să apere problemă centrală a întregii noastre e- Inginerii din producţie trebuie să de­
„Trăiască P.C. Chinez!“; „Ura!11; „Tră­ oricând independenţa şi suveranitatea oonomii naţionale, o condiţie de bază vină sfătuitorii activi ai muncitorilor,
iască C.C. al P.C. Chinez, în frunte cu scoate în evidenţă succesele realizate în statului nostru, dreptul poporului ro­ pentru creşterea productivităţii muncii şi fruntaşilor în producţie, raţionalizatorilor
tovarăşul Mao Ţze-dun /“; urale; „Tră­ domeniul construcţiilor, insistând asupra a reducerii preţului de cost. şi inventatorilor, susţinători neobosiţi a
lipsurilor şi neajunsurilor existente încă tot ceea ce duce tehnica înainte, mili­
în acest domeniu. La noi în ţară muncitorii sânt profund tanţi pentru perfecţionarea neîntreruptă
interesaţi în introducerea şi folosirea uti­ a organizării muncii.
iască solidaritatea tuturor popoarelor Tov. Emil Bodnăraş a arătat măsurile mîn la libertate şi fericire“. lajelor de înaltă tehnicitate, care le uşu­
ce trebuie luate în domeniul planificării In cursul şedinţei, tovarăşul Chivu rează munca, măresc forţa el producti­ Se cere combătută cu tărie tendinţa
construcţiilor, al proiectării şi cercetării Stoica a dat citire telegramelor de sa­ vă, le dau posibilitatea să obţină câşti­ care se mod manifestă la unii ingineri de
guri sporite. De pildă, colectivul de a se oploşi în tot soiul de munci admi­
ştiinţifice, al executării lucrărilor de con­ lut adresate Congresului de către C. C. muncitori, ingineri şi tehnicieni de la nistrative, departe de producţie, de viaţa
uzinele „I. C. Frâmu“-Sinoia a hiat întreprinderii, în posturi unde nu-şi pot
strucţii, al reducerii preţului de cost al Partidului Comunist din India şd de iniţiativa concretizată în lozinca „Maşi­ folosi şi dezvolta cunoştinţele. Organi­
etc. El s-a ocupat în continuare de pro­ către C.C. ol Partidului Comunist din nale noastre pot da mai mult“. zaţiile de partid, sindicale, de U.T.M.,
blemele dezvoltării transporturilor şi Indonezia. Telegramele au fost primite sînt datoare să educe studenţii — viitori
Comitetul Central al Sindicatului şi ingineri — în aşa M încât aceştia să
telecomunicaţiilor în cel de-al 2-lea cin­ cu puternice aplauze. Ministerul Industriei Metalurgiei şi considere munca nemijlocită în producţie
Construcţiilor de Maşini n-au luat mă­ ca o datorie de cinste şi o necesitate
cinal. Şedinţa se închide la orele 15. Urmă­ suri pentru extinderea acestei mişcări profesională. Este necesar oa tinerii ab­
în toate întreprinderile unde ea este solvenţi să facă un stagiu obligatoriu în
său asupra unei noi ramuri a industriei Vorbind despre armata noastră popu­ toare şedinţă a avut loc luni 26 de­ posibilă producţie.
noastre socialiste, oreate în anii regimu­ lară, tov. Bodnăraş a arătat că una din cembrie ora 9.
Se mai găsesc oameni, cadre de condu­ Subliniind necesitatea unei juste nor­
lui democrat-popular — industria chi­ cere din economie, activişti de partid şi mări a muncii, tov. Gh. Apostol a ară­
sindicali care nu ţin seama de condiţiile tat, între altele, că în aceasta sînt inte­
Discuţii pe marginea raportului de activitate şi posibilităţile locale, nu fac totul pen­ resaţi toţi muncitorii, căci ea stimulează
tru a pune în acţiune puternicele rezer­ creşterea productivităţii muncii, realiza­
ve care există în producţia socialistă rea unei cantităţi mai mari de bunuri în
al C. C. al P. M. R. pentru a obţine o creştere neîntreruptă aceeaşi cantitate de timp, .ceea ce d'-ice
a productivităţii muncii. la reducerea preţului de cost şi face po­
sibilă realizarea politicii partidului şi gu­
Uzina „Progresul“-BrăiiIla, de exemplu, vernului de reducere sistematică a pre­
este una din întreprinderile care şi-a în­ ţului mărfurilor de Larg consum, în sco­
velul posibilităţilor oferite de varieta­ Cuvîntarea tov. Gheorghe Apostol deplinit an de an planul producţiei globa­ pul ridicării generale a nivelului de tra i
tea şi rezervele importante de materii le, productivitatea munoii a crescut de
asemenea în fiecare an al cincinalului, Oamenii muncii — a spus vorbitorul —
prime existente în' ţară şd nicd la nivelul preţul de cost a fost şi el redus. S-ar participă direct La normarea muncii şi
părea că aici lucrurile merg bine, că po­ prin activitatea lor de producţie înlă­
nevoilor industriei şi agriculturii. Tov. Dragi tovarăşi delegaţi şi delegate. cui acestui an numărul propunerilor de sibilităţile existente sînt utilizate la ma­ tură normele vechi, depăşite, şi introduc
ximum. Realitatea însă e alta. In aceas­ altele noi, avansate.
M’ihai Florescu a arătat în continuare Raportul Comitetului Central, pre­ raţionalizare înregistrate a fost de 156.700. tă uzină valoarea rebuturilor a crescut
de la 1.055.000 lei în 1952 La 6.677.000 Li cele mai multe ramuri predomină
măsurile care se impun în vederea înlă­ zentat Congresului de către tovarăşul Economiile realizate în urma aplicării în lei în 1953 şi la 6.902.000 lei în 1954. Ma­ însă normele aşa-zis abatistico-experimen-
şinile şi instalaţiile sînt folosite mult sub tale, procentul lor riddoându-se pînă la
turării lipsurilor şi a -insistat îndeosebi j Gheorghe Gheorghiu-Dej, cuprinde o a- producţie a acestor propuneri se ridică capacitatea lor. 90% din totalul normelor. Acestea sînt
normele care nu reflectă nivelul actual
asupra posibilităţilor largi de dezvoltare naliză profund ştiinţifică a schimbări­ la 1.126.383.000 lei. Vorbitorul a subliniat apoi însemnăta­ de înzestrare tehnică şi de organizare a
tea stabilirii unui raport just între nu­ muticii şi nici experienţa proprie a ma­
a industriei chimice în ţara noastră. lor fundamentale din viaţa politică şi In anii cincinalului, salariul real al mărul muncitorilor oare lucrează efectiv jorităţii muncitorilor. De aceea ele nu
numai că nu stimulează, dar frânează creş­
Tovarăşul Sandu Ion, delegat al orga­ sccial-economică a ţării noastre. muncitorilor a crescut cu 28% faţă de în producţie şl cel al personalului teh- terea productivităţii muncii şi deci a A
nico-admiuistrativ. Este necesar — a câştigului real al muncitorilor, frânează
nizaţiei de partid regionale •Ploeşti, a Importantele transformări revoluţiona­ 1550. O complectară foarte importantă la spus tov. Gh. Apostol — ca îh fiecare în­ scăderea preţului de cost al producţiei.
treprindere, secţie, atelier, loc de muncă,
vorbit despre succesele obţinute de sche­ re înfăptuite în anii puterii populare ne salariul pe care muncitorii îl primesc, să se stabilească şi să se aplice măsuri Trebuie spus că .în ultimii ani Consi­
practice pentru economisirea materiilor liul Central al Sindicatelor şi conduce­
la petroliferă Boldeşti — schelă frun­ dau tot dreptul să constatăm cu satisfac­ ca să spunem aşa, în „bani peşin“ o prime, materialelor şi a energiei elec­ rile ministerelor s-au preocupat în prea
trice, pentru introducerea înlocuitorilor mică măsură de problemele normării
taşă pe ţară. Vorbitorul a arătat preo­ ţie că politica partidului nostru, înte­ constituie mijloacele mereu crescânde mai ieftini, reducerea rebuturilor, redu­ muncii, a indicatoarelor tarifare de ca­
cerea şi valorificarea raţională a deşeu­ lificare şi a salarizării. Este necesar să
cuparea organizaţiei de partid de a in­ meiata pe fundamentul de granit al cheltuite de statul socialist pentru acţiu­ rilor, pentru realizarea unul regim strict luăm un curs hotărât spre lichidarea lip­
de economii îri cheltuielile de aprovi­ surilor în normarea muncii, să asigurăm
troduce metodele sovietice de lucru în marxism-1eninismukii, a fost ju s tă ; ea nile social-cultuiraie de interes generai; zionare şi transport şi în cele adminds- în toate ramurile condiţiile tehnico-or-
trativ-gospodăreşti. Vorbitorul a combă­ ganizatorice pentru înlocuirea la produc­
schelă, ca şi eforturile pentru antrena­ a fost înţeleasă şi urmată de oamenii au crescut de la an la am alocaţiile sta­ tut apoi formalismul şi denaturările bi­ ţia de serie şi de masă a actualelor nor­
rocratice care mai există în organizarea me statistoco-experimentale cu norme
rea a olt mai mulţi muncitori în între­ muncii, care-şi strâng neîncetat rândurile tului pentru asigurările sociale, ajungând întrecerii, lipsa de grijă pentru crearea tehnice, bazate pe studiul ştiinţific al
condiţiilor necesare desfăşurării ei. posibilităţilor şi condiţiilor din fiecare
cerea socialistă şi în folosirea metodelor în jurul partidului lor scump, (aplauze). în acest an la 1.826.000.000 lei, adică a- întreprindere.
încă în cursul anului trecut, sub în­
de lucru înaintate. Astăzi, partidul nostru are legături proape de 3 ori mai mult decât în 1949. drumarea organizaţiei de partid, în gru­ Vorbitorul a arătat datoria organizaţi­
pa sindicală nr. 19 din uzina „21 Decem­ ilor de partid şi sindicale de a da o mare
Tov. Csupor Ludovic, delegat al orga­ mai trainice şi mai adânci decât oricând Vorbitorul a subliniat atenţia deose­ brie“ din Bucureşti s-a luat iniţiativa atenţie lichidării fluctuaţiei forţelor de
sprijinirii organizate, sistematice, a mun­ muncă.
nizaţiei de partid a Regiunii Autono­ cu masele cele mai largi ale poporului bită acordată de statul democrat-popular citorilor cu rezultate mai slabe în pro­
ducţie de către muncitorii fruntaşi. N-au Tov. Gh. Apostol s-a ocupat apoi de
me Maghiare, relevă succesele obţinute Dezvoltând necontenit aceste legături, protecţiei şi securităţii muncii, pentru trecut decît câteva săptămâni şi toţi mun­ problemele ridicării nivelului muncii sin­
citorii din grupă au ajuns să-şi depă­ dicale la sate, pe şantierele de construc­
de oamenii muncii români şi maghiari, partidul a fost şi este preocupat de în­ care s-au cheltuit în anii cincinalului, şească regulat normele, producţia luna­ ţii şi în comerţul socialist.
ră a crescut aproape de 2 ori, iar oîşti-
înfrăţiţi în munoa închinată construcţiei tărirea activităţii organizaţiilor de masă. numai din fondul centralizat al statului, gul muncitorilor a crescut. Tovarăşi,
socialiste. Aşa cum so spune în Raportul Co­ peste 2 miliarde lei. Nu este oare în interesul muncitori­ Lenin ne învaţă că legătura cu ma­
lor oa asemenea iniţiative să fie gene­ sele „constituie cea mai importantă şi
Vorbitorul a subliniat necesitatea în­ mitetului Central, în perioada dintre cele Numărul instituţiilor culturale ale sin­ ralizate în toate întreprinderile ? Modul fundamentală condiţie a succesului ori­
greoi şi lipsit de operativitate în studie­ cărei activităţi a sindicatelor“. In ulti­
tăririi muncii politice în rândul ţără­ două congrese, sindicatele din ţara dicatelor este astăzi, faţă de 1948, de 25 rea şi răspândirea a ceea ce apare nou ma vreme aceste indicaţii leniniste au
în producţie constituie cea mai dăunătoa­ fost date uitării de către unele cadre cu
nimii muncitoare în vederea atragerii ei noastră au crescut şi s-au consolidat, de ori mai mare în ce priveşte clubu­ re manifestare a birocratismului în or­ munci de conducere în sindicate. Aceştia
spre formele de cooperare socialistă si activitatea Iot are un rol de seamă în rile şi colţurile roşii şi de 6 ori în ce ganizarea întrecerii. se întâlnesc rar cri muncitorii, inginerii,
tehnicienii şi funcţionarii, cu activul sin­
a arătat marile perspective ce se deschid construcţia economică şi în ridicarea ni­ priveşte bibliotecile şi cărţile. Puternic se manifestă birocratismul şl dical din întreprinderi şi instituţii, pen­
în ce priveşte organizarea şi conducerea tru a cunoaşte preocupările şi cerinţele
în faţa regiunii prin folosirea deplină velului de trai al poporului. Vorbitorul a arătat în continuare con­ întrecerii socialiste între întreprinderile lor, problemele arzătoare ale activităţii
din aceeaşi ramură de producţie. întreprinderilor şi instituţiilor.
a resurselor locale în vederea extinderii După ce a vorbit despre lupta partidu­ tribuţia mereu mal activă a sindicatelor
Goana formală după succese de paradă întărirea legăturilor cu masele, contac­
şi prelucrării materialelor de construc­ lui pentru formarea şi întărirea sindica­ din ţara noastră la întărirea Federaţiei a dus la vulgarizarea întrecerii, la tran­ tul permanent cu viaţa întreprinderilor
Sindicale Mondiale, la • lupta acesteia spunerea ei mecanică din industrie în şi instituţiilor stricta respectare a demo­
ţie, crearea de unităţi producătoare de telor revoluţionare, pentru restabilirea pentru consolidarea şi dezvoltarea uni­ sectoare unde nu există indici concreţi craţiei muncitoreşti în sindicate, orga­
tăţii internaţionale a oamenilor muncii. oare să permită totalizarea şi compara­ nizarea regulată a adunărilor generale şi
chimicale, de prelucrare a linei etc. •unităţii lor, vorbitorul a spus Următoa­ rea rezultatelor. Aşa, de pildă, în loc crearea condiţiilor reale pentru înfăptui­
Sindicatele din Republica Populară Ro­ să concentreze atenţia funcţionarilor de rea controlului de jos şi a dezvoltării cri­
Tov. Leonte Răutu s-a ocupat în ou- rele : mână — a spus vorbitorul — întăresc şi bănci în direcţia rezolvării calificate şi ticii maselor asupra activităţii organelor
lărgesc relaţiile lor ou muncitorii şi sin­ operative a sarcinilor legate de îndepli­ de conducere a sindicatelor, iată oalea pe
vîntui său de problemele propagandei de In perioada construirii societăţii socia­ dicatele din alte ţări. In perioada 1948- nirea planurilor financiare şi de credit, care partidul o arată pentru dezrădăcina­
1955, ţara noastră a fost vizitată de un de întărirea disciplinei financiare, a în­ rea birocratismului, pentru transfbmlarea
partid şi ale conţinutului muncii ideo­ liste, când clasa muncitoare, este clasa număr de 2.537 delegaţi din 67 ţări. In tăririi controlului asupra activităţii eco­ muncii sindicale într-o muncă plină de
aceeaşi perioadă, la invitaţia diferitelor nomice a întreprinderilor, s-a trecuit la viaţă, combativă.
logice. După ce a relevat amploarea şi conducătoare în stat, principala sarcină organizaţii sindicale, 2.342 muncitori din organizarea unei „întreceri“, la culegerea
Republica Populară Română au fost în de angajamente formale, născocite. A Sindicatele au datoria să tragă conclu­
succesele muncii în domeniul propagării a sindicatelor este de a atrage oamenii 21 de ţări. conduce întrecerea înseamnă în primul zii serioase din oriticile repetate făcute
rând a lucra cu oamenii, a-i ajuta pe de Comitetul Central al partid ului şi să
marxism-leninismului şi al activităţii po­ muncii la o participare activă şi conşti­ Partidul nostru învaţă simdioateie să toate căile în realizarea iniţiativelor lor. se preocupe cu mai mult simţ de răs­
studiez© şi sa aplice, potrivit ou con­ a studia cu atenţie şi a organiza genera­ pundere de nevoile materiale ale oame­
litice şi culturale de masă, vorbitorul entă la opera de construire a socialis­ diţiile concrete ale dezvoltării ţării noas­ lizarea q tot ce este nou şi înaintat în nilor muncii, să acorde o atenţie deose­
tre, bogata experienţă acumulată de sin­ activitatea de producţie a oamenilor, în bită asigurării îndeplinirii planului con­
a insistat asupra unor slăbiciuni care se mului, de a se preocupa şi contribui ia dicatele sovietice. Dezvoltarea colabo­ aşa fel încât metodele avansate de lucru strucţiilor de locuinţe şi controlului rigu­
rării şi a schimbului de experienţă ou să fie aplicate nu numai de grupuri de ros asupra tuturor măsurilor pe linia
mai manifestă în lupta împotriva ideo­ rezolvarea — în conformitate ou nece­ sindicatele sovietice, ou sindicatele din muncitori, cd de întreprinderi şi ramuri protecţiei munoii şi tehnicii securităţii,
Republica Populară Chineză şi din ce­ întregi. să asigure folosirea cu grijă a fonduri­
logiei burgheze. Criticând unele defor­ sităţile construirii socriolismuikli — a lelalte ţări de democraţie populară, cu lor de asigurări sociale, să urmărească
noaşterea reciprocă a rezultatelor obţi­ Este necesar să îmbunătăţim radical îndeaproape îndeplinirea angajamentelor
mări ale tezelor marxist-leniniste cu problemelor economice şi sociale ale oa­ nute, constituie un faotor important în consfătuirile de producţie, să lichidăm ca­ reciproce din contractele colective.
perfecţionarea continuă a muncii sindi­ racterul abstract, de paradă, pe care-i au
privire la ind'istriaitizarea socialistă, la menilor muncii şi de a se interesa per­ cale din ţările noastre şi, în acelaşi timp, acestea în unele locuri. Organele şi organizaţiile de partid au
o contribuţie importantă la întărirea la­ datoria să ajute comitetele de întreprin­
transformarea socialistă a agriculturii, la manent de ridicarea nivelului politioo- gărului socialist, la întărirea luptei po­ Vorbitorul a subliniat în continuare ne­ dere şi instituţie să lichideze deficien­
poarelor pentru apărarea păcii în lume. cesitatea întăririi simţului de răspundere ţele serioase care persistă în munca lor
problemele politicii externe, tov. Leonte oultura! al celor ce muncesc. Ele au al conducătorilor de întreprinderi şi al ouLturol-educativă. Pe primul plan trebuie
Subliniind necesitatea concentrării tu­ organizaţiilor sindicale pentru îndeplini­
Răutu a subliniat sarcinile oare revin misiunea înaltă de a fi pentru masele turor eforturilor în lupta pentru înfăp­ rea la timp a prevederilor contractelor să stea propaganda cunoştinţelor tehnice,
tuirea obiectivelor' politico-economice ale colective, a desfăşurării într-un ritm mai
redacţiilor de publicaţii, editurilor, ca­ muncitoare o şcoală a comunismului. celui de-al II-lea plan cincinal, spre viu a munoii de ridicare a calificării trezirea interesului profund al muncito­
creşterea neîntreruptă a productivităţii profesionale. Subliniind rolul hotărâtor
tedrelor de ştiinţe sociale, instituitelor De la Congresul din 1948 al Partidu­ muncii, astfel oa pînă în 1960 ea să spo­ rilor, inginerilor şi tehnicienilor pentru
rească cu 45-50% în industrie şi ou 40- al maistrului în organizarea temeinică
de cercetări ştiinţifice. lui Muncitoresc Român *—' a spus în 45% în sectorul agricol de stat, spre studierea ei în procesul de producţie.
a producţiei, tov. Gh. Apostol a arătat
In încheiere, vorbitorul s-a oprit asu­ continuare vorbitorul — ca urmare a micşorarea cheltuielilor de producţie, tov. Munca cultural-educativă a sindicatelor
pra sectorului muncii cultural-educative dezvoltării economiei naţionale, a creş­ Gh. Apostol a arătat că este cu totul datoria organizaţiilor de partid, a organelor
şi asupra lipsurilor din acest domeniu, terii rândurilor clasei muncitoare la ora­ justificată aprecierea critică făcută îti (Continuare în pag. 3-a
Intîmpinat cu aplauze, tov. Knut Bă- şe şi sate, numărul membrilor sindica­ Raportul C.C., că productivitatea muncii
ckstrdm, membru al Biroului Politic ol telor a sporit de la 1.340.000, cîţi au n-a constituit o preocupare permanentă
C.C. al Partidului Comunist din Suedia, fost la sfârşitul anului 1947, la peste pentru organizaţiile de partid, organiza­
aduce Congresului salutul Partidului Co­ 2.600.000 în 1955, adică aproape de două ţiile sindicale, conducătorii din întreprin­
ori. In urma aplicării hotărârilor Plenarei deri. Principalele lipsuri în această pri­
munist din Suedia. vinţă constau în slaba organizare a răs­
C.C. al P.M.R. din decembrie 1948 cu pândirii metodelor avansate de munca,
Asistenţa primeşte cu aplauze salutul privire la munca sindicală, s-au îmbu­ insuficienta mobilizare a muncitorilor,
nătăţit formele organizatorice ale aces­ tehnicienilor şi inginerilor ou experienţă
lui Comunist din Grecia, de tov. Vasilis tora, au fost aleşi în munca de condu­ în producţie pentru a studia şi aplica la
Bardzatos, membru al Biroului Politic, cere a organizaţiilor sindicale şi atraşi în fiecare loc de muncă, atelier sau sector,
secretar al C.C. al Partidului Comunist activitatea obştească sute de mii de cele mai potrivite măsuri în vederea îm­
din Grecia. muncitori, ingineri, tehnicieni şi funcţio­ bunătăţirii organizării muncii, folosirii
depline a utilajului, înlocuirii în pro­
Tov. Anton Breitenhofer, delegat ai nari, bărbaţi şi femei. cesul tehnologic a ceea ce este învechit
organizaţiei de partid a oraşului Bucu­ şi introducerii cu hotărâre a tehnicii
Sub îndrumarea partidului, sindicatele nod.
libertăţi de care se bucură — alături de ou organizat şi condus întrecerea socia­
toţi oamenii muncii — populaţia mun­ listă pentru îndeplinirea şi depăşirea pla­ Deosebit de puternic se manifestă a-
citoare germană, subliniind contribuţia nurilor de stat. întrecerea socialistă a ceste lipsuri în unele întreprinderi din
pe oare populaţia germană o aduce în ajuns astăzi o largă mişcare a maselor, industria cărbunelui, siderurgie, textilă
diferite sectoare ale activităţii economice un puternic factor al dezvoltării econo­ şi alimentara. In industria carboniferă,
de mai mulţi ani minerii fruntaşi apli-
şi culturale. miei naţionale. oă cu mult succes metoda de mare pro­
Caracterul de masă şi forţa mobiliza­ ductivitate a graficului ciclic. Numărul
Referindu-se la munca de partid în celor care aplică această metodă ur­
rândul maselor muncitoare germane, el toare a întrecerii s-au manifestat pu­ mează un zigzag curios ; în luna mai a
a relevat o seamă de rezultate pozitive, ternic în întrecerea socialistă desfăşurată acestui an metoda a fost aplicată de
scoţând totodată la iveală unele lipsuri în cinstea celui de-ol doilea Congres al 1.658 munoitori, în luna iunie de 1.548,
partidului. Datorită muncii entuziaste a în luna iulie de 1.960, în luna august de
şi subliniind necesitatea combaterii e- ; muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi 1.830. Acest zigzag e greu de explicat
nergice a rămăşiţelor şovinismului.
Tov. Florica Beraru, delegată a orga­ funcţionarilor, majoritatea covârşitoare a altfel decît prin pasivitatea organizaţiilor
de partid, prin nepăsarea organelor sin­
nizaţiei regionale de partid Suceava, a întreprinderilor industriale şi-au îndepli­ dicale şi conducerilor administrative din
vorbit despre succesele obţinute de ţă­ nit sarcinile de plan pe 1955.
ranii muncitori din comuna Boroaia, această ramură. Dacă ar Li existat o
raionul Fălticeni, în creşterea produc­ In cadrul întrecerii socialiste în cin­
ţiei agricole şi despre influenţa poziti­ stea Congresului s-au ridicat mii de ca­
vă pe care o eu în rândul ţăranilor dre nod, talentate, fruntaşi ai producţiei
muncitori gospodăriile agricole colective
socialiste.
şi întovărăşirile din raion. Unii oameni, dintre cei care nu pri­
vesc ou ochi buni mersul înainte al ţării
noastre, se prefac a nu înţelege de oe
Tov. V. Em. Galan, scriitor, referin- apar mereu noi şi noi fruntaşi în pro­
du-se la aprecierile şi sarcinile conţinute ducţie. E într-adevăr atît de greu de
în Raportul de activitate al C. G. ai !nţeles ? In întreprinderile noastre oa­
P.M.R., a vorbit despre experienţa do- menii nu lucrează pentru exploatatori,
bîndită pînă acum de organizaţia de ba­ pentru îmbogăţirea trântorilor, ci pentru
ză a Uniunii Scriitorilor. El a arătat ei, pentru societatea lor, şi tot mai mulţi
că succesele obţinute se datoresc îndru­ muncitori se ridică la conştiinţa poziţiei
mării de către paitid a creaţiei literare, îşi rolului conducător al clasei munci­
cunoaşterii tot mai aprofundate a vieţii toare.
de către scriitori, însuşirii învăţăturii Niciodată masele n^au avut, ca acum,
marxist-leniniste, luptei intransigente îm­ posibilitatea să-şi exercite iniţiativa pe
potriva ideologiei burgheze. Vorbitorul a o scară cu adevărat largă. O mărturie
relevat necesitatea ca scriitorii comu­ puternică este dezvoltarea mişcării ra-
nişti să fie exemplu în creaţie, în viaţa jţ'omalizatorilor şl inventatorilor. De la
obştească şi personală. Începutul cincinalului şi pînă la mijlo-